Ce e un om , ori un an ,sau un mileniu?
Toate trecătoare luate implacabil de valul timpului
și cu valul laolată se vor risipi
înghțite câte unul în câte unul în uitarea neagră a orizontului din zare care va fi în briză mării fără tine .
D.Sin.
Poreclă Sile this Millennium Pseudonime sile_this_millennium
Modeste Schwartz – autor citat frecvent în ultimele zile de
publicații online care susțin teza că protestele din România sunt
rezultatul unei conspirații – este, în fapt, pseudonimul unui poet și
antropolog de origine franceză care trăiește într-un sat de lângă
Cluj-Napoca. El apare pe site-uri românești precumGîndește.org sau activenews.ro, dar scrie și pentruthink-tank-ul controversatului politolog rus Aleksandr Dughin, a cărui adresă pe net este Katehon.com. Modeste Schwartz este, mai întâi, numele unui personaj dintr-o carte
publicată în 2013. Personajul și autorul au însușiri similare: o
vehemență agresivă, concretizată într-un scenariu delirant, plin de
referințe bibliografice și de teorii în care Occidentul e vinovat de
toate relele societății. Să fie vorba de un experiment literar?, ne-am întrebat. Pentru că
Modeste Schwartz pare desprins din romanele lui Umberto Eco, un individ
misterios, cu mai multe identități, și îndrăgostit de construcții
verbale – cărora adesea le pierde controlul. Câtă intenție se ascunde în această schemă?
Lacomul Modeste
La o simplă căutare pe Google cu acest nume, descoperi o sumedenie de
articole preluate în cascadă de mai multe site-uri conspirative,
proruse șianti-occidentale. Unele dintre aceste site-uri au fost identificate, în urma campaniei
electorale din SUA, ca fiind colportoare de știri false care au
influențat rezultatele scrutinului. Săptămâna trecută, de pildă, Modeste Schwartz a semnat, pesite-ulVișegrad Post,
o "analiză" în limba franceză a protestelor din România. El susține,
între altele, că numărul participanților a fost exagerat, iar Germania
și George Soros se află în spatele protestelor – acesta din urmă prin
finanțările pe care le acordă unor ONG-uri românești.
Extremele se ating
Potrivit autorului, Germania, prin cancelarul Angela Merkel, nu suportă faptul că
noul guvern de la București vrea să scoată România din statutul decolonie.
Ca atare, ziceSchwartz, scopul protestelor ar fi acela de a-l reinstaura în fruntea Guvernului pe"fostul comisar european Dacian Cioloș, un tehnocrat care nu a fost ales niciodată de nimeni, impus fără o majoritate parlamentară de către Iohannis,
ca urmare a unui alt «maidan» din București, și care a fost concediat de la guvernare în urma unui vot popular masiv ce a condamnat politicile sale
Analiza nu are, evident, nici un fel de legătură cu poziția grupului de la Vișegrad (format din Polonia, Ungaria, Cehia și Slovacia) față de protestele din România.
Modeste Schwartz reușește, cumva, să fie atât în asentimentul radicalilor religioși,
cât și în cel al anarho-stângiștilor, și asta pentru că cele două atitudini sunt unite
de vehemența anti-occidentală.
De pildă, într-un articol intitulat"Despre alianțele pietiste și scuipatul pe icoane", publicat peEtica.euși preluat de bloguldeveghepatriei.wordpress.com,
el vorbește despre alienarea României de către Vest:
"Dar imperiul care, de 25 de ani, nimicește poporul român și baza lui
existențială pe plan ecologic, economic și cultural nu este cel rusesc,
ci cel occidental.
Prin urmare, felul de «creștinism» pietist-apolitic, ba chiar «de dreapta»
, auto-considerându-se compatibil cu exploatarea omului de către om,
pe care unii șmecheri (printre care găsim, din păcate, și fețe bisericești
și monahi) îl propovăduiesc de o vreme în România, nu este altceva
decât o flegmă în chipul dumnezeiesc al lui Hristos și în obrazul
sfinților martiri."
