http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
Poreclă Sile this Millennium Pseudonime sile_this_millennium
miercuri, 22 iunie 2016
STENOGRAMA Wikipediile care arată cât de NENOROCIT și JEG a fost și este Tăriceanu! - Sursă . Comisarul
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
STENOGRAMA Wikipediile care arată cât de NENOROCIT și JEG a fost și este Tăriceanu!
Ceea ce veți citi mai jos arată cât de nenorocit și jeg a
fost și este Călin Popescu Tăriceanu. Și de câtă iresponsabilitate este
capabil acest personaj care în mod evident pare a face jocurile altei
puteri în România. Nu este exclus ca acest trădător nenorocit, care joi
nu s-a sfiit să ceară pe față desființarea DNA, între 2008-2009 să fi
aruncat cu bună știință România în haosul crizei prin tocarea tuturor
resurselor financiare de care dispunea bugetul țării!
C O N F I D E N T I A L SECTION 01 OF 04 BUCHAREST 000373
Tags: Băsescu, Tăriceanu, Geoană, NATO, Irak, politic extern, militar, Cioroianu, politic intern, suspendare
Subiect:
Discuţiile separate ale Ambasadorului SUA, Nicholas Taubman cu Traian Băsescu, Călin Popescu Tăriceanu şi Mircea Geoană, în datele de 29 şi 30 martie (n.n.: 2007)
Ambasadorul şi-a manifestat îngrijorarea legată de faptul că relaţiile tensionate dintre cei trei au repercusiuni şi asupra altor domenii, precum investiţiile şi percepţia cetăţenilor cu privire la evoluţia ţării. Ambasadorul i-a avertizat pe cei trei că se pune problema dacă România mai este o locaţie sigură pentru organizarea Summit-ului NATO, apreciind că SUA nu vor accepta organizarea summit-ului la Bucureşti, dacă nu va fi evident că România este pregătită să îşi facă datoria de ţară-gazdă. A sugerat fiecăruia dintre cei trei să îşi arate susţinerea pentru NATO şi politica Alianţei, cu ocazia aniversării NATO pe 4 aprilie, menţionând că un astfel de mesaj ar restabili încrederea Alianţei în capacităţile României. Oficialul american a precizat că politicienii români au acceptat sugestiile.
Premierul Călin Popescu Tăriceanu şi-a manifestat nemulţumirile legate de preşedintele Traian Băsescu, pe care l-a acuzat că a încălcat prevederile Constituţiei şi pentru a-şi susţine opinia cu privire la retragerea trupelor din Irak înainte de Crăciun.
Acuzaţiile pe care premierul le-a adus şefului statului în cadrul întrevederii cu ambasadorul, au vizat faptul că preşedintele a intrat în conflict atât cu Guvernul, cât şi cu Parlamentul, cu presa şi cu celelalte instituţii ale statului. Tăriceanu a afirmat că, până la începutul anului 2007, a păstrat aparenţele unei bune relaţii cu preşedintele pentru a nu periclita procesul de aderare al României la UE.
Tăriceanu a relatat şi despre modul în care preşedintele a încurajat scindarea PNL, prin susţinerea desprinderii grupului condus de Stolojan. Premierul a concluzionat că, probabil, va fi obligat să susţină moţiunea de suspendare a preşedintelui Băsescu. Plângerile primului ministru au vizat şi faptul că preşedintele Băsescu “se implică peste tot”, subliniind faptul că acesta ar trebui să îşi asume rolul de mediator şi nicidecum de “jucător”. Tăriceanu l-a informat pe ambasador că, în cursul săptămânii următoare, va prezenta Parlamentului spre aprobare o nouă componenţă a guvernului.
În ceea ce priveşte retragerea trupelor române din Irak, Tăriceanu a amintit faptul că “este momentul ca şi noi să facem acest lucru”, aşa cum au anunţat că vor proceda şi celelate state din Europa, precum şi SUA, dar a afirmat că România nu va acţiona “decât după consultări cu reprezentanţii SUA şi stabilirea unui calendar comun”. El a mai adăugat că opinia publică din România susţine cu vehemenţă retragerea trupelor, cu toate că Preşedintele Băsescu are o “părere diferită” cu privire la acest subiect. Cu toate acestea, potrivit lui Tăriceanu, preşedintele “reanalizează” situaţia, deoarece conştientizează faptul că retragerea este necesară.
Ambasadorul i-a explicat premierului că situaţia politică din România afectează relaţia ţării cu SUA şi a reiterat necesitatea unei declaraţii prin care să se reafirme susţinerea pentru politicile NATO, iar Tăriceanu a afirmat că “fără îndoială” va face o asemenea declaraţie, pentru a da asigurări că România este pregătită să găzduiască summit-ul.
Ambasadorul a mai remarcat că există o diferenţă în ceea ce priveşte desfăşurarea trupelor române în Afganistan alături de NATO, iar premierul a fost de acord.
În cadrul întrevederii sale cu amabasadorul, preşedintele Traian Băsescu a abordat tema situaţiei politice. Şeful statului a afirmat că neînţelegerile politice au ajuns într-un punct critic, “exploziv” chiar, dar s-a arătat încrezător că “se vor clarifica relaţiile dintre cei aflaţi la putere”. A mai adăugat că problemele legate de suspendarea sa şi de obligativitatea ca preşedintele să accepte nominalizarea ministrului de externe, Adrian Cioroianu, vor fi lămurite prin decizia Curţi Constituţionale. În ceea ce priveşte cea de-a doua problemă, preşedinte a afirmat că dacă decizia Curţii Constituţionale l-ar obliga să accepte nominalizarea, România s-ar transforma într-o “republică parlamentară”, iar preşedintele ar fi obligat să accepte orice altă nominalizare din partea premierului. El a remarcat că, în cazul unei decizii nefavorabile a Curţii Constituţionale, preşedintele ar avea “putere zero”.
La întrebarea ambasadorului privind situaţia guvernului, preşedintele Băsescu a explicat că sfătuitorii “americani” ai primului ministru îl consiliază pe acesta să nu insiste pentru excluderea democraţilor de la guvernare, deoarece astfel liberalii ar depinde prea mult de opoziţie. Cu toate acestea, preşedintele a afirmat că premierul întârzie luarea unei decizii. Preşedintele a subliniat importanţa unei decizii din partea primului-ministru, afirmând că el nu face presiuni asupra PD pentru a ieşi de la guvernare.
La solicitarea ambasadorului, şeful statului şi-a arătat disponibilitatea pentru a face o declaraţie în care să îşi arate susţinerea pentru relaţiile cu NATO, fiind chiar deschis la sugestii din partea ambasadei pentru a redacta declaraţia.
În ceea ce priveşte situaţia din Irak, preşedintele a afirmat cu mândrie că a exclus problema retragerii trupelor române de pe agenda şedinţei CSAT din 29 martie. În acelaşi timp, a recunoscut că menţinerea trupelor în Basra nu mai este o soluţie viabilă, dar că nu a făcut declaraţii pe această temă “pentru a nu crea confuzie”, în lumina declaraţiilor primului ministru, care a făcut apel pentru retragerea tuturor trupelor.
La rândul său, Mircea Geoană a profitat de întrevederea cu ambasadorul pentru a reaminti buna sa colaborare cu Alianţa Nord-Atlantică şi a insistat asupra faptului că organizarea summit-ului la Bucureşti ar reprezenta o “recunoaştere” a eforturilor întregii generaţii de după 1989. Cu toate acestea, el a avertizat că ar mai putea dura 1-2 luni până la găsirea “unui nou echilibru” pe scena politică din România.
Şi-a arătat disponibilitatea pentru emiterea unor declaraţii prin care partidul său să îşi manifeste susţinerea pentru politica Alianţei Nord-Atlantice.
Ambasadorul a opinat că, în cadrul celor trei întâlniri, a reuşit să transmită mesajul dorit şi s-a arătat mulţumit de răspunsurile primite. A apreciat că preşedintele Traian Băsescu rămâne fidel angajamentelor de securitate asumate de România,
C O N F I D E N T I A L SECTION 01 OF 04 BUCHAREST 000373
Tags: Băsescu, Tăriceanu, Geoană, NATO, Irak, politic extern, militar, Cioroianu, politic intern, suspendare
Subiect:
Discuţiile separate ale Ambasadorului SUA, Nicholas Taubman cu Traian Băsescu, Călin Popescu Tăriceanu şi Mircea Geoană, în datele de 29 şi 30 martie (n.n.: 2007)
Ambasadorul şi-a manifestat îngrijorarea legată de faptul că relaţiile tensionate dintre cei trei au repercusiuni şi asupra altor domenii, precum investiţiile şi percepţia cetăţenilor cu privire la evoluţia ţării. Ambasadorul i-a avertizat pe cei trei că se pune problema dacă România mai este o locaţie sigură pentru organizarea Summit-ului NATO, apreciind că SUA nu vor accepta organizarea summit-ului la Bucureşti, dacă nu va fi evident că România este pregătită să îşi facă datoria de ţară-gazdă. A sugerat fiecăruia dintre cei trei să îşi arate susţinerea pentru NATO şi politica Alianţei, cu ocazia aniversării NATO pe 4 aprilie, menţionând că un astfel de mesaj ar restabili încrederea Alianţei în capacităţile României. Oficialul american a precizat că politicienii români au acceptat sugestiile.
Premierul Călin Popescu Tăriceanu şi-a manifestat nemulţumirile legate de preşedintele Traian Băsescu, pe care l-a acuzat că a încălcat prevederile Constituţiei şi pentru a-şi susţine opinia cu privire la retragerea trupelor din Irak înainte de Crăciun.
