Ce e un om , ori un an ,sau un mileniu?
Toate trecătoare luate implacabil de valul timpului
și cu valul laolată se vor risipi
înghțite câte unul în câte unul în uitarea neagră a orizontului din zare care va fi în briză mării fără tine .
D.Sin.
Poreclă Sile this Millennium Pseudonime sile_this_millennium
După ce au acuzat Petrotel Lukoil de păgubirea
României cu aproximativ două miliarde de euro, instituțiile statului dau
o mână de ajutor companiei rusești. Operatorul național al rețelei de
transport a țițeiului, CONPET, a micșorat tariful plătit de către
Petrotel pentru țițeiul de import ce este adus la rafinăria Teleajen
Ploiești, iar Oil Terminal, operatorul național prin care Lukoil
derulează operațiunile de comerț exterior cu produse energetice la Marea
Neagră, a acordat fără licitație companiei Petrotel Lukoil aproape
jumătate din capacitatea sa de stocare din portul Constanța, transmite
Digi 24. Compania rusă Petrotel Lukoil, deținătoarea rafinăriei Teleajen
Ploiești, alimentată cu precădere cu țiței de import, va beneficia din
acest an de o importantă reducere la tariful țițeiului transportat la
Ploiești, în urma unui ordin emis de către președintele Agenției
Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM). Ieftinirea este suprinzătoare. Spre deosebire de
Teleajen Lukoil, rafinăria Brazi, deținută de OMV Petrom, va achita un
tarif de transport mai mare pe tona de țiței. Explicația constă în
faptul că ordinul ANRM a ieftinit transportul țițeiului importat, mai
ales când este adus în cantități mari, însă a scumpit transportul
țițeiului autohton. Ordinul 32 al președintelui ANRM, Gheorghe Duțu,
emis la 2 februarie 2016, scade prețul de transport al țițeiului de
import pentru zona Ploiești la doar 16 lei la tonă, pentru cantități mai
mari de 100.000 de tone. Tariful este mult mai mic decât cele cuprinse
în vechiul ordin, respectiv 13 din 2010, al președintelui ANRM. Acesta
impunea un tarif de transport de 23,74 lei la tonă în cazul cantităților
lunare cuprinse între 100.000 de tone și 150.000 de tone și de 20,91
lei la tonă pentru cantități de peste 150.000 de tone. Ieftinirea este
și mai substanțială dacă se face comparația cu tarifele la această
categorie practicate anul trecut (cuprinse între 23,06 lei/tonă și 26,18
lei/tonă, în funcție de cantitate). În cazul cantităților mai mici se poate vorbi într-adevăr de o
creștere a tarifului de transport. Astfel, pentru cantități transportate
lunar mai mici de 100.000 de tone tariful crește de la 24,73-25 lei la
tonă la 38 de lei la tonă, însă scumpirea nu afectează Petrotel Lukoil. Având
o capacitate mare, respectiv 2,4 milioane tone anual, deci cu o medie
lunară de 200.000 de tone de țiței, Lukoil Teleajen va beneficia de cele
mai avantajoase tarife de transport. CONPET nu va ieși în pierdere în urma diminuării tarifelor practicate
la transportul în cantități mari a petrolului de import. Aceasta
deoarece a crescut cu 1% tarifele de transport a țițeiului de
proveniență autohtonă, fapt care va afecta în principal procesatorii de țiței autohton, în principal OMV-Petrom. „Creșterile ne preocupă. Pentru companiile de exploatare și
producție petrolieră, astfel de creșteri sunt îngrijorătoare. Cred că ar
trebui să fim mai atenţi la faptul că avem această scădere a producţiei
şi o creştere a tarifelor (de transport – n.r.). Orice creştere a
costurilor sau fiscalității poate afecta un lanţ economic întreg”, spune Daniel Apostol, secretar general al asociației petroliere ROPEPCA a companiile de exploatare și producție petrolieră. El acuză și abordarea discriminatorie a statului în privința
companiilor de exploatare a țițeiului autohton și a celor care îl
importă. Întrebați care sunt motivele pentru care au micșorat tarifele
de transport a țițeiului importat destinat prelucrării în zona Ploiești,
oficialii ANRM afirmă că au avut loc două modificări. Prima dintre
acestea se referă la trecerea de la patru la două tranșe de cantități
transportate pentru care se stabilesc tarife, ca urmare a creșterii
cantităților de țiței importate. A doua modificare se referă la
modificarea tarifului mediu astfel încât „media tarifelor celor două tranșe să îndeplinească condițiile și cerințele din ordinul 53/2010”. Cât privește Lukoil, reprezentanții societății au spus că preferă să nu comenteze modificările. Chestionată asupra cauzelor pentru care a propus ANRM înlocuirea
sistemului în patru tranșe cu unul în două tranșe, conducerea CONPET
afirmă că în acest an cantitățile de țiței importat spre bazinul
Ploiești cresc față de 2015 cu 18%, fapt pentru care nu mai este
justificată folosirea sistemului în patru trepte. Noile tarife iau în calcul acoperirea costurilor lunare de operare
fixe și variabile, precum și redevența aferentă. Cât privește tariful
mic, menționat la tranșa de peste 100.000 de tone, CONPET afirmă că nu
acesta contează, ci tariful mediu. Dacă o cantitate transportată lunar
depășește pragul de 100.000 de tone, tariful mai mic nu se aplică
întregii cantități, ci doar celei prin care este depășit pragul de
100.000 de tone, spune CONPET. „Pentru susbsistemul de import, prin practicarea tarifării în
trepte rezultă un tarif mediu lunar pe tona transportată. În acest caz,
relevant este tariful mediu pe tonă transportată și nu tarifele pe
tranșe de cantități”, afirmă reprezentanții companiei. CONPET
mai afirmă că majorarea tarifului mediu de transport pe subsistemul
import este de 1,47%, comparabilă cu cea de pe subsistemul țară, care
este 1,41%. Ieftinirea transportului de țiței nu este singura facilitate acordată companiei Petrotel Lukoil. Recent, compania de stat Oil Terminal Constanța, operator pe
mare specializat în vehicularea țițeiului, produselor petroliere și
petrochimice destinate importului și exportului, a semnat o înțelegere
cu Petrotel Lukoil prin care pune la dispoziția rușilor o bună parte din
capacitățile sale de stocare pentru acest an. Capacitățile de
stocare acordate companiei Petrotel Lukoil în absența unei licitații
sunt dorite și de alte companii ce derulează operațiuni de export/import
cu produse petroliere în portul Constanța. Potrivit unui anunț facut la Bursa de Valori, cele două companii au
încheiat pentru 2016 un contract în valoare de 40 de milioane de lei
privind prestare servicii și expediție pentru import/export țiței și
produse petroliere. „Nu există contract de închiriere efectivă a unei capacități
de depozitare. Oil Terminal are contracte semnate în baza modelului de
contract-cadru aprobat în baza Ordinului președintelui ANRM în care nu
sunt specificate tarife de închiriere rezervoare”, afirmă conducerea Oil Terminal. Mai mult, compania de stat și-a pus la bătaie la bănci mijloace fixe
importante și și-a ipotecat o parte a creanțelor pentru a obține un
certificat de antrepozit fiscal care va permite Petrotel Lukoil să nu
plătească statului accize pe perioada în care produsele sale piețelor
externe se află în depozitele Oil Terminal. Pentru obținerea certificatului, Oil Terminal a depus la autoritățile
fiscale o scrisoare de garanție valorând 5 milioane de euro. Aceasta a
fost obținută de la bancheri în schimbul unor gajuri puse pe active
importante ale societății, cum ar fi două rezervoare cu o capacitate
totală de 100.000 de metri cubi și terenul de sub acestea. În plus, Oil
Terminal a ipotecat și unele creanțe ale sale. Situația este însă riscantă. Dacă Fiscul va considera că Lukoil nu
și-a plătit obligațiile către stat, va executa scrisoarea de garanție
primită de la Oil Terminal. La rândul lor bancherii care au eliberat-o
vor executa garanțiile primite de la societate, aceasta riscând oprirea
activității. Potrivit Codului Fiscal, compania de stat putea solicita
companiei Petrotel Lukoil să participe la constituirea garanției, cu
atât mai mult cu cât operațiunile de comerț exterior și obligațiile ce
decurg de aici sunt ale rușilor. „Antrepozitarul autorizat (Oil Terminal-n.red.), destinatarul
înregistrat şi expeditorul înregistrat (de la caz la caz acesta putând
fi Lukoil – n.red) au obligaţia depunerii la autoritatea competentă a
unei garanţii (...) garanţia poate fi depusă de transportator, de
proprietarul produselor accizabile, de destinatar sau, în comun, de două
ori mai multe dintre aceste persoane sau dintre persoanele prevăzute la
alin. (1)”, spune Codul Fiscal. Oficialii companiei de stat afirmă că „garanția a fost
constituită numai de către Oil Terminal în calitate de antrepozitar,
pentru a putea asigura un tratament egal tuturor clienților săi”. Ajutorul dat Petrotel Lukoil vine în contextul în care în care între
compania rusă și statul român are loc o dispută privind operațiunile
acesteia din România. În toamna lui 2014, Parchetul Curţii de Apel
Ploieşti a pus sechestru pe clădirile şi terenurile companiei, dar şi pe
rezervele de petrol din Portul Constanţa. Procurorii susţineau că au
descoperit un prejudiciu de peste 230 de milioane de euro din spălare de
bani şi evaziune în urma relaţiilor comerciale cu firme din Republica
Moldova. La 10 luni de la descinderile de la rafinărie, în iulie 2015,
procurorii pun sechestru asigurător pe aproape două miliarde de euro,
bani aflaţi în conturile din străinătate ale gigantului rus. Procurorii
susţineau că Lukoil ar fi scos ilegal din ţară profitul şi ar fi
decapitalizat astfel uzina de prelucrare a ţiţeiului. Ultimul şi cel mai
de răsunet episod de până acum din dosarul Lukoil a avut loc la 17 ani
de la cumpărarea rafinăriei de către investitorii ruși. În decembrie 2015, la aproape un an şi jumatate de la sechestrul
impus pe bunurile Petrotel-Lukoil, Tribunalul Prahova a respins
rechizitoriul procurorilor prin care dosarul a fost trimis în judecată.
Magistrații au arătat că unele documente au fost dublate sau chiar
triplate, dar și că procurorii nu au indicat activitatea infracțională
concretă a inculpaților. În România, Grupul Lukoil are aproape 3.800 de angajaţi, dintre care
trei sferturi la Lukoil România, adică în benzinării. La rafinăria din
Ploieşti lucrează, conform bilanţului depus la Ministerul Finanţelor,
400 de oameni. Acestora li se adaugă aproape 600 de persoane, anagjate
în firmele-satelit.
ARTICOL PUBLICAT ÎN ZIARUL RUSESC NEZAVISIMAIA GAZETA:
Jocul contradicţiilor în UE poate fi pentru Moscova atât de ordin tactic, cât şi conceptual Primul ministru al Ungariei, Viktor Orbán, a declarat, după
încheierea convorbirilor avute cu preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir
Putin, că, după părerea sa, încă la jumătatea anului în curs Uniunea
Europeană nu va avea posibilitatea să prelungească automat sancţiunile
anti-ruseşti. După cum a afirmat Orbán, tot mai multe ţări sunt de
părere că Europa nu-şi poate „permite luxul” de a nu colabora cu Rusia.
Dorind să erodeze solidaritatea europeană în domeniul sancţiunilor,
Federaţia Rusă a mizat mai ales pe elita aflată la conducere în Ungaria.
