Ce e un om , ori un an ,sau un mileniu?
Toate trecătoare luate implacabil de valul timpului
și cu valul laolată se vor risipi
înghțite câte unul în câte unul în uitarea neagră a orizontului din zare care va fi în briză mării fără tine .
D.Sin.
Poreclă Sile this Millennium Pseudonime sile_this_millennium
DEZVĂLUIRI EXCLUSIVE/ Alina Mungiu a PĂPAT bani norvegieni să îi
acuze pe români că fac jocul rușilor în scandalul Bodnariu/ ACUZAȚIILE
EXPLOZIVE ALE UNUI FOST COLABORATOR
DEZVĂLUIRI
EXCLUSIVE/ Alina Mungiu a PĂPAT bani norvegieni să îi acuze pe români
că fac jocul rușilor în scandalul Bodnariu/ ACUZAȚIILE EXPLOZIVE ALE
UNUI FOST COLABORATOR
Alina Mungiu Pippidi, președinte al Societății Academice Române (SAR), a acuzat pe sitetul romaniacurata.ro,
care aparține SAR, că în spatele protestelor în favoarea familiei
Bodnariu din Norvegia s-ar afla Rusia, scandal dezvăluit marți de FLUX
24. Mai mult, Pipppidi a cerut intervenția serviciilor secrete românești care ar trebui să CONTROLEZE dezbaterile publice.
FLUX 24 dezvăluie că în spatele demersului Alinei Mungiu
Pippidi se află finanțările primite de organizațiile conduse de aceasta
prin fonduri norvegiene.
De asemenea,
Mungiu Pippidi susține și fără nici o rezervă primirea migranților
musulmani în Europa, proiect susținut de miliardarul american de origine
maghiară George Soros, finanțator de altfel și el al organizațiilor
doamnei.
Serviciile noastre secrete nu fac destul să protejeze ţara,
care include spaţiul de dezbatere public, care ar trebui el însuşi
inclus în ceea ce trebuie să fie securizat, afirma Mungiu în textul amintit. Alina Mungiu Pippidi s-a remarcat în ultimii ani prin susținerea unor proiecte norvegiene în România. A și primit două finanțări prin fondurile norvegiene, una
valabilă pentru siteul său, romaniacurata.ro. până în martie anul curent
.
Unul dintre acestea:
fondurile norvegiene primite de SAR pentru proiectul finanţat în cadrul
Fondului ONG prin Mecanismul Financiar al Spațiului Economic European
2009-2014 sunt în valoare totală de 236.875 euro din care 84,8% reprezintă finanțare nerambursabilă, pe perioada 1 aprilie 2014 – 31 martie 2016, respectiv pentru siteul Romania curata, portal pe care se afirmă că toată lumea lucrează aici pe bază de “voluntariat”. Şi atunci întrebarea e: pentru ce sunt cheltuiți 236.875 euro ? Prin proiectul “Dezvoltarea capacității de monitorizare a bunei guvernări prin Alianța pentru o Românie Curată”
Societatea Academică din România împreună cu Centrul pentru Jurnalism
Independent, Asociația Pro.Do.Mo, Asociația Salvați Bucureștiul și
organizația Vellenes Fellesorganisasjon (Norvegia) își propun să extindă
activitatea de monitorizare a bunei guvernari desfasurată prin portalul
Alianței pentru o Românie Curată (www.romaniacurata.ro).
Acesta este cel mai extins program de acest gen al societatii civile
din Romania. Împreună vizăm să obținem o crestere importanta a numarului
de voluntari la nivel regional si local si descentralizarea activitatii
de monitorizare la nivel judetean (desfasurata pina in prezent de la
centru) prin două metode. În primul rând, prin oferirea unor instrumente
concrete de actiune prin portalul www.romaniacurata.ro. În al doilea
rand prin atragerea si implicarea in proiect a unor noi modele/lideri de
buna guvernare precum sunt personalitatile populare consacrate deja ca
prietenii ARC, voluntari activ implicati in acest proces (Moise Guran,
Catalin Tolontan, Alina Mungiu-Pippidi, Nicusor Dan, Toni Grecu,
Corneliu Porumboiu, Aurora Liiceanu etc), se spune în fișa de prezentare a programului.
PE CINE MAI PLIMBĂ MUNGIU LA PREDEAL PE BANI NORVEGIENI
Alina Mungiu organizează pe bani norvegieni reuniuni, ca de pildă la Predeal anul trecut în perioada 27-30 august.