Acuzaţiile pe care premierul le-a adus şefului statului în cadrul întrevederii cu ambasadorul, au vizat faptul că preşedintele a intrat în conflict atât cu Guvernul, cât şi cu Parlamentul, cu presa şi cu celelalte instituţii ale statului. Tăriceanu a afirmat că, până la începutul anului 2007, a păstrat aparenţele unei bune relaţii cu preşedintele pentru a nu periclita procesul de aderare al României la UE.
Tăriceanu a relatat şi despre modul în care preşedintele a încurajat scindarea PNL, prin susţinerea desprinderii grupului condus de Stolojan. Premierul a concluzionat că, probabil, va fi obligat să susţină moţiunea de suspendare a preşedintelui Băsescu. Plângerile primului ministru au vizat şi faptul că preşedintele Băsescu “se implică peste tot”, subliniind faptul că acesta ar trebui să îşi asume rolul de mediator şi nicidecum de “jucător”. Tăriceanu l-a informat pe ambasador că, în cursul săptămânii următoare, va prezenta Parlamentului spre aprobare o nouă componenţă a guvernului.
În ceea ce priveşte retragerea trupelor române din Irak, Tăriceanu a amintit faptul că “este momentul ca şi noi să facem acest lucru”, aşa cum au anunţat că vor proceda şi celelate state din Europa, precum şi SUA, dar a afirmat că România nu va acţiona “decât după consultări cu reprezentanţii SUA şi stabilirea unui calendar comun”. El a mai adăugat că opinia publică din România susţine cu vehemenţă retragerea trupelor, cu toate că Preşedintele Băsescu are o “părere diferită” cu privire la acest subiect. Cu toate acestea, potrivit lui Tăriceanu, preşedintele “reanalizează” situaţia, deoarece conştientizează faptul că retragerea este necesară.
Ambasadorul i-a explicat premierului că situaţia politică din România afectează relaţia ţării cu SUA şi a reiterat necesitatea unei declaraţii prin care să se reafirme susţinerea pentru politicile NATO, iar Tăriceanu a afirmat că “fără îndoială” va face o asemenea declaraţie, pentru a da asigurări că România este pregătită să găzduiască summit-ul.
Ambasadorul a mai remarcat că există o diferenţă în ceea ce priveşte desfăşurarea trupelor române în Afganistan alături de NATO, iar premierul a fost de acord.
În cadrul întrevederii sale cu amabasadorul, preşedintele Traian Băsescu a abordat tema situaţiei politice. Şeful statului a afirmat că neînţelegerile politice au ajuns într-un punct critic, “exploziv” chiar, dar s-a arătat încrezător că “se vor clarifica relaţiile dintre cei aflaţi la putere”. A mai adăugat că problemele legate de suspendarea sa şi de obligativitatea ca preşedintele să accepte nominalizarea ministrului de externe, Adrian Cioroianu, vor fi lămurite prin decizia Curţi Constituţionale. În ceea ce priveşte cea de-a doua problemă, preşedinte a afirmat că dacă decizia Curţii Constituţionale l-ar obliga să accepte nominalizarea, România s-ar transforma într-o “republică parlamentară”, iar preşedintele ar fi obligat să accepte orice altă nominalizare din partea premierului. El a remarcat că, în cazul unei decizii nefavorabile a Curţii Constituţionale, preşedintele ar avea “putere zero”.
La întrebarea ambasadorului privind situaţia guvernului, preşedintele Băsescu a explicat că sfătuitorii “americani” ai primului ministru îl consiliază pe acesta să nu insiste pentru excluderea democraţilor de la guvernare, deoarece astfel liberalii ar depinde prea mult de opoziţie. Cu toate acestea, preşedintele a afirmat că premierul întârzie luarea unei decizii. Preşedintele a subliniat importanţa unei decizii din partea primului-ministru, afirmând că el nu face presiuni asupra PD pentru a ieşi de la guvernare.
La solicitarea ambasadorului, şeful statului şi-a arătat disponibilitatea pentru a face o declaraţie în care să îşi arate susţinerea pentru relaţiile cu NATO, fiind chiar deschis la sugestii din partea ambasadei pentru a redacta declaraţia.
În ceea ce priveşte situaţia din Irak, preşedintele a afirmat cu mândrie că a exclus problema retragerii trupelor române de pe agenda şedinţei CSAT din 29 martie. În acelaşi timp, a recunoscut că menţinerea trupelor în Basra nu mai este o soluţie viabilă, dar că nu a făcut declaraţii pe această temă “pentru a nu crea confuzie”, în lumina declaraţiilor primului ministru, care a făcut apel pentru retragerea tuturor trupelor.
La rândul său, Mircea Geoană a profitat de întrevederea cu ambasadorul pentru a reaminti buna sa colaborare cu Alianţa Nord-Atlantică şi a insistat asupra faptului că organizarea summit-ului la Bucureşti ar reprezenta o “recunoaştere” a eforturilor întregii generaţii de după 1989. Cu toate acestea, el a avertizat că ar mai putea dura 1-2 luni până la găsirea “unui nou echilibru” pe scena politică din România.
Şi-a arătat disponibilitatea pentru emiterea unor declaraţii prin care partidul său să îşi manifeste susţinerea pentru politica Alianţei Nord-Atlantice.
Ambasadorul a opinat că, în cadrul celor trei întâlniri, a reuşit să transmită mesajul dorit şi s-a arătat mulţumit de răspunsurile primite. A apreciat că preşedintele Traian Băsescu rămâne fidel angajamentelor de securitate asumate de România,
STENOGRAMA Wikipediile care arată cât de NENOROCIT și JEG a fost și este Tăriceanu! - Sursă . Comisarul
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
STENOGRAMA Wikipediile care arată cât de NENOROCIT și JEG a fost și este Tăriceanu!
Ceea ce veți citi mai jos arată cât de nenorocit și jeg a
fost și este Călin Popescu Tăriceanu. Și de câtă iresponsabilitate este
capabil acest personaj care în mod evident pare a face jocurile altei
puteri în România. Nu este exclus ca acest trădător nenorocit, care joi
nu s-a sfiit să ceară pe față desființarea DNA, între 2008-2009 să fi
aruncat cu bună știință România în haosul crizei prin tocarea tuturor
resurselor financiare de care dispunea bugetul țării!
C O N F I D E N T I A L SECTION 01 OF 04 BUCHAREST 000373
Tags: Băsescu, Tăriceanu, Geoană, NATO, Irak, politic extern, militar, Cioroianu, politic intern, suspendare
Subiect:
Discuţiile separate ale Ambasadorului SUA, Nicholas Taubman cu Traian Băsescu, Călin Popescu Tăriceanu şi Mircea Geoană, în datele de 29 şi 30 martie (n.n.: 2007)
Ambasadorul şi-a manifestat îngrijorarea legată de faptul că relaţiile tensionate dintre cei trei au repercusiuni şi asupra altor domenii, precum investiţiile şi percepţia cetăţenilor cu privire la evoluţia ţării. Ambasadorul i-a avertizat pe cei trei că se pune problema dacă România mai este o locaţie sigură pentru organizarea Summit-ului NATO, apreciind că SUA nu vor accepta organizarea summit-ului la Bucureşti, dacă nu va fi evident că România este pregătită să îşi facă datoria de ţară-gazdă. A sugerat fiecăruia dintre cei trei să îşi arate susţinerea pentru NATO şi politica Alianţei, cu ocazia aniversării NATO pe 4 aprilie, menţionând că un astfel de mesaj ar restabili încrederea Alianţei în capacităţile României. Oficialul american a precizat că politicienii români au acceptat sugestiile.
Premierul Călin Popescu Tăriceanu şi-a manifestat nemulţumirile legate de preşedintele Traian Băsescu, pe care l-a acuzat că a încălcat prevederile Constituţiei şi pentru a-şi susţine opinia cu privire la retragerea trupelor din Irak înainte de Crăciun.
Acuzaţiile pe care premierul le-a adus şefului statului în cadrul întrevederii cu ambasadorul, au vizat faptul că preşedintele a intrat în conflict atât cu Guvernul, cât şi cu Parlamentul, cu presa şi cu celelalte instituţii ale statului. Tăriceanu a afirmat că, până la începutul anului 2007, a păstrat aparenţele unei bune relaţii cu preşedintele pentru a nu periclita procesul de aderare al României la UE.
Tăriceanu a relatat şi despre modul în care preşedintele a încurajat scindarea PNL, prin susţinerea desprinderii grupului condus de Stolojan. Premierul a concluzionat că, probabil, va fi obligat să susţină moţiunea de suspendare a preşedintelui Băsescu. Plângerile primului ministru au vizat şi faptul că preşedintele Băsescu “se implică peste tot”, subliniind faptul că acesta ar trebui să îşi asume rolul de mediator şi nicidecum de “jucător”. Tăriceanu l-a informat pe ambasador că, în cursul săptămânii următoare, va prezenta Parlamentului spre aprobare o nouă componenţă a guvernului.
În ceea ce priveşte retragerea trupelor române din Irak, Tăriceanu a amintit faptul că “este momentul ca şi noi să facem acest lucru”, aşa cum au anunţat că vor proceda şi celelate state din Europa, precum şi SUA, dar a afirmat că România nu va acţiona “decât după consultări cu reprezentanţii SUA şi stabilirea unui calendar comun”. El a mai adăugat că opinia publică din România susţine cu vehemenţă retragerea trupelor, cu toate că Preşedintele Băsescu are o “părere diferită” cu privire la acest subiect. Cu toate acestea, potrivit lui Tăriceanu, preşedintele “reanalizează” situaţia, deoarece conştientizează faptul că retragerea este necesară.