DespreUSR, Schwartz scrie că ar ar fi o"lepră" și un"abces occidentalist"
emanat de tinerii de stânga din marile orașe, care parazitează România și a căror dezvoltare nu este în interesul țării.
Mai mult, el spune că diferențele economice și socio-culturale dintre orașele
și restul României ar putea genera un război civil precum cel izbucnit în
focarelor de liberalism, atunci n-o săne rămână decât soluția
Ratko Mladić: cauterizarea la cald și la liber, de pe deal,
cu cete de teleormăneni, niște țuici, voie bună, și un pic de artilerie grea."
În iunie 2016, un text semnat de Schwartz era distribuit pe Twitter de pe
contul oficial al lui Aleksandr Dughin, ideolog al euroasianismului – mișcare
politică și doctrină care, între altele, privește Europa ca pe o "peninsulă" a Rusiei.
Textul"Prolegomena to a Christian-Orthodox Kulturkampf" apăruse în luna mai
pe site-ulkatehon.com. Katehon este unthink-tankcare susține și răspândește
ideile lui Aleksandr Dughin.
De altfel, Dughin a distribuit luni, 13 februarie, o analiză despre"Regatul Soros: exemplul românesc".
Mai 2016: Aleksandr Dughin distribuie pe contul său de Twitter un articol semnat de Modeste Schwartz.
Contul lui Dughin, acum două zile.
În principiile enunțate de Dughin într-unvideo, Occidentul și democrațiile sale liberale sunt denumite generic"Mlaștina". Liberalismul este, în opinia sa,"ultima ideologie politică totalitară", pentru care ar fi nevoie de un nou Proces de la Nürnberg.
Dar să revenim la autorul nostru: cine este, în definitiv, Modeste Schwartz?
Am pus cap la cap informații disponibile din mai multe surse online și am ajuns
la un francez care locuiește în Transilvania.
Modeste Schwartz nu există. E un pseudonim. O veche pagină de Facebook păstrează în construcția ei acest nume, însă titularul ei se numește Håns Ivanović. Care, din nou, e tot un pseudonim.
Pagina de Facebook a lui Modeste Schwartz, săptămâna trecută, pe când mai putea fi accesată.
Ce scria Håns Ivanović, alias Modeste Schwartz, pe pagina sa de Facebook:
"Hai să-ți explic un lucru, tinere: faptul că ai pierdut timp cândva într-unul dintre incubatoarele de tâmpire numite «universități» din România post-decembristă te califică statistic din start ca foarte bun candidat pentru stupiditatea totală, absolut străină de viața reală, și asociată în mod fatal cu un ridicol complex de superioritate față de «pulime»... adică, de majoritatea care a adus «trandafirii» la guvernare și care este cea a românilor inteligenți, capabili de ceva în afară de engleză și masturbare, ăia care au construit orașele în care tu îți pierzi viața improductiv înainte să pleci la curățatul de WC-uri prin minunatele țări occidentale... Ciuma voi sunteți, derbedei TFL, și anume: ciuma neagră!"
_____
TFL este acronimul de la "tinerii frumoși și liberi", denumire generică pentru cei care au protestat în urma incendiului din Colectiv și care reprezintă, și în aceste zile, un procent însemnat din românii care ies în stradă.
Alb și negru
Cel care se ascunde în spatele acestor articole este un poet și traducător de origine franceză. A făcut parte dintr-un grup de intelectuali de stânga care se adunau în jurul filosofului și eseistuluiFrançois Bréda la cafeneaua literarăInsomniadin Cluj-Napoca.
Numele său real este Raoul Weiss.
Aici poate fi citit unul dintre puținele articole (datează din 2014) în care
Schwartz și Weiss apar împreună ca semnatari.
Schwartz (schwarz se pronunță similar și înseamnănegruîn limba germană) și
Weiss (alb, în limba germană) sunt unul și același om. Dar nici despre folosirea de pseudonime și nici despre vehemența textelor sale nu am reușit să obținem o explicație.