Această ţară nu este totuşi singurul partener al Moscovei, care a
stabilit legături foarte calde şi cu partidul stângist din Grecia. În
Rusia a efectuat o vizită o delegaţie a partidului italian de
extremă-dreaptă „Liga Nordului”. Apropierea de Rusia a lui Marie Le Pen a
trezit la un moment dat în Franţa dat suspiciunea că partidul „Frontul
Naţional” este finanţat de la Moscova.
Ceea ce uneşte toate aceste partide şi elite este euro-centrismului ,
exprimat la un anumit grad de claritate. Unii nu sunt de acord cu
repartizarea migranţilor din Orientul Mijlociu şi din Africa pe
teritoriul UE , unii nu ar vrea ca la ei acasă „să strângă şurubul” ceva
mai tare decât o permit normele Uniunii Europene. Motive sunt extrem de
multe, scepticismul este unul singur.
Faptul că Rusia îşi caută aliaţi şi parteneri în acest mediu este un
lucru întru-totul explicabil. În primul rând , este vorba de elitele cu
idei apropiate conducerii Rusiei. Este vorba şi de primatul
suveranităţii naţionale, şi de conservatorismul etic, şi de proiectul de
„democraţie neliberală”, iar în cazul cu cei de stânga este vorba şi de
anti-americanism.
În al doilea rând, la Moscova se sesizează un trend politic
general-european. Într-o Europă prosperă, politicienii de formatul lui
Le Pen sau euro-scepticismul de tip Orbán s-ar afla pe poziţii marginale
, iar elita rusească puţin probabil că ar începe să construiască
alianţe cu ei, chiar şi ţinând cont de apropierea de idei. Totuşi Europa
nu este nicidecum prosperă. Criza migraţionistă le-a adăugat„bile
albe”forţelor de dreapta, care propun uneori nişte modalităţi foarte
dure de soluţionare a problemei. Cu alte cuvinte, Moscova consideră că
politicienii şi elitele sprijinite de ea vor fi în scurtă vreme „vioara
întâi” în UE. Sau, în orice caz, vor începe să influenţeze în mod real
deciziile luate – inclusiv în ceea ce priveşte problema sancţiunilor.
Puţin probabil ca în Europa să se considere că Rusia doreşte să distrugă
UE, sprijinindu-i pe Orbán, Le Pen sau pe neo-comuniştii greci. Europa
înţelege foarte bine caracterul intern şi firesc al actualei crize.
Proiectul UE a fost demarat, iar după aceea au vrut să i se alăture şi
ţări din Europa de Est, pentru că deschiderea graniţelor şi crearea
pieţei unice a fost un lucru reciproc avantajos. O alianţă nu poate fi
însă trainică dacă părţile sunt gata să împartă profitul, dar nu sunt
dispuse să împartă cheltuilelile. Aceste cheltuieli pot fi însă
diferite. De exemplu, acceptul de a introduce reforme economice
nepopulare; sau a fi de acord cu primirea de migranţi pe propriul
teritoriu. Ţara nu poate fi „aici în UE, dar iată că aici nu este UE”.
Criza UE înseamnă reîntoarcerea la origini: oare noi, europenii, am
planificat totul corect? Am ţinut cont de toate aspectele? Ar fi
necesară îngrădirea suveranităţii unora dintre state? Nu este oare
târziu să recâştigăm , măcar în parte, ce am pierdut? Actualitatea
acestui fel de întrebări este un teren propice pentru naţionalism,
revizionism, resentimente şi dezbateri pe tema „ce regiune hrăneşte pe
nedrept pe cineva”. În Rusia de pe vremea destrămării Uniunii Sovietice
existau sentimente similare.
