Ce e un om , ori un an ,sau un mileniu?
Toate trecătoare luate implacabil de valul timpului
și cu valul laolată se vor risipi
înghțite câte unul în câte unul în uitarea neagră a orizontului din zare care va fi în briză mării fără tine .
D.Sin.
Poreclă Sile this Millennium Pseudonime sile_this_millennium
ARTICOL PUBLICAT ÎN ZIARUL RUSESC NEZAVISIMAIA GAZETA:
Jocul contradicţiilor în UE poate fi pentru Moscova atât de ordin tactic, cât şi conceptual Primul ministru al Ungariei, Viktor Orbán, a declarat, după
încheierea convorbirilor avute cu preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir
Putin, că, după părerea sa, încă la jumătatea anului în curs Uniunea
Europeană nu va avea posibilitatea să prelungească automat sancţiunile
anti-ruseşti. După cum a afirmat Orbán, tot mai multe ţări sunt de
părere că Europa nu-şi poate „permite luxul” de a nu colabora cu Rusia.
Dorind să erodeze solidaritatea europeană în domeniul sancţiunilor,
Federaţia Rusă a mizat mai ales pe elita aflată la conducere în Ungaria.
Această ţară nu este totuşi singurul partener al Moscovei, care a
stabilit legături foarte calde şi cu partidul stângist din Grecia. În
Rusia a efectuat o vizită o delegaţie a partidului italian de
extremă-dreaptă „Liga Nordului”. Apropierea de Rusia a lui Marie Le Pen a
trezit la un moment dat în Franţa dat suspiciunea că partidul „Frontul
Naţional” este finanţat de la Moscova.
Ceea ce uneşte toate aceste partide şi elite este euro-centrismului ,
exprimat la un anumit grad de claritate. Unii nu sunt de acord cu
repartizarea migranţilor din Orientul Mijlociu şi din Africa pe
teritoriul UE , unii nu ar vrea ca la ei acasă „să strângă şurubul” ceva
mai tare decât o permit normele Uniunii Europene. Motive sunt extrem de
multe, scepticismul este unul singur.
Faptul că Rusia îşi caută aliaţi şi parteneri în acest mediu este un
lucru întru-totul explicabil. În primul rând , este vorba de elitele cu
idei apropiate conducerii Rusiei. Este vorba şi de primatul
suveranităţii naţionale, şi de conservatorismul etic, şi de proiectul de
„democraţie neliberală”, iar în cazul cu cei de stânga este vorba şi de
anti-americanism.
În al doilea rând, la Moscova se sesizează un trend politic
general-european. Într-o Europă prosperă, politicienii de formatul lui
Le Pen sau euro-scepticismul de tip Orbán s-ar afla pe poziţii marginale
, iar elita rusească puţin probabil că ar începe să construiască
alianţe cu ei, chiar şi ţinând cont de apropierea de idei. Totuşi Europa
nu este nicidecum prosperă. Criza migraţionistă le-a adăugat„bile
albe”forţelor de dreapta, care propun uneori nişte modalităţi foarte
dure de soluţionare a problemei. Cu alte cuvinte, Moscova consideră că
politicienii şi elitele sprijinite de ea vor fi în scurtă vreme „vioara
întâi” în UE. Sau, în orice caz, vor începe să influenţeze în mod real
deciziile luate – inclusiv în ceea ce priveşte problema sancţiunilor.
Puţin probabil ca în Europa să se considere că Rusia doreşte să distrugă
UE, sprijinindu-i pe Orbán, Le Pen sau pe neo-comuniştii greci. Europa
înţelege foarte bine caracterul intern şi firesc al actualei crize.
Proiectul UE a fost demarat, iar după aceea au vrut să i se alăture şi
ţări din Europa de Est, pentru că deschiderea graniţelor şi crearea
pieţei unice a fost un lucru reciproc avantajos. O alianţă nu poate fi
însă trainică dacă părţile sunt gata să împartă profitul, dar nu sunt
dispuse să împartă cheltuilelile. Aceste cheltuieli pot fi însă
diferite. De exemplu, acceptul de a introduce reforme economice
nepopulare; sau a fi de acord cu primirea de migranţi pe propriul
teritoriu. Ţara nu poate fi „aici în UE, dar iată că aici nu este UE”.
Criza UE înseamnă reîntoarcerea la origini: oare noi, europenii, am
planificat totul corect? Am ţinut cont de toate aspectele? Ar fi
necesară îngrădirea suveranităţii unora dintre state? Nu este oare
târziu să recâştigăm , măcar în parte, ce am pierdut? Actualitatea
acestui fel de întrebări este un teren propice pentru naţionalism,
revizionism, resentimente şi dezbateri pe tema „ce regiune hrăneşte pe
nedrept pe cineva”. În Rusia de pe vremea destrămării Uniunii Sovietice
existau sentimente similare.