Dimpotrivă.
După ce i-am scris lui Raoul Weiss și l-am întrebat despre aceste lucruri, el
și-a șters de pe Facebook toate referințele.
Am descoperit însă, mergând pe fir, că undeva, în trecutul apropiat, Raoul Weiss
și-a îngemănat persoana reală cu cea a personajului Modeste Schwartz,
dintr-o carte pe care a publicat-o în 2013 și 2014, în două ediții succesive.
"Când Boren primindu-mă în biroul său la capătul ultimelor examene,
m-a însărcinat cu întoarcerea în Sylduria pentru a-l «pacifica» pe
Modeste Schwartz, am înțeles că e vorba, înainte de orice, de o probă
de loialitate. (...) – ne putem întreba dacă acest nebun furios de
a avut vreodată alți prieteni adevărați în afară de filosoful
Stephane Legrand, pe care l-a ușurat de principalele
lui economii pentru a-și deschide cafeneaua muzicală din K., însă
după raidul poliției sanitare în «Prospero's Angels», a petrecut mai
multe nopți ascuns în apartamentul meu de pe bulevardul Horea
și ținând seama că aveam trei vecini de palier, a fost reperat în chipul
cel mai firesc de cel puțin unul din informatorii serviciilor de
contraspionaj de proximitate.
Or, se pare că această cerere venea de la București, unde popularitatea
cântecelor satirice antiguvernamentale ale lui Schwartz, preluate de
felurite trusturi media aflate în solda Moscovei, se adăuga lipsei de
din spitale și de agent termic în radiatoare pentru a duce la crearea
unui climat subversiv, potrivnic democrației, libertății și
scutului antirachetă.
(...)
În mod vădit, legenda lui Modeste Schwartz era pe cale să se adauge
repertoriului baladelor haiducești din necuprinsa literatură orală
a Carpaților (...)"
Mai trebuie spus că, la fel ca personajul său din roman, Raoul Weiss este poliglot. Vorbește, potrivit unuisitedestinat traducătorilor autorizați, franceză și alsaciană
(un dialect al germanei), germană, spaniolă, engleză, maghiară, română, italiană și portugheză.
Weiss are 42 de ani și s-a născut în Saverne, localitate din nord-estul Franței. Este licențiat în filologie la Sorbona, unde a obținut și o diplomă de master în 1999.
A fost asistent universitar la Carlos III University din Madrid și a predat lingvistică la Sorbona până în 2003, apoi la Eötvös Lorand University din Budapesta.
În 2004 a înregistrat la Cluj-Napoca o agenție de traduceri, ArdealFairdeal SRL,
pe care a radiat-o în 2014.
Claude Karnoouh (sus), Claudiu Gaiu (jos, în stânga) și Raoul Weiss.
În 2012, Weiss apare ca unul dintre cei trei directori ai unei mici edituri pariziene,Le Présent Littéraire, alături de Claude Karnoouh și de Claudiu Gaiu. Pagina de Facebook a editurii, disponibilă acum câteva zile, nu mai există.
Claude Karnoouh (76 de ani) este un antropolog francez care a venit prima oară în România în 1973 și care a făcut cercetări extinse în zona Maramureșului. Ulterior, a predat filosofie la Universitatea "Babeș-Bolyai" din 1991 până în 2002. Este apropiat grupului CriticAtac și un critic al intelectualilor români "de dreapta", precum Andrei Pleșu sau Gabriel Liiceanu.
Fragment dintr-un interviu acordat de Raoul Weiss lui Alexandru Petria în 2012, în ziarulRăsunetuldin Bistrița:
– Spui că Occidentul e pe moarte. Dar nici cei de aici nu ne simţim mai bine,
aş zice.
– Depinde cum o înțelegem. Dacă vrei să spui că nu există deocamdată în Europa
de Sud-Est nici o forță pozitiv formulată care s-ar împotrivi activ decadenței culturale importate din Occident, sunt de acord.
Deocamdată, singura șansă a României este poziția ei periferică, tocmai aia care îi frustrează atât de tare pe onaniștii pseudo-europenismului mărfii, iar narodnicii de serviciu (când nu s-au recentizat supt Patapievici) sunt doar niște nostalgici ai unei fazevintagedin același proces de aculturare.
Trăim într-o intoxicare a ideologiei"încă nu…", când de fapt cultura europeană adevărată, tocmai din cauza subdezvoltării economice, se păstrează volens nolens
(dar mai de grabă nolens) mai bine aici decât în Ungaria, mai bine în Ungaria decât în Austria etc.
Dar faptul că o boală e încă simptomatică (ne "simțim rău") e tocmai semnul că
poate e încă curabilă; Occidentul e de mult în secția paliativă, înoată într-un lac de morfină și nu mai simte nimic.
–Eşti un om cu convingeri politice. Ca ultimă întrebare: cei dragi îţi sunt în pericol. O agresiune armată, ceva de acest soi oricum. Ce faci? Scrii despre situaţie sau pui mâna pe o armă?
– Noi, poeții, de-obicei stăm cam jalnic la trasul cu mitraliera. Sunt puțini Limonovi în meseria asta. Prin urmare, un scriitor bun și politic conștient "produce"
în general mai mult pentru cauza sau patria lui scriind decât alergând neîndemânatic în direcția gloanțelor.
"Răbdare, psihopaților!", cum cânta Vîsoțchi. Totodată, când vorbești către polis și în numele polisului, trebuie să fii bărbat (măcar sufletește – deci cam indiferent de sexul biologic); iar a fi bărbat înseamnă: a prefera lupta când alternativa este pierderea demnității.
Inclusiv când nu prea ai șanse individuale de a supraviețui, dar cu toții murim, e
doar o chestie de timp. Intelectualul Allende, alegând să rămână în palatul prezidențial de la Santiago în așteptarea unei morți sigure, a arătat lumii întregi adevărata natură a călăilor CIA și a Imperiului yankee, cu mult mai eficient decât
ar fi putut în exil, publicând de la Paris o sută de cărți despre socialism.
Acum, cam 40 de ani mai târziu, guverne bolivariste au ajuns democratic la putere în majoritatea țărilor sud-americane, deci eu spun că gestul disperat al lui Allende
merita făcut, și îi salut postum sfânta și eroica memorie.
Raoul Weiss aliasModeste Schwartz alias Håns Ivanović trăiește acum în localitatea Mera (la circa 20 de kilometri de Cluj-Napoca) și scrie aproape zilnic pentru site-ulGandeste.org.
Istoria
a văzut imperii care se întind şi pe o cincime din suprafaţa lumii,
altele care au condus sute de milioane de oameni şi altele care au durat
mai mult de un mileniu - şi fiecare dintre aceste imperii părea
invincibil până să se prăbuşească într-un final, comentează editorii
Business Insider, care prezintă clasamentul celor mai puternice 19
imperii din toate timpurile, în funcţie de suprafeţele totale cucerite
la apogeul fiecăruia. Istoria a văzut imperii care se întind
şi pe o cincime din suprafaţa lumii, altele care au condus sute de
milioane de oameni şi altele care au durat mai mult de un mileniu - şi
fiecare dintre aceste imperii părea invincibil până să se prăbuşească
într-un final, comentează editorii Business Insider, care prezintă
clasamentul celor mai puternice 25 imperii din toate timpurile, în
funcţie de suprafeţele totale cucerite la apogeul fiecăruia.
25.Imperiul Roman
s-a întins la momentul său de expansiune maximă la aproape 5.000.000 de
km pătrați ocupând întreaga Europa, cu exceptia părții de nord, precum
și nordul Africii. Momentul de expansiune maximă a fost în 117 e.n. la
moartea împăratului Traian. Prăbușirea imperiului a survenit pe de o
parte din cauza valului de popoare migratoare, pe de alta a corupției și
a incompetenței unora dintre împărații care l-au condus. După ce se va
despărți în 2 parți: Imperiul Roman de Apus și cel de Rasarit, unul va
înceta să existe în 476, iar celalalt se va transforma în Imperiul
Bizantin, ce va rezista până în 1453.
