Alexandru Cautis şi Vergil Chițac au distribuit postarea publicată de Vergil Chițac.
Despre
“Brexit” 24 iunie 2016 Nu pot să nu observ încă o dată, după ce am
făcut-o şi în emisiuni de televiziune, că Uniunea Europeană este un
proiect politic, cel puţin în…
vergilchitac.ro
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
Blog
Despre “Brexit”
Nu pot
să nu observ încă o dată, după ce am făcut-o şi în emisiuni de
televiziune, că Uniunea Europeană este un proiect politic, cel puţin în
suferinţă. Din varii motive, pe care le putem analiza în detaliu cu o
altă ocazie.
În locul
Statelor Unite Europene avem o federaţie de state naţiune ale căror
guverne sunt foarte reticente la cedarea unei părţi din suveranitatea
naţională către Bruxelles. E limpede că avem un grup de state, în
fruntea cărora se situează Germania, care doresc mai multă integrare
adică mai multă armonizare şi un al doilea grup, eurosceptic, constând
din state care pretextând păstrarea identităţii culturale, nu doresc o
integrare accelerată. “Spiritul european” este în derivă, zilele când nu
trebuia explicată utilitatea proiectului “Uniunea Europeană” şi a
faptului că integrarea este direcţia corectă, când era “la modă” să spui
că eşti european nicidecum englez, francez sau italian, au apus.
Dezbaterea
Două teme
au acaparat dezbaterea publică în Regatul Unit şi au epuizat energiile
politice, înaintea acestui referendum. Una mai ipocrită că cealaltă!
Imigraţia şi suveranitatea naţională.
În ultimii
10 ani, migraţia netă în Marea Britanie a fost în medie de 300.000 pe
an. Euroscepticii spun că este un atentat la locurile de muncă, la
asigurările de sănătate, sunt bani care se irosesc pe ajutoarele sociale
şi pe contribuţia netă la Uniunea Europeană. Numai că cifrele nu le dau
dreptate. Este adevărată cifra de 9,3 miliarde de lire anual ca şi
contribuţie netă a Albionului la Uniunea Europeană, dar este la fel de
adevărat că diferenţa dintre taxele plătite de imigranţi şi ajutoarele
sociale pe care le primesc este de aproximativ 5 miliarde de lire.
Migranţii în marea lor majoritate reprezintă forţă de muncă cu
calificare în ţările de origine sau numeroşi studenţi ce populează
universităţile britanice. Adicătelea naţiunile de origine au cheltuit
pentru educarea lor şi Marea Britanie culege beneficiile.
Este
foarte adevărat că un oraş la fel de mare ca Newcastle s-a mutat în
Marea Britanie în fiecare an, însă nu pot să nu observ că a devenit o
problemă abia acum, după 10 ani timp în care societatea britanică a
reuşit să absoarbă acest fenomen.
Există în
societate percepţia că Marea Britanie a cedat din suveranitatea
naţională şi este guvernată de la Bruxelles, în ciuda faptului că nu au
adoptat Euro, nu sunt în Schengen, Marea Britanie nu a fost implicată în
dezbaterea despre Grecia sau în criza refugiaţilor. Dacă eşti britanic,
atunci ai aroganţa de a spune că nu vrei să aparţii unui club care-ţi
cere să cedezi din suveranitate fără să poţi fi o voce importantă în
adoptarea deciziilor.
România se teme?
Analiza
implicaţiilor economice a ieşirii Regatului Unit din Uniunea Europeană
asupra României ne arată că nu avem motive de îngrijorare în condiţiile
în care exporturile noastre în insulă sunt mai mici de 5% din total iar
investiţiile lor în România sunt mai mici de 3% din total. De asemenea,
pe piaţa de capital nu vedem o prezenţă importantă a capitalului
provenit din Marea Britanie.
În schimb
va trebui să fim foarte atenţi la mişcările Rusiei pentru că o Uniune
Europeană slăbită din cauza Brexitului va fi mai tolerantă cu Rusia,
inclusiv în privinţa sancţiunilor economice şi îi va da posibilitatea să
se amestece mult mai uşor, în special în partea de Est.
Concluzii
- Colapsul momentan al proiectului politic numit Uniunea Europeană îmi aduce aminte că acum câţiva ani fostul cancelar german Helmuth Schmidt, la peste 90 de ani, se adresa unui grup de politicieni, între care şi actualul cancelar german Angela Merkel. Era extrem de supărat şi arăta cu degetul spre ei, certându-i: „Uniunea Europeană s-a creat dintr-un dezastru (al II-lea Război Mondial) şi dintr-o frică (frica de tancurile ruseşti) şi voi vă bateţi joc”. Perfect adevărat! Este eşecul major al leadershipului politic european, cu precădere al celor de la Bruxelles.
- Europa, cu o economie rivală cu cea a SUA, va rămâne un aliat al Americii, însă începând de astăzi va deveni şi o mare problemă. Este clar că nu există altă varianta decât o Europa condusă de SUA. Rămâne întrebarea: Mai sunt interesate SUA de o Uniune Europeană fără Marea Britanie?
- Să ne aducem aminte de panseul prim-ministrului Imperilui, Viscount Palmerston, care, în 1848, adresându-se Parlamentului, spunea: „Noi nu avem nici prieteni permanenţi, nici duşmani permanenţi. Numai interesele noastre sunt permanente şi este datoria noastră să le urmăm”. Dacă ne uităm că după 1973, când au aderat la Uniunea Europeană, beneficiind de avantajele Pieţei Comune, economia a înflorit iar acum, când lucrurile par să nu mai funcţioneze o părăsesc, panseul domnului Palmerston rămâne filozofia politicii Regatului Unit de-a lungul secolelor.