Printre persoanele care au luat parte la dezbateri s-au
aflat Alina Mungiu Pippidi, președinte SAR; Simona Popescu, coordonator
Alianța pentru o Românie Curată; Harald Koht, profesor universitar din
Norvegia; Claudiu Crăciun, lector la SNSPA; Mihai Goțiu, coordonator
editorial al site-ului romaniacurata.ro; Peter Eckstein Kovacs, avocat;
Aurora Liiceanu, membru în Consiliul Director al SAR; Sorin Fusea,
expert; Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei. Au
participat de asemenea 44 de jurnalişti, voluntari ai România Curată,
lideri de organizaţii studenţeşti şi civice, precum şi experţi SAR. Fiecare invitat a avut ocazia să vorbească despre ceea ce îl apropie
de activismul civic şi despre proiectele sale de viitor. Au fost
prezentate investigații jurnalistice și monitorizările voluntarilor ARC;
lectorul universitar Claudiu Crăciun a vorbit despre capacitatea
societății civile la nivel local, Mihai Goțiu, coordonatorul editorial
al platformei romaniacurata.ro, a prezentat platforma Alianței pentru o
Românie Curată, Aurora Liiceanu, membru în Consiliul Director al SAR,
care a discutat despre mobilizarea societăţii civile pentru o reacţie
cât mai eficientă în situaţii de abuzuri, iar profesorul norvegian
Harald Koht a discutat despre experiența societății civile din Norvegia.
ALINA MUNGIU PIPIDI ACUZATĂ CĂ SIFONEAZĂ BANI
Alina Mungiu Pippidi a fost acuzată de un fost colaborator al său,
Cristian Ghinea, în prezent consilier al premierului Dacian Cioloș, că a
șifonat bani europeni. Fragment din articolul semnat de Cristian Ghinea în Dilema Veche, 23-29 octombrie 2014 Sînt în măsură să ştiu cîte ceva despre managementul SAR,
doar am lucrat cîţiva ani acolo. Am învăţat multe, inclusiv de la AMP.
Dar concluzia rămîne: e un şef inept. Nu văd cum aş putea descrie aici
pe scurt experienţele mele personale de subordonat. Să încercăm ceva mai
obiectiv şi vizibil public: resursele umane. De la SAR oamenii pleacă
continuu. Plecau şi cînd eram eu acolo, şi după. Rata de supravieţuire
în organizaţie e minimă – ceea ce ar trezi dileme în orice lider capabil
de introspecţie. Acum cîţiva ani au plecat trei sferturi din
organizaţie şi au fondat o alta. Care are mare succes. Lucru pentru care
AMP nu îi iartă şi îi face în toate felurile, folosind tribuna publică
pentru chestiuni private, cînd faptele sînt uşor de verificat. Aş putea
da o listă cu ziarişti, foşti oficiali şi alte persoane aduse de AMP în
ultimii ani la SAR – au plecat toţi înjurînd. Explicaţia? Eu am avansat
ipoteza managementului inept. AMP a avansat ipoteza că agenturile o
sabotează. Alegeţi dumneavoastră. Amuzant e că şi Simona Popescu, care
semnează dreptul la replică scris de AMP, plecase acum vreun an
plîngîndu-se pe Facebook că o concediase într-un mod umilitor. Pe lîngă stilul de lucru haotic, la AMP mai e ceva: permanenta
folosire a organizaţiei pentru toanele personale. În URSS, deviaţionist
era acela care mergea drept cînd partidul o cotea brusc. Date fiind
pasiunile şi furiile publice complet aleatorii, e inevitabil să fii
deviaţionist dacă ai ghinionul să lucrezi sau să fii aliat cu AMP. După
ce te tămîiază public că eşti un potenţial lider de viitor, nici nu ştii
cînd te trezeşti vîndut serviciilor – fără să fi făcut nimic diferit
între timp. Cu politicienii e la fel, AMP trece prin trei faze: 1) amor
dezlănţuit; 2) gudureală mămoasă şi 3) răzbunare furibundă. Cu Traian
Băsescu a trecut prin toate fazele. La o întîlnire a Alianţei România
Curată (singura, de altfel) AMP tot zicea ceva de „Şefu’“. Şefu’ a zis,
Şefu’ se gîndea... O zicea chicotind, cu aer de şcolăriţă care fumează
la WC cu directorul liceului, prietenul ei. Iniţial nu am înţeles despre
cine vorbeşte. Apoi ne-am dat cu toţii seama că despre Băsescu. Şi
ne-am uitat unii la alţii – ONG-işti şi ziarişti – stupefiaţi. Nu
aparenţele erau importante pentru ea, ci aparenţa intimităţii cu
puterea. De la un moment încolo, Băsescu nu a mai fost Şefu’, şi să te