24.Dinastia Maurya
în subcontinentul indian a reprezentat și momentul de expansiune maximă
a unui imperiu în această regiune. Perioada de dominație a dinastiei
Maurya o putem socoti din 321-185 î.Hr. Momentul de expansiune maximă
este considerat anul 265 î.Hr. când imperiul avea 5.000.000 de km
pătrați.
23. Unul dintre cele mai cunoscute și mai puternice imperii ale perioadei medievale si moderne, Imperiul Otoman
este și unul dintre cele mai longevive 1299–1923. Perioada sa de maximă
extindere coincide cu cel de-al doilea asediu al Vienei - 1683. În acel moment imperiul măsura aproximativ 5.200.000 kilometri
22.Imperiul lui Alexandru Macedon
sau mai exact cuceririle sale, pentru că acest imperiul, cu toate
terioriile cucerite, nu a functionat decat în vremea domniei acestuia,
măsura la moartea marelui cuceritor în 323 î.Hr. aproximativ 5.200.000
kilometri patrati.
21.Imperiul Tang
a fost unul dintre cele mai puternice state din Asia din acel moment.
Înființat în anul 618, această dinastie a condus vreme de trei secole
destinele Chinei. Momentul de maximă extindere teritoriala a acestui
imperiu poate fi socotit anul 715, cand imperiul măsura aproximativ
5.400.000 kilometri patrati
20. Hoarda de Aur a
apărut în secolul al XIII-lea pe ruinele fostului Imperiul Mongol și a
ocupat sectorul de vest al acestuia. Deși nu a dăinuit foarte mult a
ocupat un teritoriu destul de vast, aproximativ 6.000.000 de km patrați.
A rezistat până la finele acestui secol când a început să se
fărâmițeze.
19. Kaganatul Göktürks s-a
întins pe 2,32 milioane de mile pătrate (puţin peste 6 milioane de
kilometri pătraţi) la apogeul său, în 557, până când un război civil a
dus la prăbuşirea sa, în anul 581. El a rezista împărțit în două până
prin secolul VIII.
18.Dinastia imperială Han
a ocupat 2,51 milioane de mile pătrate (6,5 milioane de kilometri
pătraţi) în anul 100 î.Hr., când şi-a atins apogeul. S-a prăbuşit până
în 220 e.n., după o serie de lovituri şi revoluţii.
17.Dinastia Ming se întindea tot
pe 6,5 milioane de kilometri pătraţi când şi-a atins apogeul, în anul
1450, dar distrugerea economică şi dezastrele naturale au contribuit la
căderea lui, la începutul secolului 17.
16. Imperiul Sasanid se întindea, în anul de apogeu
621, pe 2,55 milioane de mile pătrate (aproximativ 6,6 milioane de
kilometri pătraţi) şi a fost ultimul imperiu iranian înainte de naşterea
Islamului. Imperiul a căzut în jurul anului 651, în urma declinului
economic şi a cuceririi de către califatul islamic.
15. Imperiul Japoniei a fost unul
dintre cele mai vaste imperii maritime din istorie, întinzându-se pe
2,86 milioane de mile pătrate (aproximativ 7,4 milioane de kilometri
pătraţi) în anul său de vârf 1942, înainte să se predea Aliaţilor, pe 2
septembrie 1945.
14. Imperiul Ahemenid, cunoscut şi ca Primul Imperiu
Persan, se întindea pe o suprafaţăt de 3,08 milioane de mile pătrate
(apr. 7,9 milioane de kilometri pătraţi) în anul de apogeu 480 î.Hr.,
înainte să cadă în faţa lui Alexandru cel Mare, în 330 î.Hr.
