Ce e un om , ori un an ,sau un mileniu?
Toate trecătoare luate implacabil de valul timpului
și cu valul laolată se vor risipi
înghțite câte unul în câte unul în uitarea neagră a orizontului din zare care va fi în briză mării fără tine .
D.Sin.
Poreclă Sile this Millennium Pseudonime sile_this_millennium
Preşedintele
venezuelan Nicolas Maduro a anunţat că va adopta măsuri radicale
în tentativa de a revitaliza economia suferindă a statului
sud-american, urmând să crească preţul benzinei de aproape o sută
de ori şi să devalorizeze bolivarul, moneda naţională, relatează
Reuters. Măsurile ar urma să intre în vigoare joi.
Cel puţin 28 persoane au murit, iar alte 61 au
fost rănite în atentatul comis miercuri seară în centrul oraşului turc
Ankara, anunţă surse citate de ziarul Hurriyet, potrivit
Mediafax.Bilanţul prezentat anterior de guvernatorul metropolei Ankara,
Mehmet Kiliclar, era de 18 morţi şi 45 de răniţi.
Unul dintre ultimele bastioane ale
socialismului este pe cale să dispară. Deşi oficial tot partidul
comunist se află la conducere, Cuba s-a angajat pe calea reformelor şi
îşi deschide tot mai mult economia.
Preşedintele Klaus Iohannis a fost aspru criticat
pe pagina de Facebook, după ce miercuri seară a declarat că cei de la la
ANAF au avut o „abordarea heirupistă“, considerată „nepotrivită, dacă
nu discutabilă“.
Astazi Curtea Constitutionala a decis ca sintagma "ori de alte
organe specializate ale statului", din cuprinsul dispoziţiilor art.142
alin.(1) din Codul de procedură penală, este neconstituţională. In baza
acestei prevederi din CPP procurorii delegau SRI-ului sa puna in
executare mandatele de supraveghe tehnica, desi SRI-ului ii este
interzis prin lege sa efectueze "acte de urmarire penala".
In urma acestei decizii a CCR
procurorii nu vor mai putea delega SRI-ului sa asculte telefoane.
Problema acum este ca, in conformitate cu o decizie clasificata a CSAT,
SRI a fost desemnata singura autoritate din Romania care poate asculta
telefoane, deci in afara de SRI nu mai poate nimeni asculta telefoane in
Romania. Cel putin nu legal. Ramane de vazut cine va asculta telefoane
pentru infractiuni de drept comun. In urma acestei decizii a CCR, SRI va putea pune in executare
numai mandate ce tin de siguranta nationala si nu pentru infractiuni de
drept comun. Curtea a constatat că textul criticat contravine
prevederilor constituţionale cuprinse în art.1 alin.(3) conform cărora
România este stat de drept, în care drepturile şi libertăţile
fundamentale ale cetăţenilor sunt garantate. De asemenea, sintagma
supusă controlului nu respectă condiţiile de calitate inerente unei
norme legale, sub aspectul clarităţii, preciziei şi previzibilităţii,
întrucât nu permite subiecţilor de drept să determine care sunt organele
specializate ale statului abilitate să realizeze măsurile dispuse prin
mandatul de supraveghere tehnică, măsuri cu un grad ridicat de
intruziune în viaţa privată a persoanelor. I.Plenul
Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din
Constituţia României şi a art.29 din Legea nr.47/1992 privind
organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a luat în dezbatere
excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art.142 alin.(1) din
Codul de procedură penală – Punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică, dispoziţii care au următorul conținut: „(1)
Procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca
aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de
lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe
specializate ale statului.” În urma deliberărilor,
Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de
neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „ori de alte organe specializate ale statului”
din cuprinsul dispoziţiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură
penală este neconstituţională. Curtea a constatat că textul criticat
contravine prevederilor constituţionale cuprinse în art.1 alin.(3)
conform cărora România este stat de drept, în care drepturile şi
libertăţile fundamentale ale cetăţenilor sunt garantate. De asemenea,
sintagma supusă controlului nu respectă condiţiile de calitate inerente
unei norme legale, sub aspectul clarităţii, preciziei şi
previzibilităţii, întrucât nu permite subiecţilor de drept să determine
care sunt organele specializate ale statului abilitate să realizeze
măsurile dispuse prin mandatul de supraveghere tehnică, măsuri cu un
grad ridicat de intruziune în viaţa privată a persoanelor.
Decizia
este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere
ale Parlamentului, Guvernului şi instanței care a sesizat Curtea
Constituțională, respectiv Tribunalului București– Secţia I-a Penală . II. În
ziua de 16 februarie 2016, Plenul Curții Constituționale, învestit în
temeiul art.146 lit.d) din Constituţia României şi a art.29 din Legea
nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a
luat în dezbatere excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor
art.399 alin.(3) lit.d) din Codul de procedură penală, care au următorul
conținut: „(3) De asemenea, instanţa dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului arestat preventiv atunci când pronunţă: […] d) o măsură educativă.” În
urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a
admis excepţia de neconstituţionalitate și a constatat că dispoziţiile
art.399 alin.(3) lit.d) din Codul de procedură penală sunt
constituţionale în măsura în care se referă numai la măsurile educative
neprivative de libertate. Curtea a reținut că dispozițiile de lege
criticate contravin principiului statului de drept - consacrat de
prevederile art.1 alin.(3) din Constituție - în componentele sale
referitoare la apărarea ordinii publice și a siguranței cetățenilor,
întrucât obligă instanţa ca, la momentul soluţionării acţiunii penale în
fond, să dispună punerea de îndată în libertate a inculpatului arestat
preventiv chiar şi atunci când pronunţă o măsură educativă privativă de
libertate. Decizia este definitivă și general obligatorie și se
comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanței
care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv Judecătoriei Chișineu
Criș. Argumentele reţinute în motivarea soluţiilor
pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale vor fi prezentate în
cuprinsul deciziilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al
României, Partea I.