Ce e un om , ori un an ,sau un mileniu?
Toate trecătoare luate implacabil de valul timpului
și cu valul laolată se vor risipi
înghțite câte unul în câte unul în uitarea neagră a orizontului din zare care va fi în briză mării fără tine .
D.Sin.
Poreclă Sile this Millennium Pseudonime sile_this_millennium
LIVE TEXT VIDEO Președintele Iohannis participă la parada militară de Ziua Națională la Alba Iulia/ Huiduieli la adresa liderilor PSD/ Comisarul Corina Crețu a preferat compania opoziției ARTICOLE • 1 DECEMBRIE 2018 • OVIDIU HAȚEGAN
Președintele Klaus Iohannis a ajuns sâmbătă la Alba Iulia pentru a participa la o parte dintre manifestările organizate la Ziua Națională a României, în special la parada militară, programată la ora 15.30, transmite Alba24. În tribuna oficială, alături de președintele Klaus Iohannis sunt liderul PNL, Ludovic Orban, și comisarul european Corina Crețu. Potrivit reporterului G4Media.ro la Alba Iulia, Corina Crețu nu a stat cu grupul de lideri PSD în așteptarea președintelui. Circa 100 de mii de oameni au venit la Alba Iulia pentru manifestarile de Ziua Națională.
15.35 A început parada militară.
Chiar înainte de sosirea președintelui, din public s-au auzit huiduieli la adresa reprezentanților PSD. ”Rușine să vă fie. Să îți fie rușine Nicolae” au strigat câțiva oameni, adresându-se lui Șerban Nicolae. Lângă acesta se afla și ministrul Gabriel Les, dar și aproape era și deputatul Gabriel Rădulescu, așa că huiduilelile au ricoșat inevitabil și spre aceștia.
În așteptarea președintelui, reprezentanții puterii și ai opoziției s-au grupat separat unii de ceilalți. Comisarul European Corina Crețu i-a salutat rece pe social-democrați apoi s-a dus spre grupul PNL unde s-a întreținut cu Raluca Turcan.
Klaus Iohannis fost așteptat de Ludovic Orban, Raluca Turcan, Vasile Blaga și alți lideri ai PNL, dar și de reprezentanți ai Coaliției de guvernare, în general din eșaloanul secund. Printre aceștia, deputatul de Alba Ioan Dîrzu, deputatul Cătălin Rădulescu și fostul ministru Victor Negrescu.
Șeful statului s-a oprit la Catedrala Încoronării, unde a depus o coroană de flori, la statuia Regelui Ferdinand.
Chiar înainte de sosirea președintelui, din public s-au auzit huiduieli la adresa reprezentanților PSD. ”Rușine să vă fie” au strigat câțiva oameni, adresându-se, se pare ministrului Gabriel Les, și el prezent.
GALERIE FOTO | Cele mai frumoase femei în uniformă militară prezente la Parada de 1 Decembrie din București Vezi galeria foto + 6 DISTRIBUIE Aproape 4.000 de militari au defilat, sâmbătă, 1 decembrie, la parada militară din București, organizată cu ocazia Centenarului Marii Uniri. La eveniment au participat câteva mii de bucureșteni alături de principalele personalități ale țării, iar fotoreporterii Libertatea s-au aflat în mijlocul mulțimii la parada de 1 Decembrie din București. Printre cele mai frumoase fotografii făcute de Ziua Națională sunt cele cu femeile îmbrăcate în uniformă militară. O zi de sărbătoare pentru românii de pretutindeni. 1 Decembrie 1918 a fost momentul în care națiunea română şi-a împlinit visul cel mare: unitate, libertate, demnitate. GALERIE FOTO| Cele mai frumoase fotografii de la parada de 1 Decembrie din București Citeşte întreaga ştire:GALERIE FOTO | Cele mai frumoase femei în uniformă militară prezente la Parada de 1 Decembrie din București
Românii din Covasna acuză trocurile politice PSD- ALDE- UDMR în anul CentenaruluiDE MIHAI DUȚĂ | Actualizat: 30.11.2018 - 11:44Dr. Ioan Lăcătuşu, directorul ştiinţific al Centrului European de Studii Covasna-Harghita
Românii din Harghita, Covasna și Mureș sunt departe de festivismul din București și simt cu totul altfel manifestările legate de împlinirea a o sută de ani de la Marea Unire.