Ambasadorul i-a explicat premierului că situaţia politică din România afectează relaţia ţării cu SUA şi a reiterat necesitatea unei declaraţii prin care să se reafirme susţinerea pentru politicile NATO, iar Tăriceanu a afirmat că “fără îndoială” va face o asemenea declaraţie, pentru a da asigurări că România este pregătită să găzduiască summit-ul.
Ambasadorul a mai remarcat că există o diferenţă în ceea ce priveşte desfăşurarea trupelor române în Afganistan alături de NATO, iar premierul a fost de acord.
În cadrul întrevederii sale cu amabasadorul, preşedintele Traian Băsescu a abordat tema situaţiei politice. Şeful statului a afirmat că neînţelegerile politice au ajuns într-un punct critic, “exploziv” chiar, dar s-a arătat încrezător că “se vor clarifica relaţiile dintre cei aflaţi la putere”. A mai adăugat că problemele legate de suspendarea sa şi de obligativitatea ca preşedintele să accepte nominalizarea ministrului de externe, Adrian Cioroianu, vor fi lămurite prin decizia Curţi Constituţionale. În ceea ce priveşte cea de-a doua problemă, preşedinte a afirmat că dacă decizia Curţii Constituţionale l-ar obliga să accepte nominalizarea, România s-ar transforma într-o “republică parlamentară”, iar preşedintele ar fi obligat să accepte orice altă nominalizare din partea premierului. El a remarcat că, în cazul unei decizii nefavorabile a Curţii Constituţionale, preşedintele ar avea “putere zero”.
La întrebarea ambasadorului privind situaţia guvernului, preşedintele Băsescu a explicat că sfătuitorii “americani” ai primului ministru îl consiliază pe acesta să nu insiste pentru excluderea democraţilor de la guvernare, deoarece astfel liberalii ar depinde prea mult de opoziţie. Cu toate acestea, preşedintele a afirmat că premierul întârzie luarea unei decizii. Preşedintele a subliniat importanţa unei decizii din partea primului-ministru, afirmând că el nu face presiuni asupra PD pentru a ieşi de la guvernare.
La solicitarea ambasadorului, şeful statului şi-a arătat disponibilitatea pentru a face o declaraţie în care să îşi arate susţinerea pentru relaţiile cu NATO, fiind chiar deschis la sugestii din partea ambasadei pentru a redacta declaraţia.
În ceea ce priveşte situaţia din Irak, preşedintele a afirmat cu mândrie că a exclus problema retragerii trupelor române de pe agenda şedinţei CSAT din 29 martie. În acelaşi timp, a recunoscut că menţinerea trupelor în Basra nu mai este o soluţie viabilă, dar că nu a făcut declaraţii pe această temă “pentru a nu crea confuzie”, în lumina declaraţiilor primului ministru, care a făcut apel pentru retragerea tuturor trupelor.
La rândul său, Mircea Geoană a profitat de întrevederea cu ambasadorul pentru a reaminti buna sa colaborare cu Alianţa Nord-Atlantică şi a insistat asupra faptului că organizarea summit-ului la Bucureşti ar reprezenta o “recunoaştere” a eforturilor întregii generaţii de după 1989. Cu toate acestea, el a avertizat că ar mai putea dura 1-2 luni până la găsirea “unui nou echilibru” pe scena politică din România.
Şi-a arătat disponibilitatea pentru emiterea unor declaraţii prin care partidul său să îşi manifeste susţinerea pentru politica Alianţei Nord-Atlantice.
Ambasadorul a opinat că, în cadrul celor trei întâlniri, a reuşit să transmită mesajul dorit şi s-a arătat mulţumit de răspunsurile primite. A apreciat că preşedintele Traian Băsescu rămâne fidel angajamentelor de securitate asumate de România,
C O N F I D E N T I A L SECTION 01 OF 04 BUCHAREST 000373
Tags: Băsescu, Tăriceanu, Geoană, NATO, Irak, politic extern, militar, Cioroianu, politic intern, suspendare
Subiect:
Discuţiile separate ale Ambasadorului SUA, Nicholas Taubman cu Traian Băsescu, Călin Popescu Tăriceanu şi Mircea Geoană, în datele de 29 şi 30 martie (n.n.: 2007)
Ambasadorul şi-a manifestat îngrijorarea legată de faptul că relaţiile tensionate dintre cei trei au repercusiuni şi asupra altor domenii, precum investiţiile şi percepţia cetăţenilor cu privire la evoluţia ţării. Ambasadorul i-a avertizat pe cei trei că se pune problema dacă România mai este o locaţie sigură pentru organizarea Summit-ului NATO, apreciind că SUA nu vor accepta organizarea summit-ului la Bucureşti, dacă nu va fi evident că România este pregătită să îşi facă datoria de ţară-gazdă. A sugerat fiecăruia dintre cei trei să îşi arate susţinerea pentru NATO şi politica Alianţei, cu ocazia aniversării NATO pe 4 aprilie, menţionând că un astfel de mesaj ar restabili încrederea Alianţei în capacităţile României. Oficialul american a precizat că politicienii români au acceptat sugestiile.
Premierul Călin Popescu Tăriceanu şi-a manifestat nemulţumirile legate de preşedintele Traian Băsescu, pe care l-a acuzat că a încălcat prevederile Constituţiei şi pentru a-şi susţine opinia cu privire la retragerea trupelor din Irak înainte de Crăciun.
Acuzaţiile pe care premierul le-a adus şefului statului în cadrul întrevederii cu ambasadorul, au vizat faptul că preşedintele a intrat în conflict atât cu Guvernul, cât şi cu Parlamentul, cu presa şi cu celelalte instituţii ale statului. Tăriceanu a afirmat că, până la începutul anului 2007, a păstrat aparenţele unei bune relaţii cu preşedintele pentru a nu periclita procesul de aderare al României la UE.
Tăriceanu a relatat şi despre modul în care preşedintele a încurajat scindarea PNL, prin susţinerea desprinderii grupului condus de Stolojan. Premierul a concluzionat că, probabil, va fi obligat să susţină moţiunea de suspendare a preşedintelui Băsescu. Plângerile primului ministru au vizat şi faptul că preşedintele Băsescu “se implică peste tot”, subliniind faptul că acesta ar trebui să îşi asume rolul de mediator şi nicidecum de “jucător”. Tăriceanu l-a informat pe ambasador că, în cursul săptămânii următoare, va prezenta Parlamentului spre aprobare o nouă componenţă a guvernului.
În ceea ce priveşte retragerea trupelor române din Irak, Tăriceanu a amintit faptul că “este momentul ca şi noi să facem acest lucru”, aşa cum au anunţat că vor proceda şi celelate state din Europa, precum şi SUA, dar a afirmat că România nu va acţiona “decât după consultări cu reprezentanţii SUA şi stabilirea unui calendar comun”. El a mai adăugat că opinia publică din România susţine cu vehemenţă retragerea trupelor, cu toate că Preşedintele Băsescu are o “părere diferită” cu privire la acest subiect. Cu toate acestea, potrivit lui Tăriceanu, preşedintele “reanalizează” situaţia, deoarece conştientizează faptul că retragerea este necesară.
Ambasadorul i-a explicat premierului că situaţia politică din România afectează relaţia ţării cu SUA şi a reiterat necesitatea unei declaraţii prin care să se reafirme susţinerea pentru politicile NATO, iar Tăriceanu a afirmat că “fără îndoială” va face o asemenea declaraţie, pentru a da asigurări că România este pregătită să găzduiască summit-ul.
Ambasadorul a mai remarcat că există o diferenţă în ceea ce priveşte desfăşurarea trupelor române în Afganistan alături de NATO, iar premierul a fost de acord.
În cadrul întrevederii sale cu amabasadorul, preşedintele Traian Băsescu a abordat tema situaţiei politice. Şeful statului a afirmat că neînţelegerile politice au ajuns într-un punct critic, “exploziv” chiar, dar s-a arătat încrezător că “se vor clarifica relaţiile dintre cei aflaţi la putere”. A mai adăugat că problemele legate de suspendarea sa şi de obligativitatea ca preşedintele să accepte nominalizarea ministrului de externe, Adrian Cioroianu, vor fi lămurite prin decizia Curţi Constituţionale. În ceea ce priveşte cea de-a doua problemă, preşedinte a afirmat că dacă decizia Curţii Constituţionale l-ar obliga să accepte nominalizarea, România s-ar transforma într-o “republică parlamentară”, iar preşedintele ar fi obligat să accepte orice altă nominalizare din partea premierului. El a remarcat că, în cazul unei decizii nefavorabile a Curţii Constituţionale, preşedintele ar avea “putere zero”.
La întrebarea ambasadorului privind situaţia guvernului, preşedintele Băsescu a explicat că sfătuitorii “americani” ai primului ministru îl consiliază pe acesta să nu insiste pentru excluderea democraţilor de la guvernare, deoarece astfel liberalii ar depinde prea mult de opoziţie. Cu toate acestea, preşedintele a afirmat că premierul întârzie luarea unei decizii. Preşedintele a subliniat importanţa unei decizii din partea primului-ministru, afirmând că el nu face presiuni asupra PD pentru a ieşi de la guvernare.
