http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
ordinea.ro
Cum a pus Puiu Popoviciu mâna pe fostul sediu al RADET Constanţa
09 Feb, 2016 00:00
ordinea.ro
1166
O firmă controlată de un off shore cipriot care apare în mai toate
afacerile derulate de Puiu Popoviciu a retrocedat o importantă clădire
de epocă din Constanţa, în care anterior funcţionase sediul Regiei
Autonome de Distribuţie a Energiei Termice (RADET). Actele de
retrocedare au fost semnate de fostul primar Radu Mazăre, care a girat
corectitudinea procedurii. Însă autorul unei celebre cărţi despre
imobilele vechi ale Constanţei a publicat un document care atestă că
proprietarul antebelic al clădirii situate pe Strada Carol la numărul
137 era o altă persoană decât aceea de la care gruparea lui Popoviciu
cumpărase drepturile succesorale. În plus, „moştenitoarea” s-a legitimat
în faţa notarului cu un act de identitate emis cu 43 de ani înainte,
care nu conţinea informaţii esenţiale privind CNP-ul, data şi locul
naşterii, numele părinţilor etc.
Moştenitoare, în baza unui contract din 1928
În 2001, clădirea istorică de pe Bulevardul Tomis nr. 107 se afla în
folosinţa RADET. Profitând de prevederile Legii 10/2001 privind
retrocedarea imobilelor naţionalizate, o doamnă cu domiciliul în
Argentina, pe numele ei Balian Shake, a formulat o notificare de
retrocedare a imobilului (109319/14.08.2001), prin executor
judecătoresc. Aşa cum deducem dintr-o serie de înscrisuri ulterioare,
întrucât notificarea de retrocedare nu se află în posesia noastră,
Balian arăta că este unica moştenitoare a autorilor Zelveian Eugenia
(născută Venedikian), Agopian Arden (născută Venedikian), Agopian Araxi
(căsătorită Balian Araxi), Balian Jose şi Hagopian Garabed Garbis.
Ulterior, mai exact în anul 2003, argentinianca a obţinut şi un
certificat care îi atesta calitatea de moştenitoare, din partea
notarului public Cristina Budei. Totodată, femeia a obţinut o dovadă de
la Arhivele Naţionale că unul din autorii ei, respectiv Eugenia
Zelveian, cumpărase pe 28 iulie 1928 imobilul situat în Constanţa pe
strada Carol nr. 137 colţ cu strada Decebal – lot 11, careul ZA, compus
din teren în suprafaţă de 627 mp şi construcţii.
Balian Shake se legitima cu un livret civic din 1963
Ani de zile, în dosarul de retrocedare deschis la Primăria Constanţa nu
s-a mai întâmplat nimic. Apoi, pe 30 martie 2006, Balian Shake s-a
prezentat la biroul notarului public Gustavo Fabian Rullansky din Buenos
Aires, Argentina, unde a încheiat o procură apostilată potrivit
Convenţiei de la Haga (obiectul ei îl vom detalia mai jos). În faţa
notarului din Buenos Aires, Balian s-a legitimat cu livretul civic
argentinian 4990038 eliberat la 20 martie 1963. Aţi citit bine: 1963. În
mod paradoxal, în actul notarial nu s-a consemnat codul numeric
personal, data naşterii, locul naşterii sau numele părinţilor
„moştenitoarei”.