13.Primul Imperiu Colonial Francez
acoperea 3,12 milioane de mile pătrate (apr. 8,08 milioane de kilometri
pătraţi) în anul de vârf 1754, înainte ca o serie de războaie cu Marea
Britanie să aibă ca rezultat pierderea de către ambele ţări a
majorităţii coloniilor din Lumea Nouă.
12. După declararea independenţei faţă de Portugalia, Imperiul Braziliei
acoperea o suprafaţă de 3,28 milioane de mile pătrate (8,49 milioane de
kilometri pătraţi) în anul de apogeu 1822, dar avea să piardă în curând
teritoriile care alcătuiesc acum Uruguay-ul modern, iar imperiul avea
să cadă într-o lovitură din 1889.
11.Califatul Rashidun se întindea
pe 3,6 milioane de mile pătrate (apr. 9,32 milioane de kilometri
pătraţi) în anul de vârf 654, înainte să fie urmat de un alt Califat
Islamic. Era, în acel moment din istorie, cel mai vast imperiu în
funcţie de teritoriul ocupat.
10.Imperiul Portughez a atins 4
milioane de mile pătrate (apr. 10,3 milioane de kilometri pătraţi) la
apogeul său, în 1815, înainte să piardă Brazilia şi majoritatea
celorlalte teritorii în următorii 150 de ani.
9. Califatul Abbasid acoperea 4,29 milioane de mile
pătrate (11,1 milioane de kilometri pătraţi) în anul de vârf 850,
înainte să piardă teritoriu în faţa otomanilor, care au ocupat capitala
Cairo în 1517.
8. Mult mai întins decât primul imperiu, Al Doilea Imperiu Colonial Francez
se întindea pe 5 milioane de mile pătrate (apr. 12,9 milioane de
kilometri pătraţi) în anul de apogeu 1938, înainte să piardă teritorii
în mişcarea de decolonizare postbelică.
7.Dinastia Yuan, prima care a
condus întreaga China, se întindea pe 5,4 milioane de mile pătrate (13,9
milioane km pătraţi) în perioada de vârf, în 1310, înainte să fie
răsturnată de Dinastia Ming, în 1368.
6Dinastia Qing,
ultima dinastie imperială a Chinei, controla 5,68 milioane de mile
pătrate (14,7 milioane km pătraţi) în 1790, anul de vârf. Dinastia a
căzut în 1912, în urma înfrângerii de către puterile străine în timpul
Rebeliunii Boxer şi al altor revolte locale.
5.Califatul Omeiad se întindea pe
5,79 milioane de mile pătrate (apr. 14,9 milioane km pătraţi) în
perioada sa de apogeu din secolul 7, înainte să fie înfrânt de abasizi,
în 750.
4. În perioada sa de
vârf, secolul 18, Imperiul Spaniol guverna 13% din teritoriul întregii
lumi - 7,5 milioane de mile pătrate (19,4 milioane km pătraţi), înainte
să îşi piardă majoritatea teritoriului în războaiele de independenţă
dintre Spania şi America, din secolul 19.
3.Imperiul Rus se întindea
pe 8,8 milioane de mile pătrate (22,7 milioane km pătraţi) în anul de
vârf 1866. A fost răsturnat de Revoluţia din Februarie în 1917 şi
înlocuit cu Uniunea Sovietică.
2.Imperiul Mongol
controla o suprafaţă de 12,7 milioane de mile pătrate (32,8 milioane km
pătraţi) la apogeul său, în 1279, întinzându-se de la Marea Japoniei
spre Europa de Est, dar s-a dezintegrat în entităţi concurente în jurul
anului 1368.
1. Cu o întindere pe mai multe continente, Imperiul Britanic
ocupa, în anul de apogeu 1922, peste 13 milioane de mile pătrate (apr.
33,6 milioane km pătraţi), înainte să înceapă colonizarea, în Al Doilea
Război Mondial.
