Ce e un om , ori un an ,sau un mileniu?
Toate trecătoare luate implacabil de valul timpului
și cu valul laolată se vor risipi
înghțite câte unul în câte unul în uitarea neagră a orizontului din zare care va fi în briză mării fără tine .
D.Sin.
Poreclă Sile this Millennium Pseudonime sile_this_millennium
- stire actualizata la ora 18:02, 03 februarie 2016
Cum ne dăm pe mâna rușilor? Cu metodă
Liderii români
zâmbesc spre Vest, dar fac înțelegeri cu Estul, îi poftesc pe americani
în camera din față, dar lasă la îndemâna rușilor cheile cămării, uneori
cu intenție, alteori din neglijență sau nepăsare. Nimic
nu se face pe față, totul se țese pe dedesubt, cu atenție, confirmând
diferite mesaje pe care le lansează foști diplomați sofisticați, cum e
Mircea Malița, care, citându-l pe Nicolae Titulescu, spunea zilele
trecute că un stat mic precum România trebuie să aibă relații bune cu
toate marile puteri și că „noi suntem ostili în mod gratuit cu Rusia“,
sau foști politicieni cu greutate, cum e Adrian Năstase, care crede că
România a rămas blocată pe direcția occidentală, dar că ar trebui să
privească mai mult spre Rusia și China. În spatele
acestor ideologi bine temperați există interese de tot felul, uneori
imperceptibile, alteori evidente. Spre exemplu, o investigație Euractiv
scoate la iveală protocolul încheiat în aprilie 2013 de fostul
ministru al Economiei, Varujan Vosganian, și șeful Agenţiei Federale
„Rossotrudnicestvo“, Konstantin Kosaciov. După semnare, Vosganian a
declarat că „autoritățile ruse și-au manifestat intenția de a realiza o
colaborare în domeniul tehnico-militar între compania rusă Tupolev și
Romaero“. Era vorba despre construirea unui aeroport și a unei fabrici
pentru avioanele Tupolev la Adunații Copăceni, lângă București. Se pare
că o parte din banii necesari punerii pe picioare a afacerii chiar ar fi
ajuns în țară prin intermediul unor personaje dubioase. România
se bucura de instalarea scutului american antirachetă de la Deveselu,
dar în paralel negocia la nivel de ministru un acord „tehnico-militar“
cu Rusia. Moscova încearcă să-și găsească breșe în sistemul autohton de
putere pentru a contrabalansa prezența Statelor Unite aici. Este
cunoscută abilitatea rușilor de a se infiltra, de a găsi oamenii cei mai
potriviți să lucreze în favoarea lor și de a compromite planurile
vesticilor. În 2014, șeful NATO declara că are informații care
arată că Rusia a finanțat la vremea respectivă diverse organizații
neguvernamentale pentru campaniile acestora împotriva exploatării
gazelor de șist, „pentru a menţine Europa dependentă de importurile de
gaze ruseşti“. În Bulgaria reușita a fost deplină, fiindcă Guvernul de
la Sofia a interzis exploatarea gazelor de șist și a retras avizul
acordat americanilor de la Chevron. În România, aceeași companie a
plecat după scandalurile uriașe orchestrate împotriva ei. În schimb,
subsidiara Gazprom, Nis din Serbia, nu are nicio problemă să exploreze
mai multe perimetre din județele Bihor și Timiș. Nimeni nu se mai
revoltă, iar organizațiile de mediu nu mai sunt interesate de pericolul
fracturării hidraulice, metodă folosită la extragerea gazului de șist. Rușii
cuceresc cu răbdare piața energetică din România: Bucureștiul i-a
concesionat companiei Lukoil cele mai importante perimetre din zona
Mării Negre, pe care le-a câștigat la procesul de la Haga împotriva
Ucrainei, unde firma rusească a și descoperit, de altfel, rezerve
importante de gaz, iar Lukoil, atât de iubită de Ponta, era chiar
înainte de această descoperire al treilea jucător din domeniul
hidrocarburilor de pe piața autohtonă; Gazprom negociază cu austriecii
de la OMV preluarea unor active care vizează România, iar prin Nis își
extinde rețeaua de distribuție în toată țara. Traian Băsescu spunea la
începutul primului său mandat că, oricum, Gazprom ar fi cumpărat pe
bursă o parte importantă din acțiunile companiei austriece, care deține
Petrom. Fostul președinte a avut intuiții bune, dar și el a fost lăsat
cumva pe mâna rușilor, dacă ne gândim că avocații lui Băsescu, de la
firma Țucă, Zbârcea & Asociații, erau aceiași care reprezentau
Gazprom în România. O coincidență bine căutată de ruși, pentru a-l face
vulnerabil pe fostul președinte atât de îndârjit împotriva lor. Suntem
proamericani, fiindcă avem nevoie de SUA, dar în același timp există
destui oameni politici care-și caută plase de salvare la Moscova,
oferindu-le pe tavă poziții și lucruri prețioase rușilor, ca odinioară
tezaurul, pe care astăzi doar BNR mai speră să-l recupereze.
Bucuria
premierului britanic David Cameron de a fi punctat cateva reforme
importante in ciorna proiectului legislativ negociat cu oficialii
europeni pare sa fie de scurta durata.
Conform...
Radu Mazăre va fi audiat în dosarul în care fosta șefă a
ANRP, Crinuța Dumitrean, este acuzată că, în 2011, ar fi primit 400.000
de euro mită pentru supraevaluarea unui teren din Constanța.
Potrivit procurorilor DNA, pe 22 octombrie 2009,
afaceristul Horia Simu, printr-un intermediar, ar fi achiziționat
drepturile litigioase ce priveau o suprafață de teren situată în
municipiul Constanța, prețul cesiunii fiind de 700.000 euro. „De la acea dată, suspectul Simu Horia a inițiat un complex
de demersuri prin intermediul unor angajați ai societăților sale și prin
intermediul unor persoane cu funcții de conducere din cadrul unor
instituții publice, cu sprijinul cărora să urgenteze obținerea
despăgubirilor prin intervenția acestora la nivelul autorităților
implicate în procedura de retrocedare.
Urmare a acestor demersuri, la data de 26.05.2011, suspecții Dumitrean
Crinuța Nicoleta, Mihai Cristian Sebastian, Baciu Remus Virgil,
Vasilescu Oana, Savu Florentina, Bogdan Dragoș, Teodorescu Cătălin
Florin și o altă persoană, în calitate de președinte respectiv membri ai
Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, prin exercitarea
abuzivă a atribuțiunilor de serviciu cu încălcarea dispozițiilor Legii
nr. 247/2005 (privind reforma în domeniile proprietății și justiției,
precum și unele măsuri adiacente) și a altor prevederi legale, au
aprobat, în unanimitate, raportul de evaluare întocmit de expertul
evaluator Dima Alin Horațiu, prin care, valoarea unui teren în suprafață
de 25 hectare situat în municipiul Constanța (zona Brătianu -
Anadalchioi) a fost stabilită la suma de 8.750.000 euro (35 euro/mp),
echivalentul a 37.243.500 lei”, se arată în referatul DNA..
Aceasta reprezintă, susțin anchetatorii, o supraevaluare a terenului
respectiv cu suma de 7.875.000 euro, ceea ce a provocat un prejudiciu
echivalent cu această sumă în dauna bugetului de stat concomitent cu
obținerea unui avantaj patrimonial de către suspectul Simu Horia și alte
persoane, beneficiare ale drepturilor litigioase. Concret, membrii
Comisiei, luând la cunoștință de concluziile raportului de evaluare,
întocmit cu nerespectarea Standardelor Internaționale de Evaluare, nu au
constatat faptul că suspectul Dima Alin Horațiu a supraevaluat terenul
respectiv, deși aveau cunoștință de faptul că suprafața respectivă era
situată în extravilanul municipiului Constanța și avea destinația de
teren agricol.
Procurorii DNA mai susțin că, în cuprinsul documentului respectiv, nu a
fost evidențiată poziția exactă a terenului, iar pentru stabilirea
valorii acestuia expertul a utilizat comparabile care nu priveau
tranzacții de vânzare, ci doar oferte de vânzare a unor terenuri situate
în intravilanul și extravilanul municipiului Constanța care nu aveau
categoria de folosință teren agricol. „Raportul de evaluare respectiv a fost avizat anterior,
pentru conformitate cu prevederile Standardelor Internaționale de
Evaluare și a Legii nr. 247/2005, de către suspecta Savu Florentina, cu
încălcarea atribuțiilor de serviciu ce derivau din funcția de consilier
în cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților –
Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor. Pentru
“ajutorul acordat”, în perioada decembrie 2010 – februarie 2011,
suspecta Dumitrean Crinuța Nicoleta a acceptat promisiunea și a pretins,
iar în perioada iulie - august 2011, a primit, prin intermediari, de la
suspectul Simu Horia suma de 400.000 euro. În același context și pentru
același motiv, în perioada decembrie 2010 - februarie 2011, expertul
evaluator, Dima Alin Horațiu, a primit prin intermediar de la același
suspect suma de 5.000 euro. În perioada 24.06.2011 – 11.11.2011,
suspectul Simu Horia a disimulat adevărata natură a provenienței sumei
totale de 5.066.300 euro, obținută în maniera de mai sus, prin
încheierea cu diverse firme controlate de acesta a unui număr de nouă
contracte de împrumut, nereale”, se mai arată în referatul procurorilor .
