http://silethismillennium.blogspot.com2018youtube-broadcast-yourself.html
Rusia lui Putin a intrat într-o nouă eră din punctul de vedere al tratamentului la nivel global. Iar rezultatul era de așteptat în urma suitei de agresiuni vizibile și mai discrete la care Moscova a supus Occidentul, pe diferite dimensiuni: modificarea frontierelor prin forța armelor, pentru prima oară după 1975 în Europa, respectiv pentru prima oară după războiul din Afganistan, Anexarea Crimeii și agresiunea militară din Estul Ucrainei, încălcarea Tratatului Forțelor nucleare cu rază medie în Europa, militarizarea Crimeii și a Mării Negre, conduită imprudentă și provocări militare, distorsionarea semnalului GPS în timpul exercițiilor militare ale NATO, implicarea și distorsionarea alegerilor americane și din alte țări, agresiunile informaționale, atentatul cu gaz de luptă Novichiok împotriva lui Serghei Skripal, furtul prin dopaj la Jocurile Olimpice și atacul cibernetic prin hacking la adresa instituției și laboratorului responsabil și multe altele.
Practic, începând de acum 2 ani, după atacul la alegerile americane, Occidentul a trecut la un program de expunere publică, blamare și învinovățire directă a Federației Ruse pentru fiecare agresiune - cu probele ce pot fi făcute publice, dar și cu probele secrete împărtășite pe canalele secrete aliaților și partenerilor. Mijloacele publice și civile de identificare a autorilor și trasabilitatea acțiunilor și mișcărilor sunt atât de penetrante, iar cercetarea elementelor din jurul oricărui incident atât de puternice, încât probarea acțiunilor agresive ale Rusiei, considerate sub radar, a început să fie expusă tot mai simplu și mai des. Să ne înțelegem: nu e vorba despre un salt al cercetării științifice care a avut loc peste noapte. Nicidecum. Instituțiile statelor serioase aveau și până acum la dispoziție aceste mijloace, iar Rusia știa foarte bine despre multe din aceste capacități. Însă până la această oră, tratarea Rusiei cu deferență și rezervă făcea ca opțiunea generală să fie una rezervată din două motive: evitarea escaladării relațiilor tensionate cu Moscova și, respectiv, evitarea expunerii în detaliu a capacităților tehnice la dispoziția instituțiilor occidentale.
Astăzi roata s-a întors, și asta pentru că și Rusia lui Putin procedează deja ostentativ: asasinate purtate direct în state suverane, la adresa persoanelor incomode, utilizarea armelor de distrugere în masă în acest sens, cu efecte asupra cetățenilor și a rezidenților din aceste state în mod întâmplător, pentru că se aflau în zona atacului asupra victimei – arme radiologice precum Plutoniul radioactiv la Litvinov, armă chimică, Novichiok, la Skripal – dar mai ales vizibilitatea extremă și afectarea imaginii guvernelor în cauză, care nu pot preveni aceste atacuri și să-i captureze pe vinovați la timp. Iar descoperirea implică cuceririle științifice și tehnologice pentru urmărirea vinovaților, aflarea identității lor exactă și probarea ocupațiilor lor. Și se face și pentru că există o delăsare a serviciilor secrete ruse, foarte neprofesioniste în acțiune - fapt ce le privează de recursul la anonimat și negarea credibilă, dar mai ales un tip de ostentativitate a unora din executanți, care parcă doresc să se știe cine a acționat, respectiv a cui e răzbunarea, dând mesaje publice transparente asupra a ceea ce face Rusia cu dușmanii, trădătorii, dezertorii sai și cu cei ce cooperează cu inamicii.
Ca rezultat, măsura face ca fiecare acțiune de natură agresivă împotriva statelor, cetățenilor și teritoriilor lor, sau a acțiunilor desfășurate pe teritoriul unui stat împotriva unor rezidenți sau turiști, să fie expuse public, autoritățile în cauză asumându-și imediat și blamul, și acuzația directă la adresa Rusiei, în paralel cu introducerea de sancțiuni pe fiecare caz în parte, sancțiuni ce-i vizează pe toți cei implicați, autori direcți, autori ce planifică și conduc, autori morali sau politici din ierarhia rusă a fiecărui asemenea atac. Iar acest lucru amenință să se extindă și la nivelul cel mai obișnuit și curent în viața de zi cu zi, precum fotbalul – dopajul în fotbal ce implică Rusia e în pragul anchetei – și la nivelul expunerii spionilor capturați sau încarcerați. Pentru că pare că sarabanda nu se mai oprește, presiunile sunt majore, numărul celor implicați e enorm, iar undeva cineva trebuie să tragă o linie serioasă și să replice, ceea ce se întâmplă deja.