La solicitarea ambasadorului, şeful statului şi-a arătat disponibilitatea pentru a face o declaraţie în care să îşi arate susţinerea pentru relaţiile cu NATO, fiind chiar deschis la sugestii din partea ambasadei pentru a redacta declaraţia.
În ceea ce priveşte situaţia din Irak, preşedintele a afirmat cu mândrie că a exclus problema retragerii trupelor române de pe agenda şedinţei CSAT din 29 martie. În acelaşi timp, a recunoscut că menţinerea trupelor în Basra nu mai este o soluţie viabilă, dar că nu a făcut declaraţii pe această temă “pentru a nu crea confuzie”, în lumina declaraţiilor primului ministru, care a făcut apel pentru retragerea tuturor trupelor.
La rândul său, Mircea Geoană a profitat de întrevederea cu ambasadorul pentru a reaminti buna sa colaborare cu Alianţa Nord-Atlantică şi a insistat asupra faptului că organizarea summit-ului la Bucureşti ar reprezenta o “recunoaştere” a eforturilor întregii generaţii de după 1989. Cu toate acestea, el a avertizat că ar mai putea dura 1-2 luni până la găsirea “unui nou echilibru” pe scena politică din România.
Şi-a arătat disponibilitatea pentru emiterea unor declaraţii prin care partidul său să îşi manifeste susţinerea pentru politica Alianţei Nord-Atlantice.
Ambasadorul a opinat că, în cadrul celor trei întâlniri, a reuşit să transmită mesajul dorit şi s-a arătat mulţumit de răspunsurile primite. A apreciat că preşedintele Traian Băsescu rămâne fidel angajamentelor de securitate asumate de România,
STENOGRAMA Wikipediile care arată cât de NENOROCIT și JEG a fost și este Tăriceanu! - Sursă . Comisarul
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
STENOGRAMA Wikipediile care arată cât de NENOROCIT și JEG a fost și este Tăriceanu!
Ceea ce veți citi mai jos arată cât de nenorocit și jeg a
fost și este Călin Popescu Tăriceanu. Și de câtă iresponsabilitate este
capabil acest personaj care în mod evident pare a face jocurile altei
puteri în România. Nu este exclus ca acest trădător nenorocit, care joi
nu s-a sfiit să ceară pe față desființarea DNA, între 2008-2009 să fi
aruncat cu bună știință România în haosul crizei prin tocarea tuturor
resurselor financiare de care dispunea bugetul țării!
C O N F I D E N T I A L SECTION 01 OF 04 BUCHAREST 000373
Tags: Băsescu, Tăriceanu, Geoană, NATO, Irak, politic extern, militar, Cioroianu, politic intern, suspendare
Subiect:
Discuţiile separate ale Ambasadorului SUA, Nicholas Taubman cu Traian Băsescu, Călin Popescu Tăriceanu şi Mircea Geoană, în datele de 29 şi 30 martie (n.n.: 2007)
Ambasadorul şi-a manifestat îngrijorarea legată de faptul că relaţiile tensionate dintre cei trei au repercusiuni şi asupra altor domenii, precum investiţiile şi percepţia cetăţenilor cu privire la evoluţia ţării. Ambasadorul i-a avertizat pe cei trei că se pune problema dacă România mai este o locaţie sigură pentru organizarea Summit-ului NATO, apreciind că SUA nu vor accepta organizarea summit-ului la Bucureşti, dacă nu va fi evident că România este pregătită să îşi facă datoria de ţară-gazdă. A sugerat fiecăruia dintre cei trei să îşi arate susţinerea pentru NATO şi politica Alianţei, cu ocazia aniversării NATO pe 4 aprilie, menţionând că un astfel de mesaj ar restabili încrederea Alianţei în capacităţile României. Oficialul american a precizat că politicienii români au acceptat sugestiile.
Premierul Călin Popescu Tăriceanu şi-a manifestat nemulţumirile legate de preşedintele Traian Băsescu, pe care l-a acuzat că a încălcat prevederile Constituţiei şi pentru a-şi susţine opinia cu privire la retragerea trupelor din Irak înainte de Crăciun.
Acuzaţiile pe care premierul le-a adus şefului statului în cadrul întrevederii cu ambasadorul, au vizat faptul că preşedintele a intrat în conflict atât cu Guvernul, cât şi cu Parlamentul, cu presa şi cu celelalte instituţii ale statului. Tăriceanu a afirmat că, până la începutul anului 2007, a păstrat aparenţele unei bune relaţii cu preşedintele pentru a nu periclita procesul de aderare al României la UE.
Tăriceanu a relatat şi despre modul în care preşedintele a încurajat scindarea PNL, prin susţinerea desprinderii grupului condus de Stolojan. Premierul a concluzionat că, probabil, va fi obligat să susţină moţiunea de suspendare a preşedintelui Băsescu. Plângerile primului ministru au vizat şi faptul că preşedintele Băsescu “se implică peste tot”, subliniind faptul că acesta ar trebui să îşi asume rolul de mediator şi nicidecum de “jucător”. Tăriceanu l-a informat pe ambasador că, în cursul săptămânii următoare, va prezenta Parlamentului spre aprobare o nouă componenţă a guvernului.
În ceea ce priveşte retragerea trupelor române din Irak, Tăriceanu a amintit faptul că “este momentul ca şi noi să facem acest lucru”, aşa cum au anunţat că vor proceda şi celelate state din Europa, precum şi SUA, dar a afirmat că România nu va acţiona “decât după consultări cu reprezentanţii SUA şi stabilirea unui calendar comun”. El a mai adăugat că opinia publică din România susţine cu vehemenţă retragerea trupelor, cu toate că Preşedintele Băsescu are o “părere diferită” cu privire la acest subiect. Cu toate acestea, potrivit lui Tăriceanu, preşedintele “reanalizează” situaţia, deoarece conştientizează faptul că retragerea este necesară.
Ambasadorul i-a explicat premierului că situaţia politică din România afectează relaţia ţării cu SUA şi a reiterat necesitatea unei declaraţii prin care să se reafirme susţinerea pentru politicile NATO, iar Tăriceanu a afirmat că “fără îndoială” va face o asemenea declaraţie, pentru a da asigurări că România este pregătită să găzduiască summit-ul.
Ambasadorul a mai remarcat că există o diferenţă în ceea ce priveşte desfăşurarea trupelor române în Afganistan alături de NATO, iar premierul a fost de acord.
În cadrul întrevederii sale cu amabasadorul, preşedintele Traian Băsescu a abordat tema situaţiei politice. Şeful statului a afirmat că neînţelegerile politice au ajuns într-un punct critic, “exploziv” chiar, dar s-a arătat încrezător că “se vor clarifica relaţiile dintre cei aflaţi la putere”. A mai adăugat că problemele legate de suspendarea sa şi de obligativitatea ca preşedintele să accepte nominalizarea ministrului de externe, Adrian Cioroianu, vor fi lămurite prin decizia Curţi Constituţionale. În ceea ce priveşte cea de-a doua problemă, preşedinte a afirmat că dacă decizia Curţii Constituţionale l-ar obliga să accepte nominalizarea, România s-ar transforma într-o “republică parlamentară”, iar preşedintele ar fi obligat să accepte orice altă nominalizare din partea premierului. El a remarcat că, în cazul unei decizii nefavorabile a Curţii Constituţionale, preşedintele ar avea “putere zero”.
La întrebarea ambasadorului privind situaţia guvernului, preşedintele Băsescu a explicat că sfătuitorii “americani” ai primului ministru îl consiliază pe acesta să nu insiste pentru excluderea democraţilor de la guvernare, deoarece astfel liberalii ar depinde prea mult de opoziţie. Cu toate acestea, preşedintele a afirmat că premierul întârzie luarea unei decizii. Preşedintele a subliniat importanţa unei decizii din partea primului-ministru, afirmând că el nu face presiuni asupra PD pentru a ieşi de la guvernare.
La solicitarea ambasadorului, şeful statului şi-a arătat disponibilitatea pentru a face o declaraţie în care să îşi arate susţinerea pentru relaţiile cu NATO, fiind chiar deschis la sugestii din partea ambasadei pentru a redacta declaraţia.
În ceea ce priveşte situaţia din Irak, preşedintele a afirmat cu mândrie că a exclus problema retragerii trupelor române de pe agenda şedinţei CSAT din 29 martie. În acelaşi timp, a recunoscut că menţinerea trupelor în Basra nu mai este o soluţie viabilă, dar că nu a făcut declaraţii pe această temă “pentru a nu crea confuzie”, în lumina declaraţiilor primului ministru, care a făcut apel pentru retragerea tuturor trupelor.
La rândul său, Mircea Geoană a profitat de întrevederea cu ambasadorul pentru a reaminti buna sa colaborare cu Alianţa Nord-Atlantică şi a insistat asupra faptului că organizarea summit-ului la Bucureşti ar reprezenta o “recunoaştere” a eforturilor întregii generaţii de după 1989. Cu toate acestea, el a avertizat că ar mai putea dura 1-2 luni până la găsirea “unui nou echilibru” pe scena politică din România.
Şi-a arătat disponibilitatea pentru emiterea unor declaraţii prin care partidul său să îşi manifeste susţinerea pentru politica Alianţei Nord-Atlantice.
