Poreclă Sile this Millennium Pseudonime sile_this_millennium

marți, 2 august 2016

SCENARIU EXPLOZIV Intoxicarea din cazul Vântu-Olteanu-Mihaiu ascunde alte fapte, atât de grave încât nu pot fi făcute publice - BURSA - 02.08.2016 - MIHAI ANTONESCU

 Ziar BURSA
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

SCENARIU EXPLOZIV

BURSA 02.08.2016

MIHAI ANTONESCU

 
măreşte imaginea
     Am urmărit amuzat povestea cu milioanele date de Vântu lui Bogdan Olteanu şi lui Tăriceanu pentru numirea lui Liviu Mihaiu în poziţia de guvernator al Deltei, astfel încât mogulul să profite illicit de favoruri de natură să deturneze fluxul de bogăţie al acesteia spre largile sale buzunare... Cred că Petre Ispirescu se răsuceşte în mormânt frenetic, centrifugându-şi invidia faţă de autorii unei asemenea alegorii capabile să genereze atâtea sentimente în rândul publicului larg: indignare, consternare, oprobriu, excitaţie politică... iar în cazul unora ca mine, hohote de râs sănătos.
     Cunoscând bine unele personaje din fantastica ficţiune poliţistă, având o idee precisă despre politică şi un scepticism de cronicar ce mă califică să dezbat istoria, voi încerca să explic într-o manieră plauzibilă ceea ce s-a întâmplat.
     Fapte:
     În 2008, Liviu Mihaiu este numit Guvernator al Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, cu rang de secretar de Stat, prin decizie a Primului Ministru, conform legii.
     Presa afirmă, citând surse oficiale şi private că Sorin Ovidiu Vântu a cerut lui Bogdan Olteanu să intervină pe lângă Călin Popescu-Tăriceanu în favoarea acestei numiri. Solicitării lui Vântu i s-a dat curs în urma plăţii sumei de 2.000.000 euro, parte în folosul personal al lui Olteanu, parte în folosul lui Tăricea¬nu, parte în beneficiul Partidului Naţional Liberal. Odată în funcţie, Mihaiu urma să ia decizii şi să emită dispoziţii, eventual să întreprindă orice acţiuni obscure, cu puteri rezultate din numirea în funcţia citată, în urma cărora Sorin Ovidiu Vântu să poată înregistra câştiguri necuvenite, se presupune suficient de mari pentru a amortiza investiţia de două milioane şi pentru a obţine profit material.
     Liviu Mihaiu, născut la Constanţa în 1963, jurnalist de carieră după Revoluţie, era la acea dată preşedinte al Asociaţiei Salvaţi Dunărea şi Delta.
     Liviu Mihaiu se cunoaşte cu Popescu-Tăriceanu din anul 1990.
     Bogdan Olteanu este membru PNL din anul 1991.
     Liviu Mihaiu se cunoaşte cu Sorin Ovidiu Vântu din 1997.
     Sorin Ovidiu Vântu intră în relaţie de afaceri cu Liviu Mihaiu în 1997, când preia pachetul de 20% deţinut de Mircea Dinescu la Academia Caţavencu, Mihaiu şi Vântu devenind asociaţi. Între 1999 şi 2006, Vântu vinde şi cumpără de la "caţavenci" de câteva ori, direct sau prin intermediari, părţile sociale ale societăţii de presă. În 2007 Mihaiu este îndepărtat din grupul "caţavencilor". În 2010, Caţavencu SA intră în faliment, pronunţat de instanţă în 2011.
     Interesele lui Vântu în Deltă sunt: pescuieşte, deţine o casă cu ponton, are o barcă cu motor, petrece oarecare timp în arie. S-a afirmat că SOV e proprietarul a două hoteluri în Deltă dar nu s-a dovedit că este cu adevărat deţinătorul legal sau faptic al acestora sau că beneficiază în vreun fel de exploatarea lor. Recent, presa a speculat interese ale lui Vântu legate de staţiile de alimentare cu carburant de pe apă şi de afacerile cu caviar dar nu există date concrete de implicare a acestuia în respectivele resorturi.
     Liviu Mihaiu a rămas în funcţia de guvernator timp de cinci luni.
     Ce s-a întâmplat în realitate
     Surse din poliţia judiciară din cadrul DNA afirmă că Bogdan Olteanu este cercetat în mai multe speţe, în calitate de principal făptaş sau co-făptuitor, unele infracţiuni fiind deosebit de grave.
     Există rumori că unul din dosare este relativ la fapte de utilizare de informaţii privilegiate legate de politica de curs a BNR. Informaţiile au creat un prejudiciu enorm Băncii Naţionale, care a trebuit să susţină un efort financiar neprevăzut, în condiţiile în care anvergura speculaţiilor ilicite a fost deosebit de mare.
     Instrumentarea unui dosar penal şi trimiterea lui Olteanu în judecată ar fi permis scurgeri de informaţii de natură să submineze încrederea publică în secretul unor operaţiuni strategice şi să dăuneze grav imaginii BNR. Aşa că lui Bogdan Olteanu i s-a propus o înţelegere...
     Reţinerea lui Bogdan Olteanu atinge importante obiective de imagine:
      Lupta împotriva corupţiei se manifestă şi în raport cu o instituţie importantă care fusese ocolită până la acel moment;
      Aparatul anticorupţie se dovedeşte imparţial şi neiertător, neimpresionat de calităţile lui Olteanu - viceguvernator, politician liberal (partid la putere, partid prezidenţial etc.), finanţist evreu (Bogdan Olteanu este nepotul activistei comuniste Ghizela Vass);
      Olteanu este acuzat de corupţie dar faptele sale nu implică în niciun fel BNR.
     După 24 de ore, Bogdan Olteanu este eliberat din arestul poliţiei şi, treptat, celelalte forme de restricţie preventivă vor fi discret înlăturate, Olteanu nu este supus disconfortului fizic.
     Olteanu recunoaşte faptele în parte, ceea ce pune bazele unor acuze la adresa lui Tăriceanu.
     SOV nu câştigă în urma unui târg în acest moment, el este condamnat şi în curs de executare a detenţiei... Dar are satisfacţia unor răzbunări, poate negocia în celelalte cel puţin trei dosare aflate la Parchet, pentru o clemenţă ulterioară, poate eventual beneficia de eventuale privilegii în penitenciar sau poate obţine un tratament mai blând pentru alte persoane cercetate în diverse dosare.
     Liviu Mihaiu poate fi învinuit şi presat să-şi asume felurite delaţiuni împotriva unor suspecţi de talie mare.
     Locul lui Olteanu devine vacant şi organigrama BNR poate fi reaşezată în folosul altor persoane, de exemplu Lucian Isar, am spus un nume la întâmplare...
     Denunţătorii probabili, Eftime şi Lungu, pot profita în varii feluri.
     Atragerea probabilă a lui Mihai Voicu în cauză va crea alte implicaţii politice.
     Care sunt de fapt relaţiile istorice ale împricinaţilor
     În 1990, Liviu Mihaiu era student în Bucureşti, an terminal. Împreună cu Sorin Vulpe şi Doru Buşcu au pus umărul la urnirea săptămânalului "Caţavencu" editat de Editura Cassandra, proprietatea lui Ovidiu Nacu (pentru foarte, foarte multe detalii, vezi istorialuicatavencu.wordpress.com).
     În acelaşi timp, cei trei frecventează mediile liberale, proaspăt resuscitate de Revoluţie. În vară, Patriciu şi Tăriceanu produc prima secesiune liberală fondând PNL-AT (PNL- Aripa tânără), formaţiune care îşi stabileşte sediul în Calea Victoriei nr. 133-135, în fostul Minister al Industriei Construcţiilor de Maşini, MICM. În clădire începe să funcţioneze şi barul cunoscut la acea vreme ca "La liberali", loc de taifas pentru tineretul simpatizant, mulţii jurnalişti din imobil (acolo au fost la începutul anilor '90 redacţiile Expres, Curierul Naţional, PRO FM, Infractorul, Expres Magazin etc.), lumea politic-mondenă a epocii. Nelipsiţi erau Sorin Vulpe, Liviu Mihaiu, Doru Buşcu şi iubita acestuia, Loredana Defta (ulterior măritată cu Mugur Serfezi), "caţavencii" Emil Berdeli, Octav Mardale, Viorel Moţoc.
     Vulpe şi Mihaiu se apropie de Dinu Patriciu şi de gaşca tinerilor liberali. Grupul acestora era compus din oameni aleşi de Patriciu, fiecare cu rolul său precis...
     Viorel Cataramă era omul cu bani, Horia Rusu - cel cu imagine de politician, Raymond Luca - omul de afaceri care rostuia şi înmulţea banii, Călin Popescu-Tăriceanu - cel care dădea legitimitate liberală iniţiativei, în calitate de fiu adoptiv al lui Dan Amedeu Lăzărescu, distins şi respectat reprezentant al senectuţii supravieţuitoare a partidului istoric. (De Tăriceanu se cam făcea mişto când nu era de faţă, colegii săi îl considerau cam sărac cu duhul şi ironizau veşnicele sale greşeli de exprimare, logica discursurilor sale şi uşurinţa cu care putea fi influenţat. Cu excepţia lui Rusu, mai serios din fire, toţi se amuzau pe seama lui Călin dar, cu toate acestea, îl luau peste tot.)
     Vulpe şi Mihaiu au fost atraşi în fel şi fel de activităţi, culminând cu o încercare a lui Patriciu de a muta echipa lui Caţavencu într-o întreprindere proprie.
     Sorin Vulpe şi Liviu Mihaiu au fost răsplătiţi printr-o deplasare în Norvegia, în luna septembrie, sponsorizată de liberali.
     Cei doi au devenit deosebit de apropiaţi de Patriciu şi Tăriceanu.
     Bogdan Olteanu a intrat in PNL în 1991 şi a cochetat cu ambele aripi, cea tânără şi cea bătrână. Olteanu se ştie cu Tăriceanu din 1991.