În media sunt tot felul de manifestări din partea cealaltă (maghiară) cu subvenții serioase. Am văzut de curând un proiect pregătit demult, o dezbatere în limba engleză la Odorheiul Secuiesc, dezbatere făcută pentru străinătate, care își propune să arate celor care nu sunt din țară cât de asupriți sunt concetățenii maghiari. Noi, ca societate civilă și instituții românești avem proiecte de omagiere și de cunoaștere a celor care au făcut marea Unire, ce s-a întâmplat atunci din punct de vedere istoric, avem o colecție Centenarul Marii Uniri și am editat câteva cărți. Chiar zilele acestea apare cartea «Românii din Târgu Secuiesc» după Condica Bisericii Ortodoxe 1783-1894, volum apărut în 1943 în București, când Târgu Secuiesc nu era în România. Mai avem acțiuni organizate la nivelul școlilor, prefecturile se implică și susțin, și colegii din Harghita și noi, și asociațiile învățătorilor, Asociațiunea Astra, Fundația Mihai Viteazul, Centrul Cultural Toplița“, a declarat unul dintre importanții reprezentanți ai societății civile, directorul ştiinţific al Centrului European de Studii Covasna-Harghita, dr. Ioan Lăcătuşu.
Acesta susține însă că adevărata problemă e cea a generațiilor care vin în contextul trocurilor politice care nu țin cont de interesele tot mai puținilor români din zonă.
„Într-o dezbatere publică i-am spus domnului prefect că despre ceea ce a fost acum 100 de ani și de atunci încoace, noi, arhiviștii, istoricii, cercetătorii, așa puțini cum suntem, dar mai ales cu sprijinul colegilor din țară, încercăm să introducem informații reale în circuitul public și să le punem în valoare pentru generația tânără. Problema este ce se întâmplă de acum încolo, ce fac politicienii, guvernanții, parlamentarii pentru următoarea sută de ani de dăinuire românească în zonă. Pentru că cea mai mare problemă a noastră, dar și a țării, e scăderea dramatică a natalității, care aici se resimte mult mai acut, pentru că noi și așa suntem mult mai puțini. Avem problema aceasta a schimbului doi. Am umplut Europa, America și toată țara cu tineri de foarte bună calitate din toate domeniile, dar aici, în zonă, n-au mai venit profesori de ani de zile. Concetățenii maghiari își pregătesc la instituțiile proprii de învățământ profesorii și învățătorii, inclusiv pentru secțiile de limba română și trăim acest pradox ca, în multe școli de limbă română, profesorii de limbă română să fie de etnie maghiară, iar acesta nu e un lucru rău. Dar de multe ori este în detrimentul calității procesului de învățământ. La nivelul oamenilor de rând ne înțelegem, există o conviețuire normală, cu excepțiile cunoscute. Secuii sunt oameni gospodari, oameni harnici, dar au și ei aceeași vulnerabilitate, se lasă foarte ușor manipulați de liderii de opinie care susțin deziderate separatiste, autonomiste. În același timp, la nivelul liderilor, vedeți compromisurile care se fac, la nivel central“, ne-a spus Ioan Lăcătușu. El a dat exemplu Codul Administrativ, respins între timp de Curtea Constituțională, act normativ care cobora pragul de folosire a limbii maghiare și diminua atribuțiunile de control ale prefectului ca reprezentant al Guvernului.
Jocuri politice
Profesorul consideră că și românii și maghiarii au probleme comune și „spre cinstea noastră a tuturor, n-am ajuns la alte forme de intoleranță“. Pe de altă parte, Ioan Lăcătușu arată că a scăzut numărul românilor care cunosc limba maghiară, referindu-se în special la cercetători: „Nu avem proiecte care să asigure traducerea presei. Presa în limba maghiară este o presă cu mesaj antiromânesc continuu. Nu-i pasă Guvernului, Guvernul și Coaliția PSD-
ALDE fac trocuri cu UDMR , au nevoie de voturile lor și nu le pasă de noi. Pe vremea domnului Dâncu, când acesta era ministru, reușisem să apară pe site-ul Guvernului revista presei maghiare, dar asta s-a întâmplat o jumătate de an, un an. Există această mare diferență între banii veniți din Ungaria, și nu vorbim de cei veniți pe căi oculte, ci de cei veniți direct, anunțați, mii de euro pentru susținerea asociațiilor maghiare, și faptul că rămânem în continuare câteva ong-uri
românești care supraviețuim prin câteva sponsorizări. Este o discrepanță foarte mare de finanțare, între ceea ce fac concetățenii noștri cu bani serioși și ce facem noi cu puțin și fără susținere financiară din partea statului
român“.