Moscova nu a început să sprijine forţele europene centriste în momentul
înfloririi UE. Acum însă se pune întrebarea : acest sprijin este şi acum
eminamente tactic? Sau experienţa sancţiunilor a făcut puterea din
Rusia o adversară conceptuală a ideii Europei unite, demonstrând că este
mai uşor să ai de-a face cu state naţionale separate, pe care nu le
leagă o politică comună? De răspunsul la această întrebare poate
depinde, în mare măsură, atmosfera relaţiilor reciproce dintre Moscova
şi UE, după ce sancţiunile vor fi, în sfârşit, ridicate. Facebook0TwitterGoogle+
Donald
Trump a câștigat primarele republicane din Carolina de Sud, Hilary
Clinton pe cele democrate din Nevada, iar republicanul Jeb Bush renunță
la cursa prezidențială. Miliardarul Donald Trump a câștigat sâmbătă
primarele prezidențiale republicane din Carolina de Sud, a doua victorie
a sa din trei consultări, potrivit mai multor media americane, scrie
AFP. Candidatul se situează pe primul loc al
#Brexit:Informațiile
prezentate în ultimul timp de FLUX 24 s-au confirmat oficial. România a
cedat la Consiliul European în privința drepturilor cetățenilor români
care muncesc în UE. S-a ajuns la un acord vineri seară la Consiliul
European de la Bruxelles în #Brexit. Liderii europeni au adoptat decizii
care sunt în defavoarea cetățenilor români care muncesc în UE.
Președintele Klaus Iohannis a Mai multe detalii...
Uniunea
Nationala a Barourilor din Romania a dat publicitatii un comunicat de
presa referitor la noile reguli privind respectarea prezumtiei de
nevinovatie, adoptate recent de Parlamentul European si Consiliul
Uniunii Europene. Conform noii directive, statele membre ar trebui sa ia
masurile adecvate pentru ca autoritatile publice, atunci cand comunica
informatii mass-mediei, sa nu se refere la persoanele suspectate sau
acuzate Mai multe detalii...
ARTICOL
PUBLICAT ÎN ZIARUL RUSESC NEZAVISIMAIA GAZETA: Jocul contradicţiilor în
UE poate fi pentru Moscova atât de ordin tactic, cât şi conceptual
Primul ministru al...
Președintele
sirian, Bashar Al-Assad, a afirmat că vrea să fie peste zece ani "cel
care și-a salvat țara" și a recunoscut importanța ajutorului rus și...
Donald
Trump a câștigat primarele republicane din Carolina de Sud, Hilary
Clinton pe cele democrate din Nevada, iar republicanul Jeb Bush renunță
la cursa prezidențială....
După
ce au acuzat Petrotel Lukoil de păgubirea României cu aproximativ două
miliarde de euro, instituțiile statului dau o mână de ajutor companiei
rusești. Operatorul...
Scriitorul
italian Umberto Eco, autorul celebrului roman "Numele trandafirului", a
decedat la vârsta de 84 de ani, au anunțat, în noaptea de vineri spre
sâmbătă,...
Marian
Vanghelie, primarul suspendat al sectorului 5, a început în urmă cu
câteva zile să strângă semnături pentru a candida independent la
Primăria de unde...
Cei
28 de șefi de stat sau de guvern prezenți la Consiliul European aflat
în desfășurare la Bruxelles se diferențiază între ei substanțial prin
forța...
Descoperire
arheologică de senzaţie în municipiul Carei: experţii au dat absolut
întâmplător peste mormântul unei vrăjitoare dintr-o populaţie germanică,
din secolul al VI-lea. Lângă trupul...
Christine Lagarde a obținut un nou mandat de cinci ani la conducerea Fondului Monetar Internațional, a anunțat vineri Consiliul Administrație al FMI, transmit CNBC...
Cei 28 de lideri europeni au ajuns vineri seară, după
două zile de negocieri, la un acord pentru a menține Marea Britanie în
Uniunea Europeană. Brexitul pare pentru moment evitat în condițiile în
care șefii de stat şi de guvern au reuşit să cadă de acord cu premierul
britanic David Cameron asupra unui pachet de reforme. Autor:
Dodo Romniceanu