     De Vântu nu auzise încă nimeni în primii ani de după Revoluţie. SOV a devenit activ în specula cu certificate de proprietate care a dăinuit până prin 1996.
     Vântu a devenit notoriu (ca nume, pentru că până prin anul 2000 figura sa nu era foarte cunoscută) cam prin 1997, la început printre gazetari şi oameni de afaceri.
     Prin 1998, odată cu implicarea sa în media (ziarul "Curentul"), imaginea de magnat, de mogul prindea contur.
     Prin 2000 a lăsat misterul la o parte şi a devenit o apariţie comună la televizor.
     Vântu a devenit acţionar la "Academia Caţavencu" şi a împrumutat de la aceasta (cam cum se face la cluburile de fotbal) un ziarist de investigaţii de la A.C. la Curentul, pe Cornel Ivanciuc.
      SOV a avut nenumărate relaţii conspirative cu toţi gazetarii cu care a putut. Strategia era simplă dar foarte eficientă: Vântu se tutuia cu toată lumea, invita jurnalişti la el acasă, bea cu ei, juca poker, oferea sau împrumuta mici sume de bani, ziariştii se simţeau flataţi şi se lăudau cu relaţia de prietenie cu marele magnat care le dădea impresia că sunt privilegiaţi, trataţi de la egal la egal de un om bogat, puternic şi influent.
     Mitul lui Vântu
     L-am cunoscut pe Sorin Vântu în vara lui 1998, chiar înainte de începerea Campionatului Mondial de Fotbal din Franţa, prezentat de Cornel Ivanciuc. Nu l-am tutuit niciodată, deşi insista, cu riscul ca familiarismul unilateral să-mi dea o aură subalternă, de preferat însă, din punctul meu de vedere, acceptării iluziei intimităţii.
     M-am văzut cu el destul de frecvent cam până în anul 2003. L-am vizitat acasă, în strada Paris, la locuinţa din Ilfov (n-am ştiut niciodată în ce comună e proprietatea cu intrare din DN1), la sediul Gelsor din Unirii, la "palatul" din strada Gheorghe Brătianu, ne-am plimbat cu maşina lui prin oraş, am văzut "Beverly Hills Cop", filmul lui favorit, ne-am îmbătat, mi-a dat la un moment dat vreo douăzeci de milioane de lei vechi, în Piaţa Romană, să plătesc o masă cu cineva (masă care a costat cam jumătate din sumă, nu i-am restituit diferenţa), am fost la el cu Laura Andreşan, cu George Brăiloiu, cu Sorin Roşca Stănescu, cu Dragoş Dumitriu, am lucrat la o societate a lui (Atac la Persoană S.A., cumpărată de la Mitică Dragomir în 1999, cu o sumă pe care nu o cunosc, prin Intermeva S.A., o firmă din Iaşi, reprezentată de Roberta Lilica Dragomir, o moldoveancă aleasă pentru coincidenţa de nume, astfel încât Mitică s-o poată prezenta drept "nepoată", firmă care a investit 4 miliarde de lei vechi în proiect).
     Nu cred că Vântu a avut vreodată bani la nivelul de care s-a vorbit (în 2008 era considerat nr. 5 în topul bogaţilor din România, având 800-850 de milioane de euro, ştiţi, acele clasamente în care unii plăteau să apară iar alţii plăteau să nu apară...)
     De fapt, nu cred că Vântu a avut vreodată bani... Cred că a fost un om de paie al unui grup de interese, probabil rusesc. Iată argumentele:
     1. Nu mi s-a părut niciodată că Vântu s-ar pricepe la afaceri, la finanţe (un om care a controlat două bănci!). Nici măcar că ar fi familiar cu termenii de specialitate.
     2. Vântu nu lucra niciodată. N-avea acte, hârtii, cărţi, dischete, CD-uri, agende etc. Biroul lui de la Gelsor, aflat la ultimul etaj, cu lift cu cheie pentru nivel, avea canapele, bar, masă de billiard, orice dar nu mobilier şi efecte de birou. Birourile mici, diverse, în care primea lume, aveau un desk absolut gol (eventual cu două-trei hârtii lăsate de vizitatorul precedent), scaune, un televizor, o combină audio (obsesia pentru bruiaj sonor). Casa din Paris 34 avea un birou ce nu părea folosit vreodată. Vila din Ilfov nu cred să aibă o cameră amenajată ca birou.
     3. Toate spaţiile ocupate de SOV sunt impersonale, gen case de oaspeţi. Nu sunt obiecte personale, nu e o minimă dezordine de utilizare. Băile nu conţin amprenta spaţiului locuit. Tablourile sunt standard, înrămate la fel. La vila din DN1, de exemplu, e grafică de Chirnoagă în rame Nielsen, de parcă un administrator de hotel a decorat pereţii... (Îmi amintesc, la Bagdad, în 1998, Ministerul Informaţiilor m-a dus să văd cum trăieşte un irakian de rând. "Omul simplu" locuia într-un căsoi de vreo 700 de metri pătraţi, într-un lux orbitor. Irakianul de rând părea stingher. Când l-am întrebat unde e baia, n-a ştiut să-mi spună, mi-a arătat ghidul de la minister. În camera de baie fără o urmă de tartru, praf sau dâre de apă, trona un coş enorm cu săpunuri noi de toate felurile. Cam senzaţia asta am avut-o în casele lui Vântu...)
     4. N-am înţeles de unde a apărut Vântu cu banii în 1997... Cică a făcut milioane de dolari din certificate de proprietate... Exclus! Cei care au traficat acele "acţiuni" ştiu că maximum de înavuţire posibilă era la cota de câteva zeci de mii. Printre oamenii de vârsta mea există vechi samsari de certificate, unul e acum director de societate de asigurări, altul e patronul unei firme cu activitate în energie, vreo doi sunt brokeri. Îi ştiu. Se ştiu şi ei. Au făcut ceva bani între 1993 şi 1996, dar nu milioane. Pentru cine nu-şi aminteşte sau nu vrea să-şi aducă aminte: în 1990, un salariu de director era de cca 5000 de lei, adică 50$. Dinu Patriciu locuia într-un apartament de trei camere şi conducea o Dacie. Prin octombrie şi-a luat un Opel second hand din Germania. Prima maşină străină nouă a apărut în Bucureşti în 1992, Mercedes-ul lui Viorel Cataramă. Între 1995 şi 1999, vehiculul de lux era aici Daewoo Cielo, cu aer condiţionat, geamuri electrice şi antenă telescopică - 8950 $. Un apartament, în '93-'95, 4000-12000 $. De unde atâtea milioane?!?
     5. Ce afaceri rentabile a avut Vântu după 1997? Banca de Investiţii şi Dezvoltare, Banca Română de Scont, Curentul, Realitatea-Caţavencu, Gelsor. Fondul Naţional de Investiţii. Prejudiciul real la FNI e nimica-toată, 3415,5 miliarde lei vechi, calculate chiar înainte de denominare, în 2005. Adică 34.155.000 lei noi, RON, adică 7.590.000 euro . Spre comparaţie, prejudiciul Caritas a fost de cca 1000 miliarde lei, la cursul de 800 lei/dolar, adică peste un miliard de dolari. (E una dintre cifrele vehiculate, cea mai credibilă, în opinia mea; presa şi portalul Ministerului Justiţiei abundă de valori contradictorii. Pe Wikipedia, de exemplu, în articolul "Nicolae Popa", este arătat un prejudiciu de 1,2 milioane de euro, în condiţiile în care enciclopedia virtuală face mare caz de cercetarea surselor valide; doamna Vlas vorbeşte la un moment dat de 300 de milioane de dolari! Nu e normal să nu se cunoască cifra exactă, o datorie, un prejudiciu nu pot fi aproximative! La alte scheme Ponzi, la alte escrocherii, se cunosc sumele rezultate. De exemplu, la Sabina lui Băhăian a fost vorba de 57 de miliarde de lei vechi, la cursul de 2700 lei/USD... ) Banii de la FNI i-au mâncat publicitatea, butaforia, excesele salariale, ifosele lui Vântu. FNI a fost o escrocherie cu concursul CEC. Pentru a abate atenţia de la ditamai banca de Stat, autorităţile s-au năpustit cu represaliile pe băncile lui Vântu, BRS şi BID. Niciuna n-a avut de-a face cu FNI... Situaţia de la BID n-o ştiu foarte bine, dar dosarul penal relativ la BRS (61261/3/2010 la Tribunalul Bucureşti, fond) l-am urmărit îndeaproape, termen cu termen... Nu există un prejudiciu, sunt doar nişte scamatorii ale Parchetului (dealtfel şi încadrările sunt greşite!)...
     Vântu a devalizat, împreună cu Luca, şi banii Petromservice, se spune. Se face vorbire de 83.163.165 euro, însă acesta e un brut din care s-au pierdut bani în mai multe direcţii, în special de către Realitatea Media. Până la urmă, de unde provin cei 800-850 milioane de euro (avere personală!) ai lui Vântu?!?
     6. Sumele plătite lui Nicolae Popa pe când acesta era fugar sunt derizorii. Dacă un răufăcător a contribuit la devalizarea a zeci şi sute de milioane de dolari, a trebuit să fugă, iar complicele său are interesul vital să-l ţină departe de organele de anchetă, atunci fie se gândeşte să-l elimine fizic, fie îi plăteşte o sumă îndestulătoare traiului fugitiv, în opinia mea, câteva milioane. Vântu îi trimitea lui Popa, după insistenţe şi tocmeală, zeci de mii. De ce? Cumva pentru că doar atât putea?
     7. Toţi "complicii" lui Vântu, toţi cei implicaţi în "megaescrocheriile" acestuia, sunt azi săraci lipiţi.