Studiind pe internet situaţia documentelor de identitate aflate în uz,
de-a lungul istoriei, în Republica Argentina, am aflat că Livretul Civic
(Libreta cívica) este un strămoş al actului de identitate. Încă de la
începutul secolului al XX-lea, bărbaţii din Argentina trebuiau să se
legitimeze cu livretul militar (Libreta de Enrolamiento), în vreme ce
femeile primeau la vârsta de 18 ani un livret civic (Libreta cívica). În
1968, aceste documente rudimentare au fost înlocuite cu Documentul
Naţional de Identitate (Documento Nacional de Identidad), un act comun
pentru bărbaţi şi femei, emis iniţial sub forma unui buletin verde,
oarecum similar cu cele care se aflau în uz în România, în perioada
comunistă. Actele de identitate emise în conformitate cu Legea 17.671
din 1968 conţin un cod de identificare similar CNP-ului românesc. Legea
argentiniană prevede la articolul 13 obligativitatea prezentării
Documentului Naţional de Identitate în toate circumstanţele care fac
necesară dovedirea identităţii unei persoane. Însă nu exclude dovada
identităţii în baza documentelor mai vechi, care nu au fost scoase din
uz, fiind admise, de pildă, la alegerile din anul 2012. Pe de altă
parte, în procedurile judiciare şi în operaţiunile bancare, unde sunt
necesare informaţiile detaliate privind data şi locul naşterii, CNP-ul,
numele părinţilor sau fotografia actuală, se solicită DNI-ul. Notarul
Rullansky n-a avut nevoie de toate aceste aspecte pentru a stabili că
persoana care se prezentase în faţa sa, cu un act emis cu 43 de ani în
urmă, este într-adevăr Balian Shake.
Hăţişul juridic prin care mandatarii l-au mandatat pe omul lui Popoviciu să vândă drepturile litigioase
Prin actul notarial autentificat în condiţiile mai sus descrise, Balian
Shake îi mandata pe numiţii Elena Monica Livescu şi Marian Dănuţ Livescu
să încheie o convenţie, expres prevăzută, referitoare la imobilul ce
făcea obiectul notificării de retrocedare.
Acţionând în baza mandatului, soţii Livescu s-au prezentat cu respectiva
convenţie la notarul public Magdalena Ivănică din Bucureşti, care a
autentificat-o sub numărul 919/30.03.2006. Consecutiv, cu numărul 920,
notarul ales autentifica o altă procură prin care soţii Livescu,
acţionând ca mandatari ai lui Balian Shake, îl mandatau mai departe pe
numitul Andrei-Mihai Bejenaru să vândă drepturile litigioase asupra
clădirii care adăpostea atunci sediul RADET către constănţeanul Marian
Gheorghe. De ce n-au putut soţii Livescu să vândă în mod direct
drepturile litigioase şi de ce au mandatat o altă persoană în acest
scop? O explicaţie simplă ar fi aceea că Elena Monica Livescu era
atunci, ca şi acum, notar public, iar în această calitate a autentificat
actul autentic dintre Bejenaru şi Gheorghe. Elena Monica Livescu nu
avea dreptul legal să semmneze în acelaşi timp şi convenţia de vânzare,
ca mandatară a lui Balian Shake, şi încheierea de autentificare, în
calitate de notar public, deoarece ar fi fost în incompatibilitate.
Argentinianca a primit preţul cesiunii într-un cont din Uruguay
La încheierea actului de vânzare a drepturilor litigioase, Marian
Gheorghe a plătit 22.500 de euro într-un cont bancar românesc, deschis
pe numele societăţii civile de avocaţi Livescu şi Asociaţii. Aici
trebuie să arătăm că Marian Dănuţ Livescu, soţul notarei, este de
profesie avocat, fiind unul din specialiştii recunoscuţi în materia
retrocedărilor de imobile din Baroul Bucureşti. De asemenea, afaceristul
constănţean a achitat 227.000 de euro, prin transfer bancar, într-un
cont deschis pe numele Balian Shake, dar nu în ţara ei de rezidenţă,
Argentina, ci în Uruguay, la Monevideo. Ca să intre în posesia banilor,
Balian a bătut o cale de 570 de kilometri, mergând în ţara vecină. De ce
nu putea efectua operaţiunea de încasare în ţara ei, asta nu se
lămureşte în niciun fel în actele analizate. Însă ştim că livretul civic
folosit de Balian Shake în scopul legitimării data din 1963 şi nu putea
fi admis de nicio bancă din Argentina pentru autorizarea operaţiunilor
de cont curent, în anul 2006.