Aproximativ 100 de cetăţeni ruşi nu au fost lăsaţi să intre în Ucraina în primele 24 de ore de controale la frontieră impuse de Kiev, pe fondul temerilor Ucrainei că Rusia ar încerca să trimită soldaţi pentru a declanşa pe teritoriul său o revoltă, potrivit unui comunicat al guvernului ucrainean, informează sâmbătă dpa.
La baza deciziilor de interzicere a intrării pe teritoriul ucrainean au stat motive variate, a declarat un purtător de cuvânt al patrulelor de grăniceri. Unii dintre cei cărora le-a fost interzisă intrarea nu au oferit explicaţii clare pentru călătoria lor, alţii aveau asupra lor doar acte de identitate ruseşti, nu şi paşapoarte corespunzătoare.
La rândul său, Rusia a interzis intarea pe teritoriul său pentru 40 de ucraineni.
După o confruntare între Ucraina şi Rusia în Marea Neagră săptămâna trecută, care s-a încheiat cu sechestrarea de către paza de coastă rusă a trei nave ucrainene şi arestarea de cetăţeni ucraineni, Kievul a instaurat săptămâna aceasta legea marţială pentru o perioadă de 30 de zile. Este interzisă intarea tuturor bărbaţilor ruşi cu vârste între 16 şi 60 de ani atât timp cât legea marţială este în vigoare.
Interdicţia se extinde şi asupra ruşilor cu reşedinţa în alte ţări. Un profesor care lucrează la o universitate germană a notat pe Facebook că i s-a interzis să ajungă la o conferinţă la Kiev. Au fost de asemenea raportate cazuri de femei rusoaice cărora le-a fost interzisă intrarea pe teritoriul ucrainean, după ce li s-a spus că nu au suficiente fonduri.
Preşedintele Consiliului pentru Drepturile Omului din Rusia, Mihail Fedotov, a făcut apel către omologul său ucrainean, Liudmila Denisova, în vederea ridicării de către Ucraina a acestor restricţii, transmite Agerpres.
Zeci de mari personalități ale Unirii au fost, patru decenii mai târziu, victime ale represiunii comuniste.
„Momentul 1918 a constituit apogeul unității românilor. Singurii care s-au opus au fost bolșevicii... Imediat ce a ajuns la putere, Partidul Comunist din România a procedat la distrugerea tuturor partidelor și personalităților care au contribuit la Marea Unire de la 1918. Rând pe rând, au fost arestați și condamnați, cu sau fără proces, liderii istorici care simbolizau Unirea, țărăniștii și liberalii, clericii și militarii, social-democrații și sindicaliștii, ardelenii, bănățenii, bucovinenii, basarabenii. O mare parte dintre aceștia au murit în închisoare. Au scăpat de această soartă doar cei care muriseră înainte sau se aflau în străinătate. A fost un genocid al elitelor, care a întrerupt pentru o jumătate de secol legăturile firești cu democrația occidentală“, menționează scriitorul Romulus Rusan.
O mare parte a oamenilor politici au ajuns în închisoarea de exterminare de la Sighet. „Majoritatea aveau între 60 și 93 de ani, astfel încât aproape o treime au murit pe parcursul a numai cinci ani. Între ei, liderii partidelor naționale Iuliu Maniu (80 de ani), Dinu Brătianu (84 de ani), cinci episcopi greco și romano-catolici, numeroși alți oameni politici, de litere și știință“, scrie același istoric Romulus Rusan.
Studiu de caz. Ilie Lazăr, delegat din Maramureș: 17 ani în pușcărie
Ilie Lazăr s-a născut în 1895. A fost doctor în drept al Universității din Cluj. Organizează, la sfârșitul războiului, Gărzile Naționale Române din nordul Transilvaniei și reprezintă Maramureșul la Marea Adunare de la Alba Iulia. Apoi, însoțește delegația ardelenilor la predarea actului Unirii la București. După 1918 a fost deputat. Arestat prima oară la 27 mai 1946, a fost condamnat la 7 luni închisoare. Implicat în înscenarea de la Tămădău, a fost arestat în iulie 1947, dar a refuzat cooperarea cu autoritățile. A fost închis la Galați, Sighet, Râmnicu Vâlcea, Periprava și eliberat la 9 mai 1964, după 17 ani de temniță comunistă.
