Mai democratică, altfel, G20 a fost, totuși, scena unor întâlniri bilaterale între marile puteri care au ocultat agenda summitului și marile angajamente pentru economia lumii. Chiar și agenda întâlnirilor a arătat preeminența politicilor de Mare Putere și tendința dominației lumii de către SUA, China, India, cu precădere.
În această reuniune, chiar și Japonia, statul gazdă, abia a contat în întâlnirile trilaterale, UE nu a existat, nici statele membre Italia sau Franța, Germania a avut o întâlnire cu SUA la vârf din care a rămas remarca lui Donald Trump că doamna Merkel e o femeie extraordinară, iar doamna May s-a remarcat prin întâlnirea rece și cuvintele dure la adresa lui Vladimir Putin. Chiar și liderul rus a marcat puncte doar prin întâlnirea bilaterală cu Trump și prin declarația sa despre moartea liberalismului democratic în lume, mai puțin prin marile realizări sau înțelegeri strategice, economice sau comerciale. Totuși ieșirea din izolarea Rusiei, după 2014, este evidentă.
Agenda reuniunii de la Osaka a avut câteva teme de prim plan în privința gestiunii globalizării și economiei globale. Din păcate, nefiind în mijlocul unei crize economice sau financiare, nici una nu a putut acoperi agendele bilaterale și temele mari discutate cu această ocazie. Și în prim plan s-au aflat câteva cu relevanță globală – războiul comercial și al taxelor SUA-China, perspectiva unui atac SUA-Statele din Golfaliați în Iran – și un număr de chestiuni arzătoare locale – evitarea sancțiunilor economice de către Turcia pentru importul de baterii S400 din Rusia respectiv perspectiva vizitei Președintelui Donald Trump în Coreea de Nord, lângă Zona Militarizată intercoreeană, și perspectiva programului nuclear nord-coreean.
Noutatea majoră o reprezintă revenirea la regulile economiei globale și a globalizării și la rolul preeminent al instituțiilor internaționale, cărora li se cere să se reformeze. Și Organizația Mondială a Comerțului, și FMI cu rolul său îîn echilibrele globale, în ambele instituții reformele trebuie făcute dar ambele își mențin rolul în economia globală. Regulile economice fundamentale pentru edificarea unei creșteri economice sustenabile și inclusive și acțiuni concrete pentru a crește acest potential s-au aflat în prim planul discuțiilor, ca și temele finanțelor și impozitelor internaționale, adaptate la schimbările structurale aduse de digitalizare. Investițiile și comerțul, rolul acestora în creșterea productivității, inovația, crearea de locuri de muncă și dezvoltarea au fost în prim planul agendei globale. La fel mediul și energia, adaptarea la schimbările demografice, problema deșeurilor de plastic în mări și oceane, rolul femeilor sau sănătatea, cu preponderență cea a unor societăți îmbătrânite.
Două trilaterale au dominat reuniunile din marja summitului, una Rusia-China-India, cu chestiunea echilibrelor pe relațiile dintre cei trei – și o declarație ce condamna unilateralismul și ingerința în afacerile interne ale statelor, cu direcție SUA - a doua Japonia-India-SUA, cu scopul evident al îndiguirii Chinei. De altfel, în relația bilaterală SUA-India, temele taxării și excluderii Indiei dintre țările ce beneficiau de preferințe comerciale americane au fost abordate, Donald Trump anunțând o înțelegere foarte bună cu premierul Modri. La capitolul bilaterale, Donald Trump a fost campionul imaginii, fiind vânat, având numeroase intervenții după bilaterale și acoperind întreaga agenda globală.