Mazăre retrocedează Carol 127 pentru Carol 137
Radu Mazăre, profetul de la PrimărieDupă tranzacţia legată de drepturile
litigioase, retrocedarea a mers ca unsă. Astfel, pe 6 septembrie 2007,
primarul municipiului Constanţa de la acea vreme, Radu Mazăre, a semnat
Dispoziţia nr. 4667 pentru restituirea parţială în natură a imobilului
situat în Constanţa, bulevardul Tomis nr. 107, str. Decebal nr. 32A
(fosta str. Carol nr. 127, Decebal nr.26). În preambulul actului
administrativ se arăta că Balian Shake, prin procurist Bejenaru
Andrei-Mihai, solicita restituirea imobilului situat la fosta adresă
interbelică str. Carol 137. Însă dispozitivul actului stabilea
restituirea în natură pentru Carol 127. Totodată, se excepta de la
retrocedare o fostă anexă a clădirii interbelice, vândută cu titlu de
locinţă, de către Primărie, unei persoane fizice în anul 1996. Totodată,
se menţiona că locuinţa în cauză fusese extinsă în baza unei
autorizaţii de construire emisă în anul 2003 de Radu Mazăre. Legal
vorbind, acea autorizaţie nu putea fi dată, întrucât terenul fusese
notificat spre retrocedare încă din 2001. Legea îl obliga pe Mazăre să
nu emită autorizaţia de construire, dar fostului primar puţin îi păsa de
lege. Lui îi păsa de astrologie, de profeţii, de viitorologie. Ca
dovadă, în Dispoziţia sa, pe care, repetăm, a emis-o pe 6 septembrie
2007, acesta arăta că imobilul realizat în baza autorizaţiei (ilegale)
în 2003 fusese vândut pe 14 noiembrie 2007. Acest profet rătăcit la
Primărie ştia pe 6 septembrie ce avea să se întâmple pe 14 noiembrie, cu
număr de autentificare cu tot. Poate că timpul, pentru el, curgea în
sens invers, ca înaintea erei noastre. Sau poate că a fost pe undeva o
eroare materială, deşi într-un astfel de act solemn, care are forţa
probantă a unui înscris autentic, astfel de abateri nu au ce căuta.
Trebuie să mai spunem că, undeva în preambulul Dispoziţiei de
retrocedare, se mai invoca un articol de lege referitor la încadrarea
clădirii hotărâte pentru retrocedare în categoria imobilelor preluate de
stat cu titlu valid. Ce titlu a fost, din ce an şi pentru ce autori, nu
s-a mai lămurit în Dispoziţie. În sfârşit, după ce a retrocedat fostul
număr 127 pentru cererea de la 137, Mazăre a stabilit, aşa cu spunea şi
legea, că dispoziţia sa trebuia pusă în executare în termen de trei ani
de la data primirii ei de către persoana îndreptăţită.
Verificând documentele aflate la Arhivele Naţionale, am aflat că, pe
listele de alegători din anul 1934, în clădirea aflată la adresa Strada
Carol nr. 127 figura ca locatar şi proprietar Bonifaciu Roman, avocat de
prestigiu şi fiul al ilustrului Ioan N. Roman, fost primar al
Constanţei, fost deputat şi unul din marii intelectuali ai Dobrogei,
autor de carte, jurnalist, poet şi om de afaceri. Însă, în mod cert,
clădirea construită de IN Roman nu era, în niciun caz, cea care stă şi
azi în temeliile ei, pe bulevardul Tomis, la numărul actual 107. În
acest sens, toţi cercetătorii istorici din Constanţa atestă că imobilul
familiei Roman a fost distrus în al doilea război mondial, în urma unui
bombardament.