Ambasadorul a opinat că, în cadrul celor trei întâlniri, a reuşit să transmită mesajul dorit şi s-a arătat mulţumit de răspunsurile primite. A apreciat că preşedintele Traian Băsescu rămâne fidel angajamentelor de securitate asumate de România,
C O N F I D E N T I A L SECTION 01 OF 04 BUCHAREST 000373
Tags: Băsescu, Tăriceanu, Geoană, NATO, Irak, politic extern, militar, Cioroianu, politic intern, suspendare
Subiect:
Discuţiile separate ale Ambasadorului SUA, Nicholas Taubman cu Traian Băsescu, Călin Popescu Tăriceanu şi Mircea Geoană, în datele de 29 şi 30 martie (n.n.: 2007)
Ambasadorul şi-a manifestat îngrijorarea legată de faptul că relaţiile tensionate dintre cei trei au repercusiuni şi asupra altor domenii, precum investiţiile şi percepţia cetăţenilor cu privire la evoluţia ţării. Ambasadorul i-a avertizat pe cei trei că se pune problema dacă România mai este o locaţie sigură pentru organizarea Summit-ului NATO, apreciind că SUA nu vor accepta organizarea summit-ului la Bucureşti, dacă nu va fi evident că România este pregătită să îşi facă datoria de ţară-gazdă. A sugerat fiecăruia dintre cei trei să îşi arate susţinerea pentru NATO şi politica Alianţei, cu ocazia aniversării NATO pe 4 aprilie, menţionând că un astfel de mesaj ar restabili încrederea Alianţei în capacităţile României. Oficialul american a precizat că politicienii români au acceptat sugestiile.
Premierul Călin Popescu Tăriceanu şi-a manifestat nemulţumirile legate de preşedintele Traian Băsescu, pe care l-a acuzat că a încălcat prevederile Constituţiei şi pentru a-şi susţine opinia cu privire la retragerea trupelor din Irak înainte de Crăciun.
Acuzaţiile pe care premierul le-a adus şefului statului în cadrul întrevederii cu ambasadorul, au vizat faptul că preşedintele a intrat în conflict atât cu Guvernul, cât şi cu Parlamentul, cu presa şi cu celelalte instituţii ale statului. Tăriceanu a afirmat că, până la începutul anului 2007, a păstrat aparenţele unei bune relaţii cu preşedintele pentru a nu periclita procesul de aderare al României la UE.
Tăriceanu a relatat şi despre modul în care preşedintele a încurajat scindarea PNL, prin susţinerea desprinderii grupului condus de Stolojan. Premierul a concluzionat că, probabil, va fi obligat să susţină moţiunea de suspendare a preşedintelui Băsescu. Plângerile primului ministru au vizat şi faptul că preşedintele Băsescu “se implică peste tot”, subliniind faptul că acesta ar trebui să îşi asume rolul de mediator şi nicidecum de “jucător”. Tăriceanu l-a informat pe ambasador că, în cursul săptămânii următoare, va prezenta Parlamentului spre aprobare o nouă componenţă a guvernului.
În ceea ce priveşte retragerea trupelor române din Irak, Tăriceanu a amintit faptul că “este momentul ca şi noi să facem acest lucru”, aşa cum au anunţat că vor proceda şi celelate state din Europa, precum şi SUA, dar a afirmat că România nu va acţiona “decât după consultări cu reprezentanţii SUA şi stabilirea unui calendar comun”. El a mai adăugat că opinia publică din România susţine cu vehemenţă retragerea trupelor, cu toate că Preşedintele Băsescu are o “părere diferită” cu privire la acest subiect. Cu toate acestea, potrivit lui Tăriceanu, preşedintele “reanalizează” situaţia, deoarece conştientizează faptul că retragerea este necesară.
Ambasadorul i-a explicat premierului că situaţia politică din România afectează relaţia ţării cu SUA şi a reiterat necesitatea unei declaraţii prin care să se reafirme susţinerea pentru politicile NATO, iar Tăriceanu a afirmat că “fără îndoială” va face o asemenea declaraţie, pentru a da asigurări că România este pregătită să găzduiască summit-ul.
Ambasadorul a mai remarcat că există o diferenţă în ceea ce priveşte desfăşurarea trupelor române în Afganistan alături de NATO, iar premierul a fost de acord.
În cadrul întrevederii sale cu amabasadorul, preşedintele Traian Băsescu a abordat tema situaţiei politice. Şeful statului a afirmat că neînţelegerile politice au ajuns într-un punct critic, “exploziv” chiar, dar s-a arătat încrezător că “se vor clarifica relaţiile dintre cei aflaţi la putere”. A mai adăugat că problemele legate de suspendarea sa şi de obligativitatea ca preşedintele să accepte nominalizarea ministrului de externe, Adrian Cioroianu, vor fi lămurite prin decizia Curţi Constituţionale. În ceea ce priveşte cea de-a doua problemă, preşedinte a afirmat că dacă decizia Curţii Constituţionale l-ar obliga să accepte nominalizarea, România s-ar transforma într-o “republică parlamentară”, iar preşedintele ar fi obligat să accepte orice altă nominalizare din partea premierului. El a remarcat că, în cazul unei decizii nefavorabile a Curţii Constituţionale, preşedintele ar avea “putere zero”.
La întrebarea ambasadorului privind situaţia guvernului, preşedintele Băsescu a explicat că sfătuitorii “americani” ai primului ministru îl consiliază pe acesta să nu insiste pentru excluderea democraţilor de la guvernare, deoarece astfel liberalii ar depinde prea mult de opoziţie. Cu toate acestea, preşedintele a afirmat că premierul întârzie luarea unei decizii. Preşedintele a subliniat importanţa unei decizii din partea primului-ministru, afirmând că el nu face presiuni asupra PD pentru a ieşi de la guvernare.
La solicitarea ambasadorului, şeful statului şi-a arătat disponibilitatea pentru a face o declaraţie în care să îşi arate susţinerea pentru relaţiile cu NATO, fiind chiar deschis la sugestii din partea ambasadei pentru a redacta declaraţia.
În ceea ce priveşte situaţia din Irak, preşedintele a afirmat cu mândrie că a exclus problema retragerii trupelor române de pe agenda şedinţei CSAT din 29 martie. În acelaşi timp, a recunoscut că menţinerea trupelor în Basra nu mai este o soluţie viabilă, dar că nu a făcut declaraţii pe această temă “pentru a nu crea confuzie”, în lumina declaraţiilor primului ministru, care a făcut apel pentru retragerea tuturor trupelor.
La rândul său, Mircea Geoană a profitat de întrevederea cu ambasadorul pentru a reaminti buna sa colaborare cu Alianţa Nord-Atlantică şi a insistat asupra faptului că organizarea summit-ului la Bucureşti ar reprezenta o “recunoaştere” a eforturilor întregii generaţii de după 1989. Cu toate acestea, el a avertizat că ar mai putea dura 1-2 luni până la găsirea “unui nou echilibru” pe scena politică din România.
Şi-a arătat disponibilitatea pentru emiterea unor declaraţii prin care partidul său să îşi manifeste susţinerea pentru politica Alianţei Nord-Atlantice.
Ambasadorul a opinat că, în cadrul celor trei întâlniri, a reuşit să transmită mesajul dorit şi s-a arătat mulţumit de răspunsurile primite. A apreciat că preşedintele Traian Băsescu rămâne fidel angajamentelor de securitate asumate de România,
STENOGRAMA Wikipediile care arată cât de NENOROCIT și JEG a fost și este Tăriceanu! - Sursă . Comisarul
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
STENOGRAMA Wikipediile care arată cât de NENOROCIT și JEG a fost și este Tăriceanu!
Ceea ce veți citi mai jos arată cât de nenorocit și jeg a
fost și este Călin Popescu Tăriceanu. Și de câtă iresponsabilitate este
capabil acest personaj care în mod evident pare a face jocurile altei
puteri în România. Nu este exclus ca acest trădător nenorocit, care joi
nu s-a sfiit să ceară pe față desființarea DNA, între 2008-2009 să fi
aruncat cu bună știință România în haosul crizei prin tocarea tuturor
resurselor financiare de care dispunea bugetul țării!
C O N F I D E N T I A L SECTION 01 OF 04 BUCHAREST 000373
Tags: Băsescu, Tăriceanu, Geoană, NATO, Irak, politic extern, militar, Cioroianu, politic intern, suspendare
Subiect:
Discuţiile separate ale Ambasadorului SUA, Nicholas Taubman cu Traian Băsescu, Călin Popescu Tăriceanu şi Mircea Geoană, în datele de 29 şi 30 martie (n.n.: 2007)
Ambasadorul şi-a manifestat îngrijorarea legată de faptul că relaţiile tensionate dintre cei trei au repercusiuni şi asupra altor domenii, precum investiţiile şi percepţia cetăţenilor cu privire la evoluţia ţării. Ambasadorul i-a avertizat pe cei trei că se pune problema dacă România mai este o locaţie sigură pentru organizarea Summit-ului NATO, apreciind că SUA nu vor accepta organizarea summit-ului la Bucureşti, dacă nu va fi evident că România este pregătită să îşi facă datoria de ţară-gazdă. A sugerat fiecăruia dintre cei trei să îşi arate susţinerea pentru NATO şi politica Alianţei, cu ocazia aniversării NATO pe 4 aprilie, menţionând că un astfel de mesaj ar restabili încrederea Alianţei în capacităţile României. Oficialul american a precizat că politicienii români au acceptat sugestiile.
Premierul Călin Popescu Tăriceanu şi-a manifestat nemulţumirile legate de preşedintele Traian Băsescu, pe care l-a acuzat că a încălcat prevederile Constituţiei şi pentru a-şi susţine opinia cu privire la retragerea trupelor din Irak înainte de Crăciun.