     8. Vântu vorbeşte public de sume foarte mari dar nu se cunosc plăţi făcute de el la aceste valori. SOV a dat şpăgi PNL ca şi celorlalte partide, acest lucru e cunoscut, se ştie cine au fost curierii, intermediarii. Dar nicio sumă plătită în mod cert n-a depăşit vreodată o sută de mii, asta în cazuri excepţionale. Din informaţiile mele, cea mai mare sumă dată cash unui ziarist a fost de 30.000 de euro. La "Atac la persoană", Roberta Lilica Dragomir a adus cu sacoşa de la Intermeva SA (de fapt, de la Gelsor), în rate, 4 miliarde de lei vechi, adică, la un curs de 11.400 - 18.400 lei /USD, în 1999, cca 250.000 $. Mita curentă era 20-30 milioane lei vechi. Nu ştiu pe nimeni care să fi primit un milion de dolari de la Vântu, şi cunosc sute de oameni care au primit bani de la Vântu, de la vlădică la opincă.
     9. Bancherii, brokerii, oamenii din finanţe nu prea utilizează banii lichizi. Cashul e o variantă subsidiară în business. Cea mai mare parte a sumelor se mişcă prin bănci, plăţile se fac printr-un întreg inventar de mecanisme... SOV, cel care apare în poveşti drept un mastermind al off shore-urilor, un artist al ingineriilor bancare, plătea preponderent cu sacoşa, ca ţiganii, ca arabii, ca zarafii mărunţi, ca achizitorii de fier vechi şi cei care comasau terenuri agricole.
     10. În ceea ce priveşte afirmaţia mea că Vântu e un om de paie al ruşilor:
      SOV e un invalid care nu se poate ascunde, special ales pentru această calitate. Am mai cunoscut sovi ruşi, toţi erau ologi...
      SOV are o oarecare carismă şi, în mod cert, o capacitate aparte de a spune convingător poveşti neplauzibile.
      Mare parte a intereselor şi contactelor sale provin din Basarabia, din Rusia, din spaţiul sovietic.
      Vântu a cerut adesea un răgaz de gândire, dând senzaţia că are nevoie să ceară permisiunea cuiva.
      Poveste: Pe la începutul anilor 2000, într-o vară, mă aflam la o discuţie de afaceri la restaurantul Vox Maris din Piaţa Victoriei. La masă, George Brăiloiu (KDF Energy, "Salvatorul lui Cioran"), Amer Obeid Eyada (şeful comunităţii irakiene din România, asociatul fiului lui Saddam Hussein, deţinătorul monopolului exporturilor de petrol în cadrul programelor din timpul embargoului), Iurie Cecan (vicepreşedintele Nova Bank), Mihail Harea (om de afaceri ruso-moldovean, se vorbeşte fost lucrător KGB în aria Mării Caspice, o calitate extrem de onorabilă, dealtfel) şi subsemnatul. Harea şi Cecan păreau foarte informaţi de situaţia lui Sorin Ovidiu Vântu şi foarte în temă cu ce urma să se întâmple. La un moment dat, vorbind despre Vântu, am spus "Musonul", era porecla dată de Dragoş Dumitriu pe care o foloseam când ne refeream la el în redacţie. Harea mă întreabă: "Ce e aia, musonul?" Zic "Vântul ăla mare, sezonier, care schimbă vremea. Sorin Vântu, vântul vânturilor." Harea începe să râdă... "Mai bine i-ai zice Pârţul, Vântu e un vânt mic. Vântu e un nimeni!"
      Nova Bank a fost o bancă rusească de interes limitat, punctual, temporar. Ruşii au cumpărat de la Botea o bancă comercială în curs de înfiinţare, născută din reziduurile Băncii Populare Române, celebra cooperativă de credit din 2000.
     Nova Bank a preluat sediul BID din Piaţa Unirii, cedat de lichidatorul numit de Vântu, omul de afaceri Dan Stratan. Nimic interesant până acum, un lichidator înstrăinează un activ, o bancă îl preia pentru propriul ei sediu, e o simplă tranzacţie imobiliară. Neobişnuită a fost comunicarea directă dintre Anatoli Patron, cel care controla Nova, şi Stratan. Negocierea a fost una internă. Au rămas dovezi scrise care să susţină afirmaţia mea.
      Acum câţiva ani, Vântu a fost victima unui accident bizar, teribil de asemănător unui act mafiot... Mereu avusesem straniul sentiment, mai ales în vila din sectorul agricol, că bodyguarzii n-au deloc un aer comun, subaltern, că se poartă mai curând ca nişte paznici, ca nişte temniceri.
     La un moment dat, SOV a fost internat de urgenţă la Spitalul Floreasca, cu o fractură urâtă la genunchiul piciorului valid. Vântu e dezavantajat fizic, ultima generaţie de poliomielitici moldoveni. Un an după naşterea sa vaccinul a fost larg răspândit în România... M-am interesat la spital şi un amic medic mi-a spus că o asemenea fractură nu poate fi provocată decât prin loviri repetate şi că pacientul fusese probabil supus unei violenţe deliberate. L-am întrebat dacă a raportat concluzia sa şi dacă a sesizat Poliţia. Mi-a răspuns "Nu. De ce? Nu e plagă împuşcată, nu e înjunghiat, omul a declarat că s-a lovit, nu reclamă nimic, ce treabă am eu?!?". Varianta oficială, colportată de presă, a fost că Vântu a căzut pe scări în casa din Ilfov. Cunosc casa. Dormitorul principal e la parter. Care invalid îşi amenajează dormitorul la etaj?
      Singura structură criminală din lume care îşi sacrifică în mod curent oamenii e mafia rusă. Adeseori, mesaje simbolice sunt trimise înspre publicul larg, în mod discret. Când Sorin Vântu a mers la puşcărie, prin 2012, am văzut imaginile la TV. A fost dus cu o Skoda jerpelită, avea la el un bax de apă minerală ieftină, o geantă cu efecte, o sacoşă cu alimente... Vorbim despre un om arogant, ostentativ, cu o reşedinţă în strada Paris, cu un Audi S8...
     Concluzii bazate pe fapte
     Vântu nu avea de ce să-l plătească pe Olteanu ca să intervină la Tăriceanu pentru numirea lui Liviu Mihaiu, zis şi Colivie. Mihaiu se ştia prea bine cu Tăriceanu, personal, poate mai bine ca Olteanu.
     Mihaiu a petrecut cinci luni la conducerea rezervaţiei. Şi n-avea cum să-l ajute pe SOV să câştige cine ştie ce... Povestea cu benzinăriile plutitoare şi cu traficul de caviar e o prostie. Vântu habar n-are de aşa ceva şi nici nu cred că îl interesa subiectul. Caviarul, ca afacere mare, vine de la Marea Caspică, din America, din Rusia şi din Italia. Icrele negre din Deltă sunt rare şi de calitate inferioară. În plus, caviarul e friabil, trebuie procesat. Nu există condiţii la noi, pentru cantităţi mari. Alimentarea bărcilor cu combustibil e o afacere, monopolul unuia, Lungu. Dar nu e atât de spectaculoasă această afacere, astfel încât să merite să arunci două milioane, bani negri, pe eventualitatea unor aprobări.
     Vântu n-a plătit 2.000.000, e absolut exclus. Basmele din rechizitoriu, cu plata efectuată dintr-un off shore într-o bancă bulgărească, retragerea cash în trei zile consecutive, aducerea sacoşei şi înmânarea ei în sediul unui partid politic, nu există aşa ceva...
     (SOV n-a fost niciodată un om cu influenţă în politica românească. Niciun magnat, niciun mogul, niciun om de afaceri n-a avut vreodată putere reală. Fraţii Păunescu, Patriciu, Becali, Ioan Niculae, Voiculescu, Vântu - toţi au fost folosiţi, cel mult ca intermediari, ca executanţi. Ca mituitori mărunţi. Elemente obscure s-au folosit de numele lor, de imaginea lor umflată cu pompa, de aerele lor de brotaci aspiranţi la condiţia bovină. România a fost, este şi va fi condusă de doi-trei oameni politici, de nişte consilieri (alţii decât cei celebri), de o mână de agenţi, de câţiva lobişti corporatişti străini, de ambasadori. Nu de afacerişti, nu de baroni, nu de B'nai Brith, nici de către masonerie, nici măcar de Bilderberg.)
     Tăriceanu a declarat în stilul său fanfaron că ştia ce se va întâmpla dinainte. Aiurea! Habar n-avea. Ce ştie Tăriceanu - e că e luat în colimator, că s-a încăpăţânat să rămână o miză politică deşartă şi că are suficiente bube în cap cât să înfunde puşcăria până la adânci bătrâneţe (mă rog, privindu-l, realizez că nu mai e foarte mult timp de consumat).
     Tăriceanu nu e un traficant de influenţă. Ar fi vrut să fie dar niciodată n-a ştiut cum. Până şi atunci când Patriciu a avut nevoie de el a eşuat. Realizaţi? Primul magnat al ţării, ditamai miliardarul, e prieten la cataramă cu premierul. Acesta îi garantează protecţie. Scrie bileţele către Preşedinte. Preşedintele îl dă public în gât. Patriciu se trezeşte fără curea şi şireturi, în arest. E terifiat! Primise promisiunea, garanţia certă a Primului Ministru. Există oare lovitură, umilinţă mai mare?!? O mai clară exhibare a neputinţei, a fanfaronadei înfrânte?
     Olteanu a recunoscut prea uşor o asemenea fantasmagorie (traficul lui de influenţă, chiar dacă nu a confirmat suma), nu s-a dezvinovăţit, nu s-a apărat, nu s-a arătat perplex şi indignat. Şi-a anunţat senin demisia proximă.
     E clar că a existat o înţelegere cu organul de anchetă.
      Cât de grave or fi faptele de care Olteanu e absolvit, la schimb?
      O fi divulgat cursul stabilit de bancă, în avans, unui investitor penal, care a speculat eforturile de control ale BNR, a sabotat interesul public? A fost asta o practică îndelungată? Câte miliarde de euro, bani publici, ne-a costat ingineria asta?
      Dacă faptele devin publice, ancheta va dezvălui ditamai partea submersă a icebergului şi ceea ce va urma nu poate fi numit "seism", "cataclism", "scandal" - presa va trebui să inventeze un nou nume pentru aşa ceva... 