Pe de altă parte, la numărul 137, ultimul proprietar înregistrat înainte
de instaurarea regimului comunist a fost Aurelia Galuri, aşa cum reiese
din fişa de rol fiscal a imobilului publicată în anexa cărţii
„Constanţa Veche” a autorului Marian Moise. Autorul cărţii susţine însă
că adresa „strada Carol numărul 137” din perioada interbelică ar
corespunde acum cu „adresa Bulevardul Tomis 117”, iar aici ar fi
funcţionat multă vreme restaurantul Păltiniş-Măcelăresc.
Extrase din cartea „Constanţa veche” a autorului Marian MoiseNu avem
pretenţia să elucidăm situaţia adreselor din perioada interbelică, însă
date fiind aceste nepotriviri, credem că Primăria Constanţa trebuia să
lămurească pe deplin situaţia, în baza istoricului de rol care se
găseşte în arhiva sa. Din nefericire, Primăria nu a făcut acest lucru,
procedând diferit faţă de propria ei practică din alte dosare de
retrocedare. Iar aşa, suspiciunile că procedura nu a fost corectă sunt
pe deplin alimentate.
În 2012, Mazăre emite o nouă dispoziţie, eliminând sintagmele „Carol 127” şi „imobil preluat de stat cu titlu valid”
La câteva luni după emiterea Dispoziţiei de retrocedare, un avocat
împuternicit de Andrei Bejenaru a semnat alături de reprzentanţii
Primăriei Constanţa, procesul-verbal 132846/16.01.2008 de punere în
posesie asupra clădirii istorice. Dar ani de zile după această ispravă,
nimeni nu şi-a intabulat dreptul de proprietate asupra fostului sediu
RADET. Din acest motiv, nu s-a aflat nimic de afacere, iar anii scurşi
fac acum de prisos vreo anchetă penală. Căci orice s-ar putea dovedi cu
privire la notificarea din 2001, la certificatul de moştenitor din 2003
şi la procura dată în 2006 în baza unui act vechi de 43 de ani, sunt
fapte prescrise. Pe de altă parte, vizionarismul lui Radu Mazăre,
dovedit atunci când menţiona actul din noiembrie 2007 în dispoziţia dată
în septembrie 2007, încă ar fi de aşteptat, în termen scurt, un punct
de vedere… măcar din partea astrologilor.
Pe 6 februarie 2012, primarul Mazăre a emis o nouă dispoziţie, sub
numărul 268, prin care a modificat două articole din dispoziţia
anterioară, dată în 2007. Le-a modificat, în sensul că le-a reformulat, a
schimbat ordinea propoziţiilor, fără a schimba nimic din înţelesul
articolelor vechi. Deşi a păstrat intact acelaşi înţeles, schimbând doar
formulările şi câteva cuvinte, totuşi Mazăre s-a îngrijit să dispară
din cuprinsul actului orice referire la adresa interbelică „strada Carol
nr. 127”. Ca dovadă, în noua dispoziţie, nu mai apare decât Carol 137, o
singură dată, undeva în preambul, când se menţionează adresa precizată
de Balian Shake în Notificarea din 2001. Şi tot în preambul, au mai fost
simplificate temeiurile de drept invocate. Cu această ocazie, nu s-a
mai inclus nicio referire la încadrarea imobilului în categoria celor
preluate de stat cu titlu valid.
Imobilul ajunge în portofoliul Wellkept Imobiliare SRL, o
firmă deţinută de un off shore care apare în mai toate afacerile lui
Puiu Popoviciu
Deşi
toate demersurile legale au fost făcute de Andrei Bejenaru, ca
procurist, drepturile litigioase se aflau în posesia constănţeanului
Marian Gheorghe. Pe 1 februarie 2012, Bejenaru şi Gheorghe au întocmit
un înscris sub semnătură privată, potrivit căruia drepturile asupra
imobilului erau cedate în favoarea companiei Wellkept Imobiliare SRL din
Bucureşti. Firma bucureşteană era deţinută de Andrei Bejenaru, în
proporţie de 10%, şi de firma off shore din Cipru, Tatika Investments
Ltd, aceea despre care spuneam că apare în mai toate afacerile derulate
de controversatul om de afaceri Puiu Popoviciu. Totuşi cum un astfel de
act de mână nu avea nicio valoare, Gheorghe şi Bejenaru s-au prezentat
şi la un birou notarial, pe 6 aprilie 2012, unde au încheiat un act
autentic de vânzare-cumpărare. Părţi în contract erau Balian Shake prin
Bejenaru, Wellkept prin acelaşi Bejenaru şi Marian Gheorghe, personal şi
ca mandatar al soţiei sale. Preţul fusese deja plătit în anul 2006, în
contul din Uruguay, astfel că Wellkept a devenit proprietară. Pe 13
aprilie 2012, firma lui Popoviciu şi-a intabulat dreptul de proprietate
asupra clădirii istorice. Un an mai târziu, fostul sediu al RADET
găzduia un restaurant de fiţe şi un magazin de lux.