ţii răzbunare. Cu Ponta, povestea e similară. Un „impecabil“ lider de
viitor. A urmat apoi gudureala, articole cu ce trebuie să facă noul
Şefu’. Scrise la modul din care înţelegem că AMP conduce de fapt
Guvernul, pe lîngă Comisia Europeană şi bucăţi din ONU. Ponta a intrat
în faza trei şi acum Iohannis s-a procopsit cu pasiunea. Cine o susţine
pe Macovei e ori tîmpit, ori securist, nu există loc de discuţii. Nu îl
văd bine nici pe Iohannis (evident, după ce AMP îl va fi făcut
preşedinte). Să trecem la calomnie. CRPE s-ar fi retras din Alianţa România Curată
pentru că nu mai era o organizaţie independentă. Mă mir că AMP nu spune
că ne-a dat afară (toţi cei care pleacă de la SAR află apoi prin tîrg
că au fost concediaţi – asta e o regulă). Totuşi, minciuna ar fi fost
uşor de demontat pentru că există corespondenţa. Rămîne deci varianta că
am fost vigilenţi şi ne-am autodemascat că avem contracte cu statul.
Adevărul e că am făcut o mare greşeală pe care mi-o asum: ne-am retras
discret. Eram de la început în Alianţă, am acceptat să intrăm mai
degrabă ca un triumf al speranţei contra experienţei. În cei doi ani cît
am fost membri a existat o singură întîlnire a partenerilor. Nici o
discuţie despre obiective, bugete, reguli de funcţionare. România Curată
e jucăria personală a Alinei Mungiu-Pippidi. Din ce se dorea o mare
coaliţie a societăţii civile, ARC e un blog colectiv. Asta nu e rău în
sine, se strîng undeva opinii scrise prin alte părţi de oameni onorabili
ca Moise Guran, Cătălin Tolontan sau Dorin Tudoran. Oameni pe care îi
respect şi pe care cele scrise aici nu îi implică cu nimic. Dar nu asta
era ideea proiectului, puteam avea blog unde să fie AMP redactor-şef şi
fără ditamai coaliţia fictivă. Nu aş putea spune exact cînd a intrat relaţia mea cu AMP în faza
trei, dar la un moment dat am început să aflu din ziar că am trecut de
partea întunecată a Forţei. Am devenit băsist – deşi eu nu m-am văzut
niciodată personal cu Şefu’. Am ajuns sabotor al anticorupţiei pentru că
am scris o carte despre DNA. Devenea absurd, am propus Consiliului
Director al CRPE să ne retragem din Alianţă. Colegii mei au acceptat şi
au propus să facem o scrisoare publică cu explicaţii. M-am opus, zicînd
că e destul scandal în spaţiul public, iar ideile ARC sînt bune, chiar
dacă implementarea e proastă. Regret acum, cînd AMP inventează
retroactiv motive pentru care ne-am retras. Acum, despre independenţă. CRPE este singurul membru din România în TEPSA, o reţea de think-tank-uri
de studii europene care nu primeşte decît organizaţii independente. Am
intrat acolo după o procedură de supraveghere de doi ani, în care
oamenii s-au uitat inclusiv la bugete şi la proporţiile dintre diverşi
finanţatori. Ce înseamnă însă o organizaţie independentă? Haideţi să ne
gîndim la o organizaţie care are ca donatori: Open Society Institute,
Comisia Europeană prin proiecte de cercetare pe mai multe ţări,
fondurile norvegiene administrate de FDSC, ambasada SUA şi o instituţie
subordonată unui minister din România. Este o asemenea organizaţie în
măsură să „îşi permită o poziţie independentă“? Conform replicii de mai
sus a SAR, nu este. Păcat. Pentru că asta e chiar lista de finanţatori
ai SAR. Cînd am primit dreptul la replică, am fost curios să văd ce
proiecte mai are SAR, deci m-am uitat pe site. Şi e amuzant să văd o
structură de finanţare uimitor de asemănătoare cu cea de la CRPE: SAR
are un proiect multicountry de la Comisie, CRPE are două, SAR
are două proiecte din fondurile norvegiene, CRPE are tot două, SAR are
două proiecte de la OSI, CRPE are unul, SAR are un proiect de la
ambasada americană, CRPE are cîte unul de la ambasadele britanică,
finlandeză şi olandeză. Bun, care e faza cu „contractele publice“ şi
„contracte cu statul prin MAE“? CRPE a avut proiecte finanţate de
Unitatea de Asistenţă Oficială pentru Dezvoltare (AOD) a MAE. Pentru
publicul pe care vrea să-l manipuleze AMP, asta pare ceva conspirativ.