     P.S.
     Prin anul 2006 au apărut rumori, bârfe, zvonuri, adieri, că, aşa cum omul sfinţeşte locul, formula de calcul a cursului valutar nu e chiar matematică pură, rece, dezumanizată... Aportul ingeniozităţii, căldura umană, idiostilul artiştilor mai umflă şi dezumflă, pare-se, moneda naţională. Cum suntem o specie gregară, nevoia de comunicare face ca secretele să mai fie împărtăşite... Până la un moment dat, predicţiile despre viitoarea valoare a leului le făceau nişte oameni bătrâni. Când au început să le facă şi tinerii, a apărut problema specifică juneţei, lăcomia. Cineva a exagerat la un moment dat şi nu a urmat chemarea la moderaţie. A speculat masiv informaţia, ceea ce a creat valuri. Valuri scumpe. Să pariezi masiv pe un leu cu SCENARIU EXPLOZIV Intoxicarea din cazul Vântu-Olteanu-Mihaiu ascunde alte fapte, atât de grave încât nu pot fi făcute publice BURSA 02.08.2016 MIHAI ANTONESCUzece bani mai mic sau mai mare, să facturezi sau să plăteşti prea mult, într-o anumită zi, să efectuezi un mare schimb valutar prea oportun şi să numeşti asta "inspiraţie" sau "coincidenţă" - ei, asta a displăcut pragmaticilor lucrători din serviciile de informaţii... Numai că, în loc să ridici un eşafod în stradă Smârdan sau în Eugen Carada, mai bine ridici o ţeapă în Delta...


 
 

Mesterul Manole (balada)

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

O misiune KGB a scos la iveală o descoperire care ar putea schimba cursul istoriei! Existenţa fiinţelor extraterestre ar fi fost confirmată | VIDEO Autor: Otilia Matei | marţi, 02 august 2016 |

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
  EVZ

Panorama

O misiune KGB a scos la iveală o descoperire care ar putea schimba cursul istoriei! Existenţa fiinţelor extraterestre ar fi fost confirmată | VIDEO

Autor:

 Otilia Matei 

 | marţi, 02 august 2016 |

O misiune KGB, echivalentul proiectului Roswell 
O înregistrare video în care un agent KGB găseşte mumia de 13.000 de ani a ceea ce, într-un raport al serviciilor secrete ruse este numit „extraterestru”, a fost făcută publică. În acelaşi raport se mai menţionează că era vorba de o misiune secretă, „Proiectul ISIS”, scrie Express.co.uk.


Potrivit sursei citate, nu s-a stabilit încă dacă aceste imagini provin dintr-o sursă de încredere sau sunt falsse, însă, dacă materialul video se dovedeşte real, atunci, ar putea "să arunce în aer planul Roswell", proiectul desfăşurat în lunile iunie - iulie, de unde se presupune că s-au recuperat resturi extraterestre, inclusiv cadavre străine, de la un obiect neidentificat care s-a prăbușit în apropiere de Roswell, sediul comitatului Chaves, statul New Mexico, SUA.
Mitul extraterestrului antic sugerează faptul că anumite civilizaţii antice au fost vizitate de fiinţe superioare, de pe alte planete, ajutându-i să construiască impresionantele piramide şi alte monumente, care se mai păstrează şi azi. 
Potrivit raportului care însoţeşte înregistrarea, considerată de mulţi, o farsă, în Proiectul ISIS  au fost cooptaţi şi câţiva egiptologi de renume din Academia de Ştiinţe, cercetători şi experţi militari. Echipa a fost condusă de Sami Sharaf, un apropiat al preşedintelui egiptean, Gamel Abdel Nasser.




În imagini se poate observa cum este deschis un sarcofag aflat pe platoul Giza, de unde se dorea recuperarea rămăşiţelor unei mumii de origine extraterestră. În continuare se pot observa mai mulţi soldaţi care intră într-un mormânt fără să poarte haine de protecţie, dar se retrag rapid în momentul în care deschid sarcofagul, de unde ies emanaţii toxice. Se întorc, apoi, pregătiţi cu uniforme speciale şi măşti de gaze. 
Corpul mumificat măsura 2 metri, iar datarea cu caron a apreciat că vârsta mumiei ar fi de 13.000 de ani.
Website-ul xissufotoday.com, a cărui activitate este dedicată fenomenelor paranormale a declarat că acest videoclip este, de fapt, o mare farsă. Ba mai mult, au atras atenţia asupra echipamentului folosit la filmare, imaginile fiind prea mdoerne pentru device-urile existente în anii '60, câns se susţine că a avut loc această descoperire.

The discovery of the mummy alien in Egypt from the KGB!

https://youtu.be/JHOjSTbg9mY?t=1m15s http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

luni, 1 august 2016

Alina Petre: Fiul lui Măgureanu a primit 3000 de dolari lunar de la INSOMAR - Categorie: Creat: Vineri, 29 Iulie 2016 18:36 - Scris de Dorina Lascăr

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html


Alina Petre: Fiul lui Măgureanu a primit 3000 de dolari lunar de la INSOMAR

Zi după zi, foștii stăpâni ai României și urmașii lor se apropie de închisoare: după reținerea lui Bogdan Olteanu nepotul Ghizelei Vass, croitoreasa stalinistă, astăzi o nouă dezvăluire ne confirmă ce știam de mult fostul zilier și muncitor necalificat Virgil Măgureanu primea taxă de șmecher de la SOV pe care chiar el îl inventase. Fosta sa noră scrie pe Facebook:
„Poate ar trebui întrebat dl Sorin Ovidiu Vântu și despre relația de prietenie cu Dl Virgil Măgureanu.
Pe fondul dispariției miraculoase a banilor deponenților FNI, administrat de Gelsor și a "sfaturilor" prețioase oferite de fostul șef SRI, Marian Măgureanu, proaspătul absolvent al Facultății de Sociologie din cadrul Universității Clark din SUA, bursier al domnilor Cohn și Păunescu, primea primul lui job la un institut de sondare a opiniei publice, deținut de dl Vantu. Jobul era remunerat cu 3000 de dolari pe lună, sumă destul de modestă pentru startul în viață al micului prinț. Salariul mic a fost compensat de faptul că acesta nu a mers la serviciu niciodată.
Contez pe memoria domnului Vântu, dar, pot ajuta și eu.”


Citește și Cine sunt afaceriștii care i-au ținut copiii la studii în SUA lui Virgil Măgureanu?

În anul 2011, jurnalistul de investigații George Roncea analiza în articolul „Sarpele bătrân recunoaște că a dat un OK golanului bătrân” colaborarea dintre SOV și Măgureanu cu ocazia arestării lui Vîntu în urma amenințării lui Sebastian Ghiță:

Virgil Magureanu pretinde ca a fost gresit inteles de SOV

Miercurea trecuta, Ghita a facut publica o inregistrare audio din 2 apilie in care Sorin Ovidiu Vantu il ameninta si declara ca a facut “eforturi disperate sa nu se dea in fapt de unde vine si cine e”. Sebastian Ghita, despre care Vantu spune, potrivit inregistrarii, ca vine “dintr-o lume, totusi cinstitita, ordonata, civilizata”, este atentionat de Sorin Ovidiu Vintu: “Eu vin dintr-o mahala tiganeasca, din parnai, din contrabanda cu de-astia. Eu am facut eforturi disperate sa nu ma dau in fapt de unde vin si cine sunt. Prietenul tau Magureanu poate confirma ca mi-a dat ok-ul sa impusc rachetii”.

Micul infractor dintr-un targ de provincie avea insa aspiratii de amploare, nu doar jefuirea romanilor. El visa la conducerea Romaniei, transformata eventual intr-un bantustan privat. Fostul contabil de la intreprinderea comerciala de stat pentru marfuri alimentare si alimentatie publica Roman, condamnat la inchisoare prin sentinta penala nr. 570/14.09.1981 a Tribunalului Judetean Neamt, remarcat de judecatori pentru “staruinta pentru realizarea activitatilor ilicite”, a ajuns peste ani, cand se lauda ca pentru el “10 milioane de dolari sunt bani pentru trabucuri”, “sponsorul” varfurilor statului roman.
Persoanele care-i stateau in cale urmau sa fie asasinate. Pe lista lui Vintu s-au aflat pe langa fostul sef al SIE si alte personaje care-i incurcau afacerile - Dan Andronic, Dan Fischer, Costel Bobic, Petre Mihai Bacanu. Harnagea a afirmat: “In 2000, am primit un raport care spunea ca Sorin Ovidiu Vintu cauta oameni in zona interlopa pentru a-i folosi in asasinate... Raportul mi-a fost inaintat fiindca, dupa spusele acelui ofiter, eram o posibila tinta. Am cerut unitatii care se ocupa de protectia informativa si operativa a SIE sa cerceteze aceasta informatie. Intregul document, inclusiv concluzia cercetarii pana la data cand am parasit Serviciul, au fost predate unitatii de profil. Intermediarul gasit de Vintu pentru a aranja asasinatele era Calin Mailat, un personaj din lumea interlopa aflat in solda lui SOV, care urma sa fie platit cu 70.000 de dolari”.
Ulterior, la sefia SIE ajungand Fulga, alt slujbas al lui Vintu, dosarul este facut nevazut. O parte dintre datele precizate de Catalin Harnagea sunt intarite de documentele aflate in posesia redactiei “Curentul”, prin declaratia unei foste garzi de corp a lui SOV aflat candva pe pozitia lui Alexandru Stoian, omul de incredere al lui Vintu, cel care media transferurile financiare catre Nicolae Popa, aflat la Jakarta, dupa ce a fost exfiltrat din Romania personal de Victor Veliscu, mana dreapta a lui Radu Timofte, fostul sef al SRI. Dan Andronic ar fi urmat sa fie rapit si “adus la discutii” la vila lui Vintu, “discutii” care s-ar fi putut incheia pe traseul Lacul Morii, cu o bucata de ciment atarnata de gat.
 