Memorialul Sighet
Ajuns la Râmnicu Sărat, Ilie Lazăr rememorează un moment, din 1958, în care a fost implicat și torționarul Vișinescu. „Ion Mihalache era suferind de rinichi și hernie și nu i se dădea ajutor. Mihalache a făcut apel, prin Codul Morse, la toți deținuții. Ilie Lazăr l-a încurajat de la geam. Acesta a fost considerat un gest de mare insubordonare. L-au pus să reconstituie urcarea pe geam, iar directorul Alexandru Vișinescu, personal, a început bătaia pe care au continuat-o opt persoane. Cu această ocazie, lui Ilie Lazăr i-au fost fracturate trei coaste“, scrie Andrea Dobeș. Pe 29 ianuarie, tot prin Morse, Ilie Lazăr îi transmite „bună dimineața“ lui Ion Diaconescu. Împotriva lui s-au luat măsuri de sancționare cu 7 zile de izolare.
„Azi noapte a murit bătrânul“
Într-o discuție purtată după eliberare cu niște cunoscuți, Ilie Lazăr povestește cum a aflat de moartea lui Iuliu Maniu, aflat și el în închisoarea de la Sighet. „În 4 februarie 1953 au venit la mine doi gardieni, care erau oamenii noștri și unul zice: «Domnul președinte, mi se pare că nu iese bine astăzi». «Dar de ce?», «I-am dat de mâncare și îi tare bolnav». A doua zi dimineața, la orele opt, niște foști teologi care curățau pe sală mi-au spus: «Domnul Lazăr, a murit Maniu». Atunci, pe țevile de calorifer am bătut: «Azi noapte a murit bătrânul.»“.
Ilie Lazăr adresându-se mulțimii
Documentul de condamnare al lui Ilie Lazăr
Eliberat din colonia de muncă de la Periprava, în vara anul 1964, i s-a stabilit domiciliu obligatoriu la Făgăraș. A trăit într-o modestă locuință la Cluj. A fost supravegheat informativ fără întrerupere, iar, „la data de 6 noiembrie 1976, obiectivul a decedat“, după cum a menționat, în ultima notă, ofițerul de securitate.
Martirii închisorilor
Fundația Academia Civică a identificat o listă de personalități care au avut o contribuție importantă la Unirea din 1918 și care au ajuns în închisorile comuniste. Printre acestea îi regăsim:
Ion Mihalache – înființează, după Unire, Partidul Țărănesc. Este arestat după înscenarea de la Tămădău. Arestat în 1947, ajunge în închisoarea Râmnicu Vâlcea. Moare, la 81 de ani, în detenție.
Gheorghe Brătianu – A fost erou în Primul Război. I se stabilește domiciliu forțat în 1947. Este arestat fără mandat în 1950. Moare, trei ani mai târziu, în penitenciarul Sighet.
Iuliu Maniu - președinte al Consiliului Dirigent, președintele PNȚ, închis la Sighet la vârsta de 80 de ani. A fost exterminat în 1953 și aruncat într-o groapă comună.
Iuliu Hossu - a citit Proclamația Unirii. A fost privat de libertate timp de 20 de ani.
Silviu Dragomir - secretar alMarii Adunări a Unirii, ministru. A fost arestat la Sighet și a stat cinci ani în temniță.
Ioan Lupaş – demnitar în Consiliul Dirigent, deputat, a fost privat de libertate cinci ani, la Sighet.
Pantelimon Halippa – președintele Sfatului Țării de la Chișinău. Arestat în 1950, a fost predat autorităților sovietice care l-au condamnat la 25 de ani de muncă. Readus în țară, este arestat la Aiud.
Ion Flueraș – membru al Consiliului Dirigent. Arestat în 1948, moare în temniță cinci ani mai târziu.
George Grigorovici – a militat pentru unirea Bucovinei cu țara. A murit în închisoarea Văcărești în 1950.
Ion Nistor – istoric și militant unionist bucovinean, membru în Comitetul care a decis Unirea cu România.
A fost închis cinci ani.
_________________
Bibliografie:
Romulus Rusan – Cronologia și geografia represiunii comuniste
Romulus Rusan – Memorialul românesc de la Sighet
Andrea Dobeș – Ilie Lazăr, consecvența unui ideal politic.
Bannere cu mesaje de protest fata de Jandarmerie si PSD au fost afisate, sambata, in timpul ceremoniilor din Piata Avram Iancu din Cluj-Napoca, organizate cu ocazia Zilei Nationale a Romaniei, scrie ..
.
http://silethismillennium.blogspot.com2018youtube-broadcast-yourself.html
:quality(80)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2018/12/parada-centenar-7.jpg)
:quality(80)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2018/12/parada-centenar-3-e1543670364587.jpg)
:quality(80)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2018/12/parada-centenar-17.jpg)