Acuzaţiile pe care premierul le-a adus şefului statului în cadrul întrevederii cu ambasadorul, au vizat faptul că preşedintele a intrat în conflict atât cu Guvernul, cât şi cu Parlamentul, cu presa şi cu celelalte instituţii ale statului. Tăriceanu a afirmat că, până la începutul anului 2007, a păstrat aparenţele unei bune relaţii cu preşedintele pentru a nu periclita procesul de aderare al României la UE.
Tăriceanu a relatat şi despre modul în care preşedintele a încurajat scindarea PNL, prin susţinerea desprinderii grupului condus de Stolojan. Premierul a concluzionat că, probabil, va fi obligat să susţină moţiunea de suspendare a preşedintelui Băsescu. Plângerile primului ministru au vizat şi faptul că preşedintele Băsescu “se implică peste tot”, subliniind faptul că acesta ar trebui să îşi asume rolul de mediator şi nicidecum de “jucător”. Tăriceanu l-a informat pe ambasador că, în cursul săptămânii următoare, va prezenta Parlamentului spre aprobare o nouă componenţă a guvernului.
În ceea ce priveşte retragerea trupelor române din Irak, Tăriceanu a amintit faptul că “este momentul ca şi noi să facem acest lucru”, aşa cum au anunţat că vor proceda şi celelate state din Europa, precum şi SUA, dar a afirmat că România nu va acţiona “decât după consultări cu reprezentanţii SUA şi stabilirea unui calendar comun”. El a mai adăugat că opinia publică din România susţine cu vehemenţă retragerea trupelor, cu toate că Preşedintele Băsescu are o “părere diferită” cu privire la acest subiect. Cu toate acestea, potrivit lui Tăriceanu, preşedintele “reanalizează” situaţia, deoarece conştientizează faptul că retragerea este necesară.
Ambasadorul i-a explicat premierului că situaţia politică din România afectează relaţia ţării cu SUA şi a reiterat necesitatea unei declaraţii prin care să se reafirme susţinerea pentru politicile NATO, iar Tăriceanu a afirmat că “fără îndoială” va face o asemenea declaraţie, pentru a da asigurări că România este pregătită să găzduiască summit-ul.
Ambasadorul a mai remarcat că există o diferenţă în ceea ce priveşte desfăşurarea trupelor române în Afganistan alături de NATO, iar premierul a fost de acord.
În cadrul întrevederii sale cu amabasadorul, preşedintele Traian Băsescu a abordat tema situaţiei politice. Şeful statului a afirmat că neînţelegerile politice au ajuns într-un punct critic, “exploziv” chiar, dar s-a arătat încrezător că “se vor clarifica relaţiile dintre cei aflaţi la putere”. A mai adăugat că problemele legate de suspendarea sa şi de obligativitatea ca preşedintele să accepte nominalizarea ministrului de externe, Adrian Cioroianu, vor fi lămurite prin decizia Curţi Constituţionale. În ceea ce priveşte cea de-a doua problemă, preşedinte a afirmat că dacă decizia Curţii Constituţionale l-ar obliga să accepte nominalizarea, România s-ar transforma într-o “republică parlamentară”, iar preşedintele ar fi obligat să accepte orice altă nominalizare din partea premierului. El a remarcat că, în cazul unei decizii nefavorabile a Curţii Constituţionale, preşedintele ar avea “putere zero”.
La întrebarea ambasadorului privind situaţia guvernului, preşedintele Băsescu a explicat că sfătuitorii “americani” ai primului ministru îl consiliază pe acesta să nu insiste pentru excluderea democraţilor de la guvernare, deoarece astfel liberalii ar depinde prea mult de opoziţie. Cu toate acestea, preşedintele a afirmat că premierul întârzie luarea unei decizii. Preşedintele a subliniat importanţa unei decizii din partea primului-ministru, afirmând că el nu face presiuni asupra PD pentru a ieşi de la guvernare.
La solicitarea ambasadorului, şeful statului şi-a arătat disponibilitatea pentru a face o declaraţie în care să îşi arate susţinerea pentru relaţiile cu NATO, fiind chiar deschis la sugestii din partea ambasadei pentru a redacta declaraţia.
În ceea ce priveşte situaţia din Irak, preşedintele a afirmat cu mândrie că a exclus problema retragerii trupelor române de pe agenda şedinţei CSAT din 29 martie. În acelaşi timp, a recunoscut că menţinerea trupelor în Basra nu mai este o soluţie viabilă, dar că nu a făcut declaraţii pe această temă “pentru a nu crea confuzie”, în lumina declaraţiilor primului ministru, care a făcut apel pentru retragerea tuturor trupelor.
La rândul său, Mircea Geoană a profitat de întrevederea cu ambasadorul pentru a reaminti buna sa colaborare cu Alianţa Nord-Atlantică şi a insistat asupra faptului că organizarea summit-ului la Bucureşti ar reprezenta o “recunoaştere” a eforturilor întregii generaţii de după 1989. Cu toate acestea, el a avertizat că ar mai putea dura 1-2 luni până la găsirea “unui nou echilibru” pe scena politică din România.
Şi-a arătat disponibilitatea pentru emiterea unor declaraţii prin care partidul său să îşi manifeste susţinerea pentru politica Alianţei Nord-Atlantice.
Ambasadorul a opinat că, în cadrul celor trei întâlniri, a reuşit să transmită mesajul dorit şi s-a arătat mulţumit de răspunsurile primite. A apreciat că preşedintele Traian Băsescu rămâne fidel angajamentelor de securitate asumate de România,
C O N F I D E N T I A L SECTION 01 OF 04 BUCHAREST 000373
Tags: Băsescu, Tăriceanu, Geoană, NATO, Irak, politic extern, militar, Cioroianu, politic intern, suspendare
Subiect:
Discuţiile separate ale Ambasadorului SUA, Nicholas Taubman cu Traian Băsescu, Călin Popescu Tăriceanu şi Mircea Geoană, în datele de 29 şi 30 martie (n.n.: 2007)
Ambasadorul şi-a manifestat îngrijorarea legată de faptul că relaţiile tensionate dintre cei trei au repercusiuni şi asupra altor domenii, precum investiţiile şi percepţia cetăţenilor cu privire la evoluţia ţării. Ambasadorul i-a avertizat pe cei trei că se pune problema dacă România mai este o locaţie sigură pentru organizarea Summit-ului NATO, apreciind că SUA nu vor accepta organizarea summit-ului la Bucureşti, dacă nu va fi evident că România este pregătită să îşi facă datoria de ţară-gazdă. A sugerat fiecăruia dintre cei trei să îşi arate susţinerea pentru NATO şi politica Alianţei, cu ocazia aniversării NATO pe 4 aprilie, menţionând că un astfel de mesaj ar restabili încrederea Alianţei în capacităţile României. Oficialul american a precizat că politicienii români au acceptat sugestiile.
Premierul Călin Popescu Tăriceanu şi-a manifestat nemulţumirile legate de preşedintele Traian Băsescu, pe care l-a acuzat că a încălcat prevederile Constituţiei şi pentru a-şi susţine opinia cu privire la retragerea trupelor din Irak înainte de Crăciun.
Acuzaţiile pe care premierul le-a adus şefului statului în cadrul întrevederii cu ambasadorul, au vizat faptul că preşedintele a intrat în conflict atât cu Guvernul, cât şi cu Parlamentul, cu presa şi cu celelalte instituţii ale statului. Tăriceanu a afirmat că, până la începutul anului 2007, a păstrat aparenţele unei bune relaţii cu preşedintele pentru a nu periclita procesul de aderare al României la UE.
Tăriceanu a relatat şi despre modul în care preşedintele a încurajat scindarea PNL, prin susţinerea desprinderii grupului condus de Stolojan. Premierul a concluzionat că, probabil, va fi obligat să susţină moţiunea de suspendare a preşedintelui Băsescu. Plângerile primului ministru au vizat şi faptul că preşedintele Băsescu “se implică peste tot”, subliniind faptul că acesta ar trebui să îşi asume rolul de mediator şi nicidecum de “jucător”. Tăriceanu l-a informat pe ambasador că, în cursul săptămânii următoare, va prezenta Parlamentului spre aprobare o nouă componenţă a guvernului.
În ceea ce priveşte retragerea trupelor române din Irak, Tăriceanu a amintit faptul că “este momentul ca şi noi să facem acest lucru”, aşa cum au anunţat că vor proceda şi celelate state din Europa, precum şi SUA, dar a afirmat că România nu va acţiona “decât după consultări cu reprezentanţii SUA şi stabilirea unui calendar comun”. El a mai adăugat că opinia publică din România susţine cu vehemenţă retragerea trupelor, cu toate că Preşedintele Băsescu are o “părere diferită” cu privire la acest subiect. Cu toate acestea, potrivit lui Tăriceanu, preşedintele “reanalizează” situaţia, deoarece conştientizează faptul că retragerea este necesară.
Ambasadorul i-a explicat premierului că situaţia politică din România afectează relaţia ţării cu SUA şi a reiterat necesitatea unei declaraţii prin care să se reafirme susţinerea pentru politicile NATO, iar Tăriceanu a afirmat că “fără îndoială” va face o asemenea declaraţie, pentru a da asigurări că România este pregătită să găzduiască summit-ul.
Ambasadorul a mai remarcat că există o diferenţă în ceea ce priveşte desfăşurarea trupelor române în Afganistan alături de NATO, iar premierul a fost de acord.