Deci e de așteptat să vedem, în perioada următoare, tot mai mulți diplomați spioni care sunt expuși și declarați persona non grata, tot mai mulți spioni acoperiți nu numai arestați, ci și expuși și blamați public cu toate legăturile lor, tot mai multe sancțiuni și blocaje la nivel global la adresa Rusiei. Pe șeful GRU l-am văzut dispărând după o boală gravă, aparent cancer, după ce a lipsit la ceremoniile Centenarului înființării GRU, la 2 noiembrie, și după o discuție dură și neplăcută cu Putin, după care a intrat în colaps. El plătește eșecurile ultimei perioade, a ultimilor doi ani.
Pe de altă parte, tot mai des sunt expuse public operațiunile serviciilor de informații ruse și rezultatele lor, la fel și elementele legate de agresiunile hibride în Estul Ucrainei sau în Siria, prin intermediul Companiilor militare private. Nu e de mirare că prestigiul internațional al Rusiei a ajuns atât de jos încât nu mai e în stare să-și promoveze proprii resortisanți la nivel internațional și toți reprezentanții săi în organismele internaționale sunt priviți cu suspiciune și rezerve majore. Ultima întâmplare de la alegerile Interpol e, cred eu, relevantă: candidatul Federației Ruse a pierdut lamentabil în fața noului ales, un ofițer de elită sud-coreean. Și voturile s-au făcut nu numai de la nivelul statelor occidentale, care au blocat preluarea organizației internaționale de cooperare polițienească de către Rusia, ci și din partea altor state, care au sancționat toate abuzurile făcute de Rusia în dosarele politice montate disidenților și oponenților politici pe care-i dădea în urmărire generală chiar în perioada când nu avea președinția Interpol, și s-a încercat izolarea statului rus pentru a se evita ca Moscova să dobândească o nouă pârghie internațională contra propriilor cetățeni și a statelor occidentale. Dacă e sub sancțiuni, Rusia lui Putin trebuie să rămână sub sancțiuni consecvente la nivel general, pe orice subiect și pe orice abordare ce reclamă un favor sau o susținere de credibilitate internațională.
Tag-uri: rusia, putin, pulsul, planetei, editorial, iulian chifu
Rusia pe coji de nucă: schimbarea radicală a abordării globale față de agresiunile Moscovei. Pulsul planetei
Autor: Iulian Chifu | luni, 26 noiembrie 2018
Rusia lui Putin a intrat într-o nouă eră din punctul de vedere al tratamentului la nivel global. Iar rezultatul era de așteptat în urma suitei de agresiuni vizibile și mai discrete la care Moscova a supus Occidentul, pe diferite dimensiuni: modificarea frontierelor prin forța armelor, pentru prima oară după 1975 în Europa, respectiv pentru prima oară după războiul din Afganistan, Anexarea Crimeii și agresiunea militară din Estul Ucrainei, încălcarea Tratatului Forțelor nucleare cu rază medie în Europa, militarizarea Crimeii și a Mării Negre, conduită imprudentă și provocări militare, distorsionarea semnalului GPS în timpul exercițiilor militare ale NATO, implicarea și distorsionarea alegerilor americane și din alte țări, agresiunile informaționale, atentatul cu gaz de luptă Novichiok împotriva lui Serghei Skripal, furtul prin dopaj la Jocurile Olimpice și atacul cibernetic prin hacking la adresa instituției și laboratorului responsabil și multe altele.
Practic, începând de acum 2 ani, după atacul la alegerile americane, Occidentul a trecut la un program de expunere publică, blamare și învinovățire directă a Federației Ruse pentru fiecare agresiune - cu probele ce pot fi făcute publice, dar și cu probele secrete împărtășite pe canalele secrete aliaților și partenerilor. Mijloacele publice și civile de identificare a autorilor și trasabilitatea acțiunilor și mișcărilor sunt atât de penetrante, iar cercetarea elementelor din jurul oricărui incident atât de puternice, încât probarea acțiunilor agresive ale Rusiei, considerate sub radar, a început să fie expusă tot mai simplu și mai des. Să ne înțelegem: nu e vorba despre un salt al cercetării științifice care a avut loc peste noapte. Nicidecum. Instituțiile statelor serioase aveau și până acum la dispoziție aceste mijloace, iar Rusia știa foarte bine despre multe din aceste capacități. Însă până la această oră, tratarea Rusiei cu deferență și rezervă făcea ca opțiunea generală să fie una rezervată din două motive: evitarea escaladării relațiilor tensionate cu Moscova și, respectiv, evitarea expunerii în detaliu a capacităților tehnice la dispoziția instituțiilor occidentale.