Adevărul e simplu: ca stat membru UE, România este obligată să doneze
fonduri pentru dezvoltare ţărilor mai sărace. AOD lansează anual cîte un
call public, în parteneriat cu Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). CRPE a participat la acest call şi a cîştigat. Aşa cum au participat multe alte ONG-uri. La rîndul ei, SAR are un proiect finanţat de UEFISCDI, adică o
„instituţie publică cu personalitate juridică aflată în subordinea
Ministerului Educaţiei Naţionale (MEN)“ (cf. site www.uefiscdi.gov.ro).
Eu cred că o instituţie subordonată MEN e stat, deci acuzaţia că are
„contracte cu statul“ se aplică perfect Societăţii Academice din
România. Dacă e să fim scrupuloşi, programele AOD-MAE se implementează
prin PNUD, deci nu există un contract între CRPE şi MAE, ci între CRPE
şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. În schimb, SAR are
contract direct cu o instituţie subordonată Ministerului Educaţiei, deci
„cu statul“. Conform logicii Alinei Mungiu-Pippidi, ar fi onorabil
pentru SAR să se retragă din România Curată pentru că nu poate
monitoriza fondurile publice. Evident, este o aberaţie. Dar dacă AMP ar
fi coerentă, şi-ar aplica propria logică (sper ca prin această
demonstraţie să nu fi prejudiciat echipa din proiectul finanţat de
UEFISCDI, nu asta e intenţia mea).
Alina Mungiu Pippidi,
președinte al Societății Academice Române (SAR), a acuzat pe sitetul
romaniacurata.ro, care aparține SAR, că în spatele protestelor în
favoarea familiei Bodnariu din Norvegia s-ar afla Rusia, scandal
dezvăluit marți de FLUX 24. Mai mult, Pipppidi a cerut intervenția
serviciilor secrete românești care ar trebui să CONTROLEZE dezbaterile
publice. CITIȚI ȘI:HALUCINANT: Alina Mungiu cere intervenția serviciilor
secrete: Mai multe detalii...
Tineretul
National Liberal are "Comisie de Aparare". Iar aceasta Comisie de
Aparare face cursuri de "securitate nationala" cu nimeni altul decat cu
Alexandru Cumpanasu, catalogat de aceasta comisie ca un "prestigios"
reprezentant al societatii civile. Acestui "prestigios" ONG-ist, Oprea
ii asigura chiria intr-un sediu MAI. Presedintele TNL este Florin Alexe.
Georgiana Muscu şi Marian Paul-Fusea sunt co-preşedinţii Comisiei de
apărareMai multe detalii...
Ziarul
francez Le Monde critică încercarea Bruxelles-ului şi a Berlinului de a
pune stavilă fluxului migrator pe seama izolării Greciei. O manevră
care, crede ziarul, este menită să-i acorde un prețios timp de respiro
politic Angelei Merkel. Aflata sub sub controlul creditorilor și a
partenerilor săi europeni, Grecia este umilită din nou. Și din motive
greșite, crede Le Monde, transmite Mai multe detalii...
miercuri, 03 februarie 2016 În cadrul unei întâlniri între jurnaliştii PRO TV şi autorităţile
norvegiene, a apărut o informaţie care pune cazul Bodnariu într-o nouă
lumină.
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul a crescut în
România, faţă de anul 2014, cu 8,9%, potrivit unui comunicat al
Institutului Naţional de Statistică (INS).
Merkel în PANICĂ. Dovada că s-a RĂZBUNAT pe Tsipras. Cum este acum ȘANTAJAT guvernul de la Atena
miercuri, 03 februarie 2016
În cadrul unei întâlniri între jurnaliştii PRO TV şi autorităţile
norvegiene, a apărut o informaţie care pune cazul Bodnariu într-o nouă
lumină.