Decese “greu de crezut” dar care chiar s-au intamplat

Spre stiinta magistratilor,  reluam pasajul din Curentul in care am descris decesele suspecte ale unor personaje-cheie, ce-l puteau deranja pe infractorul “greu de crezut”. http://www.curentul.ro/2010/index.php/2010091548840/Actualitate/Vintu-un-borfas-cu-intentii-criminale-protejatul-cadrelor-corupte-din-SRI.html)
Acesta a fost “acoperit” de slugile din servicii nu doar in cazul dosarului de incercare de asasinare a lui Harnagea. “Curentul” a prezentat inca din anul 2006 date care puneau in lumina ideea unor conspiratii criminale prin care au fost inlaturate personaje-cheie, martori care il puteau incomoda pe Sorin Ovidiu Vintu. Astfel avem cazul lui Camenco Petrovici - fost presedinte al CEC, semnatarul contractului de cautiune-fidejusiune cu SOV Invest, inculpat in dosarul FNI. Dupa ce Camenco a aflat, in august 2004, ca Ministerul Public a solicitat schimbarea incadrarii juridice fiind pasibil la o pedeapsa cu inchisoarea de pana la 20 de ani, s-a lansat intr-o serie de acuzatii la adresa lui SOV. La scurta vreme dupa interventia sa, Petrovici a decedat...in urma unui atac vascular cerebral.
Tot de atac vascular cerebral a murit si Mihai Tirigan - fost ofiter DSS devenit un personaj-cheie in Gelsor, alaturi de colonelul Victor Veliscu si de colonelul Constantin Rudareanu (fost ofiter DIE si ex-sef de cabinet al lui Virgil Magureanu). Decesul “oportun” a dus la disparitia unui important martor al afacerilor derulate intre cadrele SRI si Vintu.
Gabriel Tisler - fost director-adjunct al Directiei piete de capital din Banca Agricola, pus sub invinuire, alaturi de Vintu si de Liviu Istrate (ex-presedinte al Bancii Agricole), pentru savarsirea unor infractiuni in urma carora Banca Agricola a fost prejudiciata cu 94,51 mld. ROL. Respectivul dosar, coordonat de catre procurorul Luminita Sega, devoala scenariul si regia prin care Vintu, in complicitate cu Istrate si Tisler, a prejudiciat Banca Agricola. “Surprinzator”, pe parcursul cercetarii penale, Tisler a facut un accident vascular, el decedand inainte ca dosarul sa fie trimis in judecata de catre Sectia de urmarire penala si criminalistica din cadrul PICCSJ.
Procurorul Luminita Sega, ulterior finalizarii anchetelor in marile dosare in care a fost implicat SOV (FNI - FNA - Banca Agricola) a fost indepartata sub pretextul restructurarii postului si a fost hartuita ani de-a randul in diverse moduri (inclusiv in presa aflata la picioarele lui SOV, ori prin intermediul serviciilor de informatii conduse de fideli ai acestuia). Luminita Sega a semnat in 2003 extinderea cercetarii penale in dosarul FNI impotriva “tatalui” FNI, Sorin Ovidiu Vintu, sub aspectul savarsirii a nu mai putin de sase infractiuni pedepsite de Codul penal.
Sega a fost lovita de blestemul Vintului: atac cerebral ale carui cauze nu au reusit a fi deslusite de medici. Anchetele de presa au dezvoltat si documentat teoria uciderii acesteia prin intoxicare lenta cu saruri de aluminiu.
Aspectele infractionale ale activitatii acestuia erau binecunoscute de cadrele SRI, care l-au protejat vreme indelungata mai ales in perioada fostului director Radu Timofte, cunoscut la nivel public drept carpa de picioare a infractorului din carucior. Insa nu doar Timofte ii plimba caruciorul pe rotile. Vintu a functionat si anterior sefiei lui Timofte la varful SRI,  iar de impins a fost impins din spate de cineva, care e posibil acum sa se decida sa-i faca …vant.  E vorba de Virgil Magureanu, un sarpe care a ramas tot sarpe, un pic mai batran, cu reflexe mai intarziate si miscari mai putin ocolitoare, insa sarpe. Daca i se incurca intre rotile lui Vantu e foarte posibil sa-l avem in imagine cu rotilele alea in aer, invartindu-se in gol.

Raketii, dealurile Moldovei si deficientele de comunicare SOV - Magureanu


Magureanu a aparut public, dupa ce Vantu l-a invocat in dialogul sau cu Ghita, tanarul golanas, sustinand printre sughituri comice, cica, ba ca nu stia ce a zis Vantu de el, ba ca de fapt el este foarte amuzat, ca nu mai poate de ras, ca se zvarcoleste pe jos de cat de plin este el de reflux gastric umoristic. El pretinde ca nu a practicat cu infractorul french-kiss, adica in versiunea lui Vantu, trasul reciproc al limbilor in gura, decat dupa anul 2000, ca pana atunci cica il avea in vizor, adica il urmarea actionand pe la spate, cum urmarea el pe toata lumea cu care apoi intra in relatii de colaborare, ca un sarpe descurcaret ce era el. Pentru Kamikaze a recunoscut ca a avut relatii cu cel pe care l-a urmarit, dar a insistat ca nu vrea sa se stie asta. Intrebat cu privire la pasajul din stenogramele stenogramele in care Vintu spune ca “Am cerut voie de la Magureanu sa omor raketi si am omorit nu zeci, sute”, fostul sef al SRI a raspuns. “Ha-ha-ha, ha-ha-ha!!! Nu ma intereseaza asta, e o bazaconie. Ha-ha-ha-ha, strasnica chestie! Scuzati-ma, eu relatii cu el am avut dupa 2000, cam asa, incoace. Pina atuncea nu prea ne-am pupat, ca era in vizorul nostru. Dar dumneavoastra luati asta ca pe o discutie particulara. Nu veti scrie nimic din discutia cu mine.”
Mai nuantat a fost insa Magureanu in declaratia preluata pe Antene, unde a recunoscut ca a avut o relatie cu Vantu, ca s-a pupat adica, nu se stie daca la nivelul french-kiss, si ca i-a spus sa se ocupe de raketi, dar a pretins ca nu i-ar fi zis sa-i omoare, “sa-i impuscam”, ci sa-i scoata la lumina!
http://videonews.antena3.ro/action/viewvideo/803999/Fostul-director-SRI-Virgil-Magureanu-Afirmatia-lui-Vintu-mi-se-pare-hilara/
Asadar de fapt Magureanu recunoaste ca a existat o “colaborare” cu Vantu, confirmand povestea cu raketii, atata doar ca invoca practic o deficienta de comunicare, la nivel de metalimbaj, ceva de ordin filologic. O situatie asemanatoare, de confuzie si deficienta de comunicare, a generat  o drama, soldata cu o crima oribila, ce s-a petrecut in 2002 in orasul Ponte Capriosa din Elvetia unde doi romani asasini au socat comunitatea elvetiana si nu numai. O femeie insarcinata, care urma sa nasca doi gemeni, a fost ucisa in propria locuinta. Flavia Bertozzi a fost omorata de un roman care a vrut sa se razbune astfel pe sotul victimei, Andrea Bertozzi, vames la punctul de trecere Chiasso Brogeda, intre Elvetia si Italia. Ucigasul a povestit ulterior, dupa ce a fost prins, la Navodari, ca i-a taiat gatul Flaviei deoarece a inteles gresit un semn facut de complicele sau, care ar fi dat de inteles cu o miscare a mainii ca trebuie sa se care din casa victimei, dupa ce au speriat-o de moarte, dar semnul din mana al complicelui  a fost interpretat ca un gest ce semnifica taierea gatului femeii.
Asa si cu Magureanu, complicele lui Vantu in operatiunea raketii ingropati in dealurile Moldovei. Magureanu spune ca a convenit cu Vantu sa-i scoata din tenebre pe raketi, “nu sa-i impuscam” dar e posibil ca Vantu sa fi inteles ca trebuie sa-i omoare. Oricum asta arata ca a existat un OK al lui Magureanu fata de Vantu – chestiune, iata “de necrezut” pentru magistratii de azi ai Romaniei, care par sa fi trait sub un clopot de sticla, intr-o casa de maici, nu in Romania reala, aceea in care si-a facut de cap atatia ani sfidand statul, Sorin Ovidiu Vantu, autor de aforisme intelepte pe tema intaririi statului in fata actiunilor sale distructive. Magureanu este contradictoriu in propriile-i declaratii, sustinand ba ca abia dupa 2000 a “relationatcu Vantu, ba ca de fapt ii dadea ok-uri celui pe care cica il urmarea, pana sa treaca la limbi in gura, ca sa-l citam pe metalingvistul Vantu.

Vantu si complicii sai din tenebre

Putina lumea crede astazi ca Vintu era “capo di tutti capi” al combinatiilor veroase, de jaf, in care a fost implicat. Mai degraba se sustine ipoteza ca acesta a fost un mandatar, care a fost sustinut din spate de cadre corupte din SRI. Care insa nu aveau cum sa actioneze de capul lor. Magureanu a condus discretionar SRI-ul, intr-o perioada marcata de coruptie si afaceri necurate la scara mare, daca ar fi sa amintim doar de cazul Jimbolia, sau de actiunile de contrabanda ale sefilor SRI Prahova, cadre acoperite la varf de ofiteri superiori de genul celebrului general al spagii, Ovidiu Soare, biela-manivela a PSD-ului lui Adrian Nastase. Numai naivii dusi cu capul isi pot imagina ca maruntul gainar de Roman, hotul de la Aprozar, expert in sutitul de faina din bascutzele moldovenesti, turnator marunt al Securitatii, puscarias, gogoman, mitoman, si cu un ego supragonflat, ajungea sa aiba in subordine generali ai Securitatii – si ai SRI, fara acordul cuiva din sistem.
De unul singur, fara complicitatea haitei de securisti, politruci si tigani nu avea cum sa execute SOV combinatiile securistoide care au devalizat Romania. In epoca de glorie a sarpelui cu ochelari, cum i se zicea lui Magureanu, prin utilizarea schemelor Ponzi un total de aproape 6 milioane de romani au fost jefuiti de economii. A fost perioada teribilelor “privatizari, a trecerii averii muncite de romani in trei generatii in mainile tiganilor si securistilor kaghebizati, prin metoda certificatelor, totalizate in proportie de peste 90% in mainile unui singur om, fostul aprozarist, ciocofonist si parnaias Sorin Ovidiu Vantu. SOV aduna schiopatand pe la gurile de metrou certificate, alaturi de tigani, dupa care hotii cu gulere albe, cadrele SRI-ului si ale SIE, mai mult sau mai putin conspirate, intemeiau fonduri de investitii si banci – aspiratoare de bani negri, intorsi apoi in catacombe, cu sacul, noi noutzi si spalati.
Caritasul, fondul Gerald, fondul SAFI, mega-tzeapa FNI, plus caderea a vreo sase banci, de la Dacia Felix la Banca Religiilor au lasat milioane de romani in pielea goala, cu mana intinsa la margine de drum. Inalti functionari ai BNR, totodata cadre ale Securitatii si SRI au facut zid in jurul micului contabilului din prafuitul targusor din fundul Moldovei in care mastera sa vindea flori si seminte in fata haltei intitulata pompos gara. Asa s-au cladit noi kapitalisti de Top 300, de fapt, cu totii, agenti, turnatori si cadre ale Securitatii, reutilizati de Ion Ilici Iliescu, pe culoarul moscovit, plus politruci ai Partidului Comunist renuvelati in biznizmeni.
Faptul ca Vantu se lauda acum nepedepsit cu activitatea sa si a bandelor de tigani Romania, povestind cum a lucrat pe mana cu gastile de securisti, cum a omorat si dat in cap concurentei, cum a livrat ce-a mai ramas din tara tuturor veneticilor nu este decat bomboana pe coliva. Sa speram ca apucam sa-i cantam totusi candva macar prohodul batranului golanas, cu securistii si serpii sai cu tot.” scria George Roncea în 2011.

Cine sunt jurnaliștii pe care Vîntu regretă că i-a plătit „cu mult peste valoarea lor” - Categorie: Dezvăluiri - Creat: Duminică, 31 Iulie 2016 20:27 - Scris de Dorina Lascăr

 

Stiri, dezvaluiri, ultima ora, politica, actualitate | Ziarul Curentul

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

Cine sunt jurnaliștii pe care Vîntu regretă că i-a plătit „cu mult peste valoarea lor”

„Lista lui Vântu în structurile publice are în jur de 150 de nume“ era anunţul grandoman făcut în martie 2009 chiar de către SOV. Astăzi, Vîntu, îngenunchiat de statul întărit la cererea sa, regretă banii dați inclusiv jurnaliștilor plătiți „cu mult peste valoarea lor profesională sau umană, creându-le o imagine falsă vizavi de propriile persoane, astfel încât răzbunarea lor, perfect legitimă, a căpătat aspectul unei exorcizari în masă a unui corp cu sute de capete cuprins de convulsii epileptice și cu bale la guri”, după cum a scris SOV pe facebook din închisoare.

În anul 2010, dezvăluiam în ziarul Curentul lista sumelor încasate de ziariștii și analiștii dependenți de filonul de bani al lui Vîntu. Nu știm la care dintre ei s-a referit SOV dar îi rememorăm și îi transmitem și un mesaj lui SOV „monșer, prost nu e cine cere, ci cine dă”:

Dan Turturică 10.780 EURO lunar


În 4.01.2005, 80 de angajaţi din redacţia Evz demisonează din solidaritate cu Turturică, concediat de Ringier unii angajându-se imediat, alţii nu, operaţiune care a distrus una dintre cele mai sudate şi mai profesioniste echipe jurnalistice din ţară. Poate vă întrebaţi ce făcea dl Turturică a doua zi după 4 ianuarie? Semna cu 3 firme controlate de SOV nişte rentabile contracte de cesiune de drepturi de autor, după cum urmează: Global Production SRL (CUI 16371587), contractul 25/5.ian.2005, suma lunară de 3.335 EURO, Global News SRL (CUI  16371595), contractul 21/ 5.ian.2005, suma lunară 4110 EURO şi Global Network Cable (CUI 16330323), 23/ 5.ian.2005, suma lunară de 3.335 EURO. 
În plus, valoarea contractelor cu trustul lui Vântu a firmei lui Turturică a depăşit, în 2005, 200.000 EURO.

Fascinanta poveste a Emiliei Şercan - 8500 EURO lunar


Începând cu anul 2005, Emilia şi departamentul condus de ea la EVZ au început să publice unul după altul articole de investigaţii privindu-l pe SOV. L-au urmărit în Creta, la Viena, când s-a operat pe cord deschis -  deh! blestemele feneiştilor -, l-au acuzat trei ani de zile că banii feneiştilor sunt la SOV, aşa cum a stabilit expertiza judiciară, că foloseşte intermediari pentru a-şi camufla afacerile, că a fost „groparul FNI, rămas curat şi uscat folosind o armată de oameni de paie“, după cum plastic se exprima chiar Emilia Şercan într-o anchetă publicată în EvZ la şase ani de la căderea FNI.

Şi în 2008, ce să vezi, Emilia se înrolează şi ea în armata de paie a lui SOV pentru preţul brut corect: 5.244 lei-ROL pe cartea de muncă, după cum dezvăluia Tiberiu Lovin pe blogul său, în urmă cu câteva luni, şi 5.379.060.000 de lei-ROL pe drepturi de autor, o medie de 8.500 EURO lunar, în mână. Şi acum fascinaţia: un producător executiv la CNN nu depăşeşte 6.000 EURO lunar, şi asta ar fi cam cel mai mare salariu de jurnalist la CNN. 

 No more comments.

Dar să lăsăm foştii colegi să vorbească despre ea:
Cătălin Prisecariu, revista „KAMIKAZE“:

„Emilia Şercan. Şefa departamentului de investigaţii la EvZ în 2005, când am ajuns eu acolo. Deci şi şefa mea, din septembrie 2005 până în iulie 2006, când am părăsit EvZ pentru «Academia Caţavencu». Nu-i discut Emiliei calităţile profesionale, care nu mă interesează. Dar îmi amintesc foarte clar că avea o pasiune pentru subiectele privitoare la Sorin Ovidiu Vântu. Morbidă, aproape. Sigur, gusturile femeii la bărbaţi nu se discută, deci nu comentez. Totuşi, încă îmi amintesc fapte. Să vă povestesc una din ele: era în toamna lui 2005. Nu mai ţin minte ziua, dar ştiu că era chiar ziua Emiliei. Sau ziua lui Vântu. Cu ocazia asta, pişicher, Vântu i-a trimis Emiliei trandafiri şi nişte sticle cu vin, pe care le-a lăsat la intrarea în redacţia EvZ din Pipera. Reacţia Emiliei a fost: sufocare, uluire, congestionare bruscă, preludiul unui atac de cord şi altele asemenea. După ce şi-a revenit, Emilia a decis: nu avea să se mânjească cu darurile lui Vântu, îi va înapoia acestuia şi florile, şi vinul. S-a urcat într-o maşină a redacţiei, a zburat până pe strada Paris, la vila mogulului, şi a lăsat la poartă ofrandele. Apoi s-a întors în redacţie şi a făcut un tur de onoare. Învinsese! Rămăsese curată, nu acceptase nimic de la SOV, nici măcar flori! În aceeaşi perioadă (sau poate la începutul lui 2006), Emilia a refuzat mai multe oferte venite de la «Cotidianul». De la «Cotidianul» lui SOV, desigur. Le-a refuzat pe toate. Argumentul? Suprem: ea nu-şi vinde virginitatea jurnalistic-deontologică pentru a lucra la Vântu, despre care scria articole în rafală“.