Astăzi roata s-a întors, și asta pentru că și Rusia lui Putin procedează deja ostentativ: asasinate purtate direct în state suverane, la adresa persoanelor incomode, utilizarea armelor de distrugere în masă în acest sens, cu efecte asupra cetățenilor și a rezidenților din aceste state în mod întâmplător, pentru că se aflau în zona atacului asupra victimei – arme radiologice precum Plutoniul radioactiv la Litvinov, armă chimică, Novichiok, la Skripal – dar mai ales vizibilitatea extremă și afectarea imaginii guvernelor în cauză, care nu pot preveni aceste atacuri și să-i captureze pe vinovați la timp. Iar descoperirea implică cuceririle științifice și tehnologice pentru urmărirea vinovaților, aflarea identității lor exactă și probarea ocupațiilor lor. Și se face și pentru că există o delăsare a serviciilor secrete ruse, foarte neprofesioniste în acțiune - fapt ce le privează de recursul la anonimat și negarea credibilă, dar mai ales un tip de ostentativitate a unora din executanți, care parcă doresc să se știe cine a acționat, respectiv a cui e răzbunarea, dând mesaje publice transparente asupra a ceea ce face Rusia cu dușmanii, trădătorii, dezertorii sai și cu cei ce cooperează cu inamicii.
Ca rezultat, măsura face ca fiecare acțiune de natură agresivă împotriva statelor, cetățenilor și teritoriilor lor, sau a acțiunilor desfășurate pe teritoriul unui stat împotriva unor rezidenți sau turiști, să fie expuse public, autoritățile în cauză asumându-și imediat și blamul, și acuzația directă la adresa Rusiei, în paralel cu introducerea de sancțiuni pe fiecare caz în parte, sancțiuni ce-i vizează pe toți cei implicați, autori direcți, autori ce planifică și conduc, autori morali sau politici din ierarhia rusă a fiecărui asemenea atac. Iar acest lucru amenință să se extindă și la nivelul cel mai obișnuit și curent în viața de zi cu zi, precum fotbalul – dopajul în fotbal ce implică Rusia e în pragul anchetei – și la nivelul expunerii spionilor capturați sau încarcerați. Pentru că pare că sarabanda nu se mai oprește, presiunile sunt majore, numărul celor implicați e enorm, iar undeva cineva trebuie să tragă o linie serioasă și să replice, ceea ce se întâmplă deja.
Deci e de așteptat să vedem, în perioada următoare, tot mai mulți diplomați spioni care sunt expuși și declarați persona non grata, tot mai mulți spioni acoperiți nu numai arestați, ci și expuși și blamați public cu toate legăturile lor, tot mai multe sancțiuni și blocaje la nivel global la adresa Rusiei. Pe șeful GRU l-am văzut dispărând după o boală gravă, aparent cancer, după ce a lipsit la ceremoniile Centenarului înființării GRU, la 2 noiembrie, și după o discuție dură și neplăcută cu Putin, după care a intrat în colaps. El plătește eșecurile ultimei perioade, a ultimilor doi ani.
Pe de altă parte, tot mai des sunt expuse public operațiunile serviciilor de informații ruse și rezultatele lor, la fel și elementele legate de agresiunile hibride în Estul Ucrainei sau în Siria, prin intermediul Companiilor militare private. Nu e de mirare că prestigiul internațional al Rusiei a ajuns atât de jos încât nu mai e în stare să-și promoveze proprii resortisanți la nivel internațional și toți reprezentanții săi în organismele internaționale sunt priviți cu suspiciune și rezerve majore. Ultima întâmplare de la alegerile Interpol e, cred eu, relevantă: candidatul Federației Ruse a pierdut lamentabil în fața noului ales, un ofițer de elită sud-coreean. Și voturile s-au făcut nu numai de la nivelul statelor occidentale, care au blocat preluarea organizației internaționale de cooperare polițienească de către Rusia, ci și din partea altor state, care au sancționat toate abuzurile făcute de Rusia în dosarele politice montate disidenților și oponenților politici pe care-i dădea în urmărire generală chiar în perioada când nu avea președinția Interpol, și s-a încercat izolarea statului rus pentru a se evita ca Moscova să dobândească o nouă pârghie internațională contra propriilor cetățeni și a statelor occidentale. Dacă e sub sancțiuni, Rusia lui Putin trebuie să rămână sub sancțiuni consecvente la nivel general, pe orice subiect și pe orice abordare ce reclamă un favor sau o susținere de credibilitate internațională.
Tag-uri: rusia, putin, pulsul, planetei, editorial, iulian chifu