Gaspard Koenig, filosof si scriitor, cronicar la Les Echos
Image source:
lesechos.fr
«Lecţia
anticorupţie a cetăţenilor români». Sub acest titlu, filosoful şi
scriitorul liberal francez Gaspard Koenig publică un lung şi elogios
articol în ziarul Les Echos consacrat situaţiei din România. El constată
astfel că «manifestaţiile masive, dirijate contra laxismului liderilor
români în materie de deturnare de fonduri publice, demonstrează că apare
în Europa o nouă concepţie despre politică în care probitatea este
erijată în virtute cardinală».
«România, revoltată contra populismului şi manifestând pentru statul de drept, ne-a arătat în aceste zile căile democraţiei» scrie Gaspard Koenig în tribuna publicată de Les Echos. Filosoful francez e de părere că «evenimentele din România participă la apariţia unei noi concepţii politice». «In primul rând, cetăţenii aşteaptă de la reprezentanţii lor să
fie ireproşabili. Trecând de la o extremă la alta, România s-a dotat în
ultimii ani cu legi anticorupţie dintre cele mai stricte
din lume. Pentru un om politic, a-şi angaja un membru al familiei este
pasibil cu o pedeapsă de până la 5 ani închisoare. François Fillon, când
şi-a prezentat scuzele francezilor după ce s-a aflat că şi-a angajat
soţia pe post de ataşat parlamentar, a recunoscut şi el că ce era
acceptabil ieri, nu mai este azi. A te juca cu banul public, este de
neiertat, atât în România cât şi în Franţa. De acum încolo, conţinutul mesajului politic contează mai puţin decât probitatea emisarului». «Apoi», continuă Gaspard Koenig, «revoltele din România
sunt spontane şi articulate în jurul unor cauze unice. E imposibil de
identificat vreun lider în masa de indignaţi români. Reţelele de
socializare şi telefoanele mobile ţes o reţea imprevizibilă şi efemeră
în care se regăsesc atât Biserica ortodoxă cât şi preşedintele Iohannis, muncitorii expatriaţi şi bloggerii locali.
Uriaşa mulţime care a invadat Bucureştiul se va dizolva probabil
deîndată ce-şi va obţine definitiv victoria. Tinerii nu merg să voteze –
mai puţin de o treime dintre ei au mers la urne la ultimele alegeri –
dar coboară în stradă ca să manifesteze. Acest lucru nu trebuie privit
ca o contradicţie» ne spune Gaspard Koenig, ci drept «oglindirea unei evoluţii a democraţiei în care populaţia se autosesizează punctual cu câte un subiect unificator». «In fine, mefienţa faţă de oamenii politici este însoţită de o
încredere tot mai mare în instituţii, în particular cele ale Uniunii
europene. Mulţimea de la Bucureşti a scandat sloganuri proeuropene şi a proiectat pe clădiri mesaje de tip «EU, we love U». Românii ne reamintesc astfel că în aceste timpuri de euroscepticism, Uniunea europeană este garanţia ultimă a statului de drept.
Românii, spre deosebire de noi vesticii, au mai vie în memorie
autocraţia şi deci strâmbă mai puţin din nas în faţa eurocraţilor.
Europa este plictisitoare dar salutară» notează Gaspard Koenig înainte de a-şi conchide cronica cu o întrebare retorică : «Si dacă renaşterea europeană va veni mai puţin de la « nucleul » fondator şi mai mult de la dinamismul periferiei sale?»
«România ne-a arătat căile democraţiei» - Gaspard Koenig în Les Echos
![[site:name]](https://lh3.googleusercontent.com/blogger_img_proxy/AEn0k_uUTO9alDHmJO-ifhaFjU-FU1jLC-8-LkHCvi2lMFxEq67XMoyiLWHSEg23Aj1bP3UNMz4QalPjidlgal5yG4Co5P9zSeccMeCISQG-aI2f0pRdq9N6G8bBM5H2WHtxTlP2ICKmyvGPmA1SD6A=s0-d)