Deci? A acceptat doar când preţul de cumpărare a fost unul corect. Negociere curată: atât a considerat ea costul conştiinţei ei! Cătăline, ea s-a enervat în halul ăla pentru că Vântu a crezut că o poate cumpăra cu nişte sticle de vin. Hai, te rog, ce să facă ea cu florile şi vinul?

Răzvan Dumitrescu -  mai valoros pentru SOV decât Liiceanu şi Pleşu la un loc


Deşi de-a lungul anilor Realitatea TV a încercat să ne scoată ochii frecvent cu valorile pe care le promovează, cu intelectualii rafinaţi care colaborează la această televiziune, faptele demonstrează că Vântu dă doar doi bani pe aceste lucruri. Mult mai valoroase pentru moguli sunt însă tonomatele care răspund la comenzi. Potrivit datelor prezentate de „Kamikaze“, Răzvan Dumitrescu a încasat de la Realitatea Media, prin două firme, 8.391.910.000, în 2008, an electoral important pentru interesele mogulului. Pentru a evalua exact sistemul de valori al lui SOV vă informăm că, potrivit documentelor, rafinaţii Andrei Pleşu şi Gabriel Liiceanu au primit, tot pentru un an de emisiuni la Realitatea TV, câte 428.720.000 fiecare. Cam cât a primit Oana Dobre şi ceva mai puţin decât Ruxandra Săraru, care a primit peste 460.000.000 de lei de la Realitatea Media, pe drepturi de autor, într-un singur an.

CTP peste 2000 EURO lunar


De la Realitatea Media, CTP a încasat pe drepturi de autor peste 2 miliarde de lei, potrivit datelor aflate în posesia ziarului „Curentul“.

Deontologul-afacerist, Doru Buşcu, 5.062.500.000 ROL


Doru Buşcu, Sorin Vulpe şi Liviu Mihaiu fac parte dintr-un grup aparte: grupul jucătorilor de poker cu Sorin Ovidiu Vântu. Sumele extrem de generoase încasate de cei trei reprezintă o evoluţie în cariera lor, având în vedere faptul că în urmă cu 15 ani, potrivit unui participant la partidele de poker organizate de SOV, acesta din urmă îi lăsa să câştige pentru a-i stipendia.

Presa a relatat că Buşcu îşi lua pe lună 15.000 euro de la „Caţavencu“ la care s-au adăugat şi cei 5.062.500.000 ROL luaţi pe drepturi de autor de la Realitatea Media.


CITEȘTE ȘI

  Liviu Mihaiu a încasat de la SOV anterior numirii în Deltă 4.519.580.000 ROL


Andreea Creţulescu 10.000 Euro lunar


În 2008, Andreea, pe numele din buletin Popescu-Creţulescu Andreea-Ileana, încasa de la Realitatea Media 420.809 RON.

Ruxandra Săraru 1.500 EURO pe lună


Şefa Departamentului de Comunicare şi Marketing al Societăţii Române de Radiodifuziune (SRR), Ruxandra Săraru, s-a aflat şi ea pe statele de plată ale lui Vântu la Realitatea Media. Pentru serviciile prestate în slujba mogulului, Ruxandra Săraru a încasat 1.236.760.000 de lei vechi între anii 2007 şi 2009.


Corina Drăgotescu, 3000 de EURO lunar


Potrivit datelor oficiale aflate în posesia ziarului „Curentul“, Corina Drăgotescu a încasat între 2007-2009 nu mai puţin de 5.247.310.000 de lei vechi.

Nicolae Ulieru, 1118 EURO lunar


Lt. Col (r) Nicolae Ulieru, fost purtător de cuvånt al Serviciului Romån de Informaţii pe vremea directoratului lui Virgil Măgureanu, sau „Mr. No Comment“, aşa cum era cunoscut ca şef al biroului de presă pentru că nu exprima nicio opinie, niciodată, a încasat sume frumuşele de la Sorin Ovidiu Våntu pentru diverse servicii de „acoperire a adevărului“ sau a părerilor contra.

Deontologul Nistorescu, comentator de 5 miliarde de lei


Unul dintre comentatorii „grei“ ai postului Realitatea TV şi şef peste „Cotidianul“, Cornel Nistorescu, apare conform documentelor obţinute de ziarul „Curentul“ ca unul dintre cei mai bine plătiţi mercenari media. Prezentat mereu de Realitatea ca un guru în ale jurnalismului, Nistorescu a încasat de la casieria lui Våntu, doar în trei ani de activitate (2007-2008-2009), suma de 4.847.240.000 de lei vechi.

Iosif Boda 3000 de Euro lunar


Pentru analizele sale la Realitatea, SOV l-a plătit regeşte pe Boda în cuantum de 482.747 RON pentru apariţii din 2007, 2008, 2009.
Din analiza tabelului întocmit pe baza datelor aflate în posesia ziarului „Curentul“ rezultă că, în 2007, pentru 40 de cedenţi de drepturi de autor Realitatea Media a cheltuit 46.863.520.000 ROL, iar pentru restul de 722 de cedenţi a cheltuit 127.460.970.000 ROL. Astfel,  pentru 40 de oameni, Realitatea Media a a cheltuit 36,86 % din totalul drepturilor de autor plătite. Anul următor, în 2008, avem 673 de cedenţi cu un total de 131.020.500.000 de lei, iar pentru cei 40 din top 45,15% reprezentând 59.157.950.000 ROL. În 2009 avem mai puţini cedenţi, 446, cu un total de 114.065.440.000 ROL, din care pentru cei 40 s-au cheltuit 44,58% reprezentând 50.851.980.000 ROL. Trebuie precizat că aceste sume reprezintă doar venituri obţinute din drepturile de autor, nefiind incluse în contractele de muncă şi alte contracte încheiate cu Realitatea Media.
Lista celor 40 de favoriţi ai lui SOV o puteți vedea dând click pe fotografie.

În continuare vă prezentăm sumele mai mici luate pe drepturi de autor de diverse vedete:

Grigore Cartianu 18.560 RON
Ion M. Ioniţă 50.580 RON
Alex Stoenescu 36.000 RON
Tudor Octavian 25.000 RON
Pavel Lucescu 10.000 RON
Cătălin Avramescu 29.667 RON
Silviu Prigoană 16.814, 72 RON
Mircea Dinescu 44.508 RON
Adrian Păunescu 347.189 RON
Cristian Ţopescu 3.492 RON
Adriana Săftoiu 76.000 RON
Mădălin Voicu 4.006,10 RON
Victor Ciorbea 23.829 RON
Mircea Ionescu-Quintus 2.414 RON
Stere Farmache 3024 RON
Nicolae Dănilă 3024 RON
Vladimir Pasti 30.096 RON
Mircea Kivu 76.000 RON
Dumitru Pelican 3342,60 RON
Mugur Ciuvică 4376,66 RON
Marius Pieleanu 22.532,74 RON
Cristian Pârvulescu 2.269,16 RON



Noi nu ne întrebăm decåt cum deontologii au acceptat bani de la Realitatea Media, atåt timp cåt această firmă a înregistrat constant de la preluarea ei de către SOV pierderi colosale: 20,8 milioane euro în 2008, 8,15 milioane Euro în 2007, 5,1 milioane euro în 2006 şi 1,7 milioane euro în 2005. Oare ei s-au întrebat de unde le vin banii ăştia că Realitatea n-avea bani. Nu, pentru că răspunsul ar fi fost din „economiile” lui SOV de la FNI și de la Petromservice.

duminică, 31 iulie 2016

Turnătoarea din anturajul Regelui Mihai I - de Claudiu Padurean , 31 iulie 2016 - stire actualizata la ora 10:36, 31 iulie 2016


 
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html


·
·

https://silethismillennium2019.blogspot.com/

Cine a Furat Banii lui Ceausescu | PODCAST Cristian Sima