În cadrul întrevederii sale cu amabasadorul, preşedintele Traian Băsescu a abordat tema situaţiei politice. Şeful statului a afirmat că neînţelegerile politice au ajuns într-un punct critic, “exploziv” chiar, dar s-a arătat încrezător că “se vor clarifica relaţiile dintre cei aflaţi la putere”. A mai adăugat că problemele legate de suspendarea sa şi de obligativitatea ca preşedintele să accepte nominalizarea ministrului de externe, Adrian Cioroianu, vor fi lămurite prin decizia Curţi Constituţionale. În ceea ce priveşte cea de-a doua problemă, preşedinte a afirmat că dacă decizia Curţii Constituţionale l-ar obliga să accepte nominalizarea, România s-ar transforma într-o “republică parlamentară”, iar preşedintele ar fi obligat să accepte orice altă nominalizare din partea premierului. El a remarcat că, în cazul unei decizii nefavorabile a Curţii Constituţionale, preşedintele ar avea “putere zero”.
La întrebarea ambasadorului privind situaţia guvernului, preşedintele Băsescu a explicat că sfătuitorii “americani” ai primului ministru îl consiliază pe acesta să nu insiste pentru excluderea democraţilor de la guvernare, deoarece astfel liberalii ar depinde prea mult de opoziţie. Cu toate acestea, preşedintele a afirmat că premierul întârzie luarea unei decizii. Preşedintele a subliniat importanţa unei decizii din partea primului-ministru, afirmând că el nu face presiuni asupra PD pentru a ieşi de la guvernare.
La solicitarea ambasadorului, şeful statului şi-a arătat disponibilitatea pentru a face o declaraţie în care să îşi arate susţinerea pentru relaţiile cu NATO, fiind chiar deschis la sugestii din partea ambasadei pentru a redacta declaraţia.
În ceea ce priveşte situaţia din Irak, preşedintele a afirmat cu mândrie că a exclus problema retragerii trupelor române de pe agenda şedinţei CSAT din 29 martie. În acelaşi timp, a recunoscut că menţinerea trupelor în Basra nu mai este o soluţie viabilă, dar că nu a făcut declaraţii pe această temă “pentru a nu crea confuzie”, în lumina declaraţiilor primului ministru, care a făcut apel pentru retragerea tuturor trupelor.
La rândul său, Mircea Geoană a profitat de întrevederea cu ambasadorul pentru a reaminti buna sa colaborare cu Alianţa Nord-Atlantică şi a insistat asupra faptului că organizarea summit-ului la Bucureşti ar reprezenta o “recunoaştere” a eforturilor întregii generaţii de după 1989. Cu toate acestea, el a avertizat că ar mai putea dura 1-2 luni până la găsirea “unui nou echilibru” pe scena politică din România.
Şi-a arătat disponibilitatea pentru emiterea unor declaraţii prin care partidul său să îşi manifeste susţinerea pentru politica Alianţei Nord-Atlantice.
Ambasadorul a opinat că, în cadrul celor trei întâlniri, a reuşit să transmită mesajul dorit şi s-a arătat mulţumit de răspunsurile primite. A apreciat că preşedintele Traian Băsescu rămâne fidel angajamentelor de securitate asumate de România,
luni, 20 iunie 2016
O persoana din interiorul evreilor Illuminati releva planurile acestora pentru secolul 21- partea I - Micenicul”s Blog
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
Într-o carte pe care Henry Kissinger a numit-o „strălucită
şi provocatoare .. greu de respins,” insider-ul evreilor Illuminati
Jacques Attali confirmă faptul că bancherii Illuminati sunt in curs de
impunere a unei hidoase „Brave New World” asupra omenirii, una care
n-are nici o conexiune cu bunătatea, adevărul sau realitatea.
Un evreu francez (el a spus recent Congresului European Evreiesc ca populaţia evreiasca din lume trebuie să se ridice la 200 milioane ), Attali este un inalt tehnocrat care lucreaza pentru a instaura Noua Ordine Mondială.
2. Hiperconflictul – super-imperiul va face implozie şi va exista o perioadă de haos la nivel mondial. Incepand cu 2030, Attali prevede „războaie devastatoare, naţiuni erodate, grupuri religioase, entităţi teroriste şi pirati ai pieţelor libere care se vor lupta unul împotriva celuilalt”.
3. Hiperdemocratia (2060) = extenuata de războaie şi de revolte sociale populatia lumii va accepta cu braţele deschise „crearea unui guvern mondial democratic.” Acesta va fi un sistem colectivist, in care toată lumea lucrează la „binele comun”.[ stim cu totii ce inseamna acest „bine comun”, inca din vremea comunismului]
Toate datele noastre vor fi colectate de firmele de securitate privată şi publică. Principala forma de supraveghere vor fi dispozitivele portabile de divertisment. Embrionul acestui lucru este astăzi iPhone-ul care trimite date la NSA[ Agentia Nationala de Securitate].
Orice obiect transportabil va fi permanent urmărit. Toate datele pe care le conţine, inclusiv imagini din viata de zi cu zi a fiecaruia, vor fi stocate şi vândute întreprinderilor specializate şi poliţiei publice şi private. „
Fluxurile
de imigrare se vor extinde şi vor scufunda statele naţiune. „Marea
Britanie va deveni o ţară gazdă majoră, în special pentru cetăţenii din
ţările Europei Centrale. In
cele din urmă acestia vor spune la rândul lor, bun venit muncitorilor
ucraineni, ei insisi înlocuiti de ruşi si de vasta populaţie chineza.
„
Mucenicul's Blog
"Somnul ratiunii naste monstri." Francisco Goya
O persoana din interiorul evreilor Illuminati releva planurile acestora pentru secolul 21- partea I
Posted on by mucenicul
Cartea „O scurtă istorie a viitorului” de Jacques Attali (2006) descrie ordinea de zi a elitei pentru secolul 21.
Un evreu francez (el a spus recent Congresului European Evreiesc ca populaţia evreiasca din lume trebuie să se ridice la 200 milioane ), Attali este un inalt tehnocrat care lucreaza pentru a instaura Noua Ordine Mondială.
Jacques Attali are un CV deosebit. Timp de zece ani a lucrat în calitate de consilier al fostului preşedinte francez Francois Mitterand.
In 1980, el a inceput programul european Eureka (un program european
major privind noile tehnologii care a inventat, printre altele, MP3).
În 1991, el a co-fondat Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. De
asemenea, el se afla la originea reformei învăţământului superior,
cunoscut sub numele de LMD, conceput pentru a aduce toate gradele
[scolarizarii] europene pe aceeasi treapta.
A publicat peste 50 de cărţi, vânzand peste 6 milioane de exemplare în întreaga lume. Acestea includ si o biografie adoratoare a bancherului Siegmand Warburg.
A scris, de asemenea, o relatare stralucitoare despre Karl Marx, argumentând că
Marx a fost un adept al pieţei libere care a favorizat capitalismul
ca un pas decisiv spre idealul său comunist şi a prezis globalizarea
aşa cum o ştim astăzi (de exemplu, Noua Ordine Mondială).
În „O scurtă istorie a viitorului” Attali prezice că acest secol se va desfăşura în trei fraze distincte.
1. Super-imperiul = o eră de privatizare în care societăţile[corporatiile] impun ordinea de zi. El
scrie, „banii il vor scăpa în cele din urmă de tot ceea ce-l
ameninţă, inclusiv de statele naţiuni, care se vor distruge progresiv. Piaţa va deveni singura lege recunoscuta in lume. Un sistem de putere a cărui structura rămâne evaziva, dar al cărui scop este global.” 2. Hiperconflictul – super-imperiul va face implozie şi va exista o perioadă de haos la nivel mondial. Incepand cu 2030, Attali prevede „războaie devastatoare, naţiuni erodate, grupuri religioase, entităţi teroriste şi pirati ai pieţelor libere care se vor lupta unul împotriva celuilalt”.
3. Hiperdemocratia (2060) = extenuata de războaie şi de revolte sociale populatia lumii va accepta cu braţele deschise „crearea unui guvern mondial democratic.” Acesta va fi un sistem colectivist, in care toată lumea lucrează la „binele comun”.[ stim cu totii ce inseamna acest „bine comun”, inca din vremea comunismului]
Am selectat câteva teme pentru a vă oferi o idee despre carte.
Illuminati si Sexualitatea
În viitor, oamenii nu se vor mai lega si nu isi vor mai crea familii. „Cuplul nu va mai fi principala bază a vieţii şi sexualitatii. [Oamenii]
vor prefera să aleagă, în deplină transparenţă, iubirea poligama sau
poliandra.”[ poliandrie= casatoria unei femei cu mai multi barbati in
acelasi timp]
Forţa motrice a acestei tendinţe este o tehnologie care eliberează tineretul de controlul parental. Primul a fost radio-ul, care a permis tinerilor:
”
Sa danseze în afara sălilor de bal şi, prin urmare, să fie liberi de
orice supraveghere parentala-liberalizand sexualitatea, facandu-i
deschisi la toate tipurile de muzica, de la jazz la rock, şi anunţand
astfel intrarea tinerilor în lume consumatiei, a dorinţei şi a
rebeliunii.”
O cultura dominata de mass-media va crea o populaţie egocentrica, care „va fi loiala numai ei înşişi.”
Cu
iubaretii care vor esua in fata problemelor impuse de viaţă, „lumea
nu va mai fi decât o juxtapunere de singurătăţi şi dragostea o
juxtapunere de masturbari.”