Moscova nu a început să sprijine forţele europene centriste în momentul
înfloririi UE. Acum însă se pune întrebarea : acest sprijin este şi acum
eminamente tactic? Sau experienţa sancţiunilor a făcut puterea din
Rusia o adversară conceptuală a ideii Europei unite, demonstrând că este
mai uşor să ai de-a face cu state naţionale separate, pe care nu le
leagă o politică comună? De răspunsul la această întrebare poate
depinde, în mare măsură, atmosfera relaţiilor reciproce dintre Moscova
şi UE, după ce sancţiunile vor fi, în sfârşit, ridicate. Facebook0TwitterGoogle+
Donald
Trump a câștigat primarele republicane din Carolina de Sud, Hilary
Clinton pe cele democrate din Nevada, iar republicanul Jeb Bush renunță
la cursa prezidențială. Miliardarul Donald Trump a câștigat sâmbătă
primarele prezidențiale republicane din Carolina de Sud, a doua victorie
a sa din trei consultări, potrivit mai multor media americane, scrie
AFP. Candidatul se situează pe primul loc al
#Brexit:Informațiile
prezentate în ultimul timp de FLUX 24 s-au confirmat oficial. România a
cedat la Consiliul European în privința drepturilor cetățenilor români
care muncesc în UE. S-a ajuns la un acord vineri seară la Consiliul
European de la Bruxelles în #Brexit. Liderii europeni au adoptat decizii
care sunt în defavoarea cetățenilor români care muncesc în UE.
Președintele Klaus Iohannis a Mai multe detalii...
Uniunea
Nationala a Barourilor din Romania a dat publicitatii un comunicat de
presa referitor la noile reguli privind respectarea prezumtiei de
nevinovatie, adoptate recent de Parlamentul European si Consiliul
Uniunii Europene. Conform noii directive, statele membre ar trebui sa ia
masurile adecvate pentru ca autoritatile publice, atunci cand comunica
informatii mass-mediei, sa nu se refere la persoanele suspectate sau
acuzate Mai multe detalii...
ARTICOL
PUBLICAT ÎN ZIARUL RUSESC NEZAVISIMAIA GAZETA: Jocul contradicţiilor în
UE poate fi pentru Moscova atât de ordin tactic, cât şi conceptual
Primul ministru al...
Președintele
sirian, Bashar Al-Assad, a afirmat că vrea să fie peste zece ani "cel
care și-a salvat țara" și a recunoscut importanța ajutorului rus și...
Donald
Trump a câștigat primarele republicane din Carolina de Sud, Hilary
Clinton pe cele democrate din Nevada, iar republicanul Jeb Bush renunță
la cursa prezidențială....
După
ce au acuzat Petrotel Lukoil de păgubirea României cu aproximativ două
miliarde de euro, instituțiile statului dau o mână de ajutor companiei
rusești. Operatorul...
Scriitorul
italian Umberto Eco, autorul celebrului roman "Numele trandafirului", a
decedat la vârsta de 84 de ani, au anunțat, în noaptea de vineri spre
sâmbătă,...
Marian
Vanghelie, primarul suspendat al sectorului 5, a început în urmă cu
câteva zile să strângă semnături pentru a candida independent la
Primăria de unde...
Cei
28 de șefi de stat sau de guvern prezenți la Consiliul European aflat
în desfășurare la Bruxelles se diferențiază între ei substanțial prin
forța...
Descoperire
arheologică de senzaţie în municipiul Carei: experţii au dat absolut
întâmplător peste mormântul unei vrăjitoare dintr-o populaţie germanică,
din secolul al VI-lea. Lângă trupul...
Christine Lagarde a obținut un nou mandat de cinci ani la conducerea Fondului Monetar Internațional, a anunțat vineri Consiliul Administrație al FMI, transmit CNBC...
Cei 28 de lideri europeni au ajuns vineri seară, după
două zile de negocieri, la un acord pentru a menține Marea Britanie în
Uniunea Europeană. Brexitul pare pentru moment evitat în condițiile în
care șefii de stat şi de guvern au reuşit să cadă de acord cu premierul
britanic David Cameron asupra unui pachet de reforme. Autor:
Dodo Romniceanu
„Cimitirul din Praga” (Il Cimitero di Praga, 2010)
are în prim-plan aventurile misteriosului Simonini, un personaj ciudat,
cu lacune de memorie şi dublă personalitate. Nu se ştie exact cu ce
anume se ocupă – cel mai probabil, cu falsificarea de scrisori şi acte
oficiale, din moment ce guvernanţii, poliţia şi serviciile secrete din
multe ţări sînt interesate de muncă lui şi vor să-l angajeze. În
documentele sale revine obsesiv celebrul cimitir evreiesc din Praga, cu
lespezile sale suprapuse şi cu ceasul ale cărui limbi se învîrt în sens
contrar celui obişnuit. Autor:
Dodo Romniceanu