Ginerele lui TeLeagă şi celelalte personaje
Pentru cei care nu ştiu – deşi cam toată lumea ştie – Puiu Popoviciu a
fost ginerele fostului ministru comunist de interne, Ion Dincă-„Te
Leagă”. El a avut probleme cu sistemul judiciar, fiind anchetat începând
cu anul 2009 şi apoi trimis în judecată în anul 2012, pentru preluarea
terenului de la Băneasa al Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi
Medicină Veterinară Bucureşti, acolo unde grupul de firme pe care îl
controlează a construit Băneasa Shopping Center, cel mai mare parc de
retail din România, evaluat la două miliarde de euro. Popoviciu este
asociat în firma Computer Land SA cu Nicolae Badea, fostul său cumnat,
căsătorit cu cealaltă fiică a ministrului comunist Ion Dincă-„Te Leagă”.
Fiicele fostului demnitar comunist activaseră în contraspionaj,
specializarea dialecte arabe. La rândul său, Badea este acţionar la
clubul de fotbal Dinamo Bucureşti, răspunzând de destinele acestuia
alături de Cristi Borcea şi Dragoş Săvulescu, doi dintre campionii
retrocedărilor frauduloase de terenuri de la Constanţa, coinculpaţi
alături de Radu Mazăre în celebrul dosar penal care vizează fapte prin
care hălci din domeniul public şi privat al statului şi al Municipiului
Constanţa au ajuns pe mâna unor cumpărători de drepturi litigioase.
Revenind la Popoviciu, trebuie să mai spunem că acesta mai este asociat
şi în Casa Vinului SRL, alături de fostul premier Călin
Popescu-Tăriceanu, dar şi de omul de afaceri Bogdan Bartolomeu, fostul
ginere al ministrului comunist Grigore Preoteasa. Popoviciu deţine
indirect francizele KFC, Pizza Hut şi IKEA, lanţul hotelier Ramada,
peste 50.000 de metri pătraţi de spaţii comerciale şi numeroase
proprietăţi imobiliare. Potrivit unor speculaţii de presă, el ar avea o
legătură mediată şi cu fondul de investiţii care a preluat recent în
portofoliu City Park Mall of Constantza, construit pe un teren
retrocedat de administraţia Mazăre, în Parcul Tăbăcărie.
Lavinia Gheorghe (dreapta), fiica cesionarului de drepturi litigioase
Marian GheorgheAndrei Bejenaru este unul din asociaţii minoritari ai
grupului de firme controlat de Popoviciu. Constănţeanul Marian Gheorghe
este administrator la una din firmele lui Bejenaru, respectiv Hercules
Properties SRL Bucureşti. Mai departe, constănţeanul deţine 50% din
firma Magic Ambasador SRL, care are în proprietate clădirea în care a
funcţionat clubul La Mania din staţiunea Mamaia. Marian Gheorghe este
partener în această firmă cu fiica sa, Lavinia Gheorghe, care este
căsătorită cu un antrenor de tenis din Scoţia şi întreprinde acţiuni de
implicare civică prin Rotary Club Constanţa.
Sursa: ordinea.ro
Ti-a placut articolul?