Scopul elitei este de a elimina dragostea din cadrul sexului, astfel încât aceasta sa poata controla reproducerea. Attali
scrie că în secolul XX, societatea „, a încercat să elimine rolul
reproducator al sexualitatii, făcând artificiala maternitatea, prin
utilizarea tot mai intensa de metode din ce în ce mai sofisticate ca:
pastile, forţa de muncă prematura, fertilizarea in vitro, mame surogat.”
În viitor, societatea „va merge chiar atât de departe încât să disocieze reproducerea şi sexualitatea. Sexualitatea va fi împărăţia placerii, reproducerea o maşinarie. „
Generaţiile
viitoare „vor fabrica fiinţa umană ca pe un artefact facut la
comandă, într-un uter artificial, ceea ce va permite creierului sa se
dezvolta în continuare cu caracteristici alese în avans. Fiinţa umană va deveni astfel un obiect comercial. „
Supravegherea
Attali a descris o imagine a unei societăţi de supraveghere care i-ar face si pe cei de la STASI [ STASI-Das Ministerium für Staatssicherheit („Ministerul pentru Securitatea Statului”- a fost poliția politică a fostului stat RDG (Germania de răsărit). Abrevierea oficială a denumirii acestui minister a fost MfS.
Stasi era pe de-o parte serviciul secret al RDG, activând atât în
interiorul statului, cât și în străinătate, iar pe de altă parte era
autoritatea statului de cercetare și analiză a așa-numitelor
contravenții politice. Avea sarcina principală de a supraveghea
permanent și a oprima oponenții politici, cu scopul menținerii la putere
a partidului SED din RDG. Stasi folosea pentru aceasta și metode de
intimidare, teroare și chiar torturare a celor ce luau poziție critică
față de guvern și partidul conducător (în RDG, ființau și rămășițe ale
unor foste partide burgheze, conservator, liberal și
național-democrat, toate însă fiind obediente orînduirii de stat] sa se infioare.
Chiar
si masinile noastre de spalat vor conspira împotriva noastră, în timp
ce „ambalajele produselor alimentare, tapiteriile vehiculelor şi
bunurile de uz casnic vor deveni ‘comunicative’. „
Vom trăi cu roboti in care nu vom putea avea incredere.
„Roboţii domestici vor deveni universali în viaţa de zi cu zi. Ei vor fi permanent conectati la reţelele înaltei omniprezenţe in ubicuitatea nomada. Acestia
vor funcţiona ca ajutoare pentru treburile domestice, ca ajutoare
pentru persoanele cu handicap sau in vârstă, ca lucrători şi ca membri
ai forţelor de securitate. În special, acestia vor deveni ‘Watchers'[Supraveghetori]. „Toate datele noastre vor fi colectate de firmele de securitate privată şi publică. Principala forma de supraveghere vor fi dispozitivele portabile de divertisment. Embrionul acestui lucru este astăzi iPhone-ul care trimite date la NSA[ Agentia Nationala de Securitate].
Orice obiect transportabil va fi permanent urmărit. Toate datele pe care le conţine, inclusiv imagini din viata de zi cu zi a fiecaruia, vor fi stocate şi vândute întreprinderilor specializate şi poliţiei publice şi private. „
Până
în 2050, aceste maşini vor evolua în ceea ce Attali numeşte ” Masini
de auto-supraveghere”, care va permite tuturor să se auto-monitorizeze
in privinta respectarii de catre ei insisi a acestor norme.
Ne vom monitoriza consumul de apă, energie şi materii prime. Vom avea chiar „şi posibilitatea de a măsura, permanent sau periodic, parametrii [propriului] corp.”
„Cip-urile electronice, purtate subcutanat, vor înregistra neîncetat bataile inimii, tensiunea arterială şi colesterolul. Microprocesoare conectate la diverse organe vor urmări funcţionarea lor în raport cu normele. „
Traind in condiţii nesigure şi ducand o viata haotica, vom fi dependenţi de societăţile de asigurare pentru securitatea noastra. Aceste companii se vor asigura ca clienţii lor ” se conformeaza normelor pentru a-si reduce la minim riscurile … Ei
vor interveni treptat, pentru a dicta norme planetar (Ce să mănânci?
Ce trebuie să cunoşti? Cum să sofezi? Cum sa te protejezi? Cum sa
consumi? Cum sa produci?) „
Aceste companii vor fi nemiloase.
„Ele
ii vor penaliza pe fumatori, bautori, obezi, neangajati, neprotejatie,
agresivi, neatenti, neîndemânatici, prostanaci, risipitori. Ignoranţa, expunerea la riscuri, oboseala şi vulnerabilitatea va fi considerate boli. „
Penitenciarele „vor fi înlocuite treptat cu supravegherea de la distanţa a unei persoane sub arest la domiciliu.”
Imigrarea
Tările
durabile [ramase] vor invata ca un aflux de populaţie „este conditia
ca ele sa supravieţuiasca.” Într-un pasaj sinistru, Attali vorbeşte
despre hoardele lumii a treia inghitind Vestul.
” Mai numeroase ca niciodata masele se vor arunca asupra porţilor Vest-ului. Ele deja numara sute de mii în fiecare lună; această cifră va creşte la milioane, apoi zeci de milioane „.
Statele
Unite vor fi cea mai populara destinaţie şi „În douăzeci de ani,
populatiile hispanica şi afro-americana vor constitui aproape o
majoritate în Statele Unite.”
Nomadismul
va deveni, de asemenea, norma în Occident ” şi tot mai mulţi oameni
vor lasa pentru o ţară pentru alta: în curând vor fi mai mult de zece
milioane dintre ei care vor schimba ţările în fiecare an.”
Principalul nostru stimulent vor fi banii, dar mulţi vor pleca, deoarece acestia sunt dezgustati de propria patrie.
„Ei nu mai doresc să depindă de o ţară al cărei sistem de impozitare, legislaţie şi chiar cultura le resping. Şi, de asemenea, [vor] să dispară complet, pentru a trăi o altă viaţă. Lumea
va fi astfel din ce în ce mai plina cu oameni care au devenit anonimi
din propria lor iniţiativa; va fi ca un carnaval in care toata lumea –
libertatea de final! – isi va fi ales o noua identitate pentru el „.
Viitorul SUA
Dolarul
va rămâne dominant cel puţin până în 2025, când susţinătorii străini
vor începe sa-l abandoneze si „piramida creditului, bazata pe valoarea
locuintelor americane, se va prăbuşi.”
SUA va începe apoi sa se dezintegreze, violenţa şi haosul fiind urmarea. Attali
statuteaza „nu va exista pentru Africa de mâine o zi care sa semene cu
Vestul de azi, dar intreg Occidentul de mâine ar putea evoca Africa
de astăzi.”
SUA va trebui să-si remodeleze guvernul pentru a recâştiga controlul.
„Statele
Unite ar putea deveni atunci un fel de social-democratie scandinava,
sau o dictatură – şi chiar, probabil, una după alta. Nu
ar fi pentru prima dată când o astfel de surpriza se produce: primul
lider care a aplicat principiile necesare pentru a ieşi din criza
[ultima depresiune economica] a fost Mussolini; al doilea a fost
Hitler. Si insusi Roosevelt a fost al treilea.”
Pe masura ce haosul şi violenţa vor înghiti lumea, creştinismul şi islamismul se vor consolida. Zona strans legata de Biblie din sudul Statelor Unite ale Americii se va mobiliza şi ar putea domina politica SUA.
„Statele
Unite ar putea ajunge in jurul lui 2040 sa cada pradă unei ispite
teocratice, explicite sau implicite, sub forma izolationismului
teocratic in care democraţia nu ar mai fi decât o umbră.”
Această
mişcare creştină ar putea fi folosita într-un război împotriva unui
Islam mobilizat, care probabil ar slăbi şi discredita ambele religii.
O
alianta creştină internaţională „ar putea forma alianţe ici şi colo cu
piratii seculari şi traficanţii de arme, femei şi droguri.”
Această alianţă va „sta faţă în faţă împotriva Islamului – şi lupta va fi neobosita. Ea ii va apăra pe creştini în ţările în care acestia sunt o minoritate, ca în Liban, Siria, Irak şi Siria. „
Înainte de sfârşitul secolului SUA va fi dezintegrata şi sub autoritatea unui guvern mondial colectiv.
Comentariul meu:
Nu stiu cum vi se par voua aceste dezvaluiri dar eu le gasesc foarte
adevarate, cu atat mai mult cu cat unele dintre cele prevazute acolo
s-au pus sau sunt in curs de punere in practica. Ceea ce nu prea cred
sunt anii de referinta. In opinia mea aceste lucruri se vor succede mult
mai repede si intr-un timp mult mai scurt. Cineva care a citit o alta
carte a lui Attali spunea:
„Am citit cartea lui din 1992, „Millennium: învingători şi învinşi în
Ordinea ce va Veni „, în cursul anului 2007. Este unul dintre acele
personaje ca Aldous Huxley. Acesti baieti nu sunt profeţi, ei arata
planurile. El este autorizat să dea informaţia, un pic la un anumit
moment, ca pe o acadea. În
decada 2001-2010, care deja a trecut, trăiam în lumea pe care Attali a
prezis-o în 1992 in cartea lui. Mi-aş fi dorit să fi citit cartea în
1992 în loc de 2007.”
Share this:
ABBA OUR LAST SUMMER ( NEVER BEFORE SEEN PHOTO'S )
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
Abonați-vă la:
Postări (Atom)