EXCLUSIV RL. Autorul ascuns al fenomenului „lucrărilor științifice“ din pușcării (TEXT INTEGRAL)
25 ianuarie 2016
- stire actualizata la ora 11:27, 25 ianuarie 2016
După săptămâni de presiuni ale presei în scandalul așa-ziselor „lucrări științifice” scrise în pușcării și după ce noul ministru al Justiției, Raluca Prună, a decis să facă publică lista sutelor de titluri publicate dintre închisoare, a apărut și unul din vinovații pentru această situație. Împricinatul a fost indicat Remus Cernea, deputat independent, fost consilier al premierului Victor Ponta, intrat în Parlament pe listele USL. Conform unei „sinteze” a lucrărilor din 14 mai 2013 a Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale din Camera Deputaților (document public aflat pe site-ul instituției), „dl deputat Remus Cernea a propus un amendament, însuşit de toţi deputaţii Comisiei - prin care numărul de zile scăzut din pedeapsă să fie de 30 de zile în loc de 20 de zile - cât prevedea iniţial proiectul (este vorba de proiectul de lege întocmit de Guvern care se referea la executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, proiect de lege devenit Legea 254/2013 - n.r.). Membrii Comisiei au votat în unanimitate amendamentul propus şi au acordat aviz favorabil iniţiativei”.
Remus Cernea, însă, a negat public că ar fi fost autorul acelui amendament. Contactat de „România liberă”, deputatul a detaliat: „Cu siguranță nu am depus acel amendament, nu m-au preocupat niciodată astfel de chestiuni juridice”. Parlamentarul a infirmat și scenariul conform căruia ar fi depus, totuși, acel amendament pentru că i s-ar fi cerut de către pesediști apropiați de Victor Ponta sau chiar de către Victor Ponta. „Este absurd să se creadă că am fost manipulat de Ponta, câtă vreme ședința aceasta de comisie a fost pe 14 mai 2013 și eu anunțasem cu câteva zile înainte că îmi dau demisia din grupul parlamentar al PSD pentru că mă opuneam Guvernului Ponta în cazul Roșia Montană. De altfel, de-a lungul a mai multe luni înainte de acea ședință am avut dispute cu PSD și cu Victor Ponta, unele publice, în legătură cu politicile guvernamentale antimediu”, a afirmat Remus Cernea.
Cum s-a ascuns autorul amendamentului
Mai multe surse parlamentare, dar și din Justiție, consultate de „România liberă”, au confirmat că Remus Cernea nu minte. Mai mult, a apărut și numele celui responsabil de propunerea amendamentului care mărea de la 20 la 30 de zile perioada scăzută din pedeapsă pentru o „lucrare științifică” scrisă în spatele gratiilor. Este vorba de deputatul minorității rome Nicolae Păun, de altfel și președintele Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale din Camera Deputaților. Păun a fost prezent la ședința Comisiei din 14 mai 2013, ba chiar a votat amendamentul despre care sinteza lucrărilor Comisiei susține că ar fi fost promovat de Remus Cernea.Ceea ce, practic, înseamnă că „sinteza” Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale din Camera Deputaților a fost, pur și simplu, falsificată.
Dar deputatul Nicolae Păun nu doar că a votat amendamentul, ci depusese deja o inițiativă legislativă, încă din februarie 2013, prin care cerea expres ca numărul zilelor de închisoare care li se scade din pedeapsă „scriitorilor din pușcării” să fie mai mare decât era atunci reglementat.
Favorabil infractorului
Propunerea legislativă viza modificarea Legii nr.275/2006 (în vigoare până la apariția Legii 254/2013, referitoare tot la executarea pedepselor - n.r.) privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. Conform expunerii de motive la această propunere legislativă a inițiatorului Nicolae Păun: „Unitățile din sistemul penitenciar au capacitatea legală de cazare depășită. Respectarea principiilor fundamentale ale statului de drept, aplicarea drepturilor omului, reintegrarea în societate a persoanelor condamnate, numărul tot mai mare de condamnați cazați în spații care nu asigură normele legale, precum și alocarea unor sume din ce în ce mai mari pentru întreținerea acestora impun modificarea unor prevederi ale Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, respectiv (...) art. 76, alin. (1), litera f) (...) de majorare a numărului de zile acordate în plus pentru persoanele condamnate care elaborează lucrări științifice publicate sau invenții ori inovații brevetate”.Expunerea de motive este semnată de deputații inițiatori Nicolae Păun (Partida Romilor Pro-Europa) și Mădălin Voicu (PSD). Acesta din urmă, însă, în ciuda faptului că apare cu nume și semnătură în documentul menționat, nu recunoaște paternitatea propunerii legislative. „Cu siguranță nu am semnat așa ceva, împreună cu Nicolae Păun am semnat doar propunerea referitoare la grațieri, nu și asta”, a declarat Mădălin Voicu pentru „România liberă”.
Scrii două zile, ți se taie patru din pedeapsă
În propunerea legislativă a cuplului Păun-Voicu se scrie și cum trebuie să sune, modificat, „art. 76, alin. (1), litera f)” din Legea 275/2006: „în cazul elaborării de lucrări științifice publicate sau invenții ori inovații brevetate se consideră 4 zile executate pentru 2 zile de muncă”.În textul atunci în vigoare al Legii 275/2006, pentru 2 zile de muncă intelectuală se scădeau doar 3 zile executate, așadar Păun și Voicu propuneau, practic, favorizarea infractorilor condamnați care scriau, inventau sau inovau.
Culmea, la începutul lunii aprilie 2013, Guvernul îi informa pe Nicolae Păun și Mădălin Voicu că „nu susține adoptarea acestei inițiative legislative”. Iar motivul principal era că și Executivul, la rândul lui, avea în Parlament un proiect care modifica Legea 275/2006. Iată câteva pasaje relevante din adresa Guvernului: „Proiectul noii legi de executare prevede că în cazul elaborării de lucrări științifice publicate, invenții sau inovații brevetate să se considere 20 de zile executate. Apreciem că este foarte greu de estimat câte zile se muncește sau ce efort presupune exact elaborarea unei lucrări științifice sau invenții, de aceea s-a propus, prin proiect, un număr fix de zile considerate ca executate pentru elaborarea unei lucrări științifice sau invenții”.
Comisia lui Păun, „aviz favorabil în unanimitate“
Cu toate acestea, Nicolae Păun nu a renunțat la propunerea sa legislativă. Ba chiar a pus-o, o lună și jumătate mai târziu, în discuția Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale din Camera Deputaților. Culmea, discutarea acesteia a avut loc în aceeași ședință din 14 mai în care s-a propus și adoptat și amendamentul atribuit lui Cernea (la punctul 4 al ordinii de zi a Comisiei). Iată cum apare discutarea propunerii Păun-Voicu în sinteza ședinței: „La iniţiativa legislativă de la punctul 5, aparţinând domnilor deputaţi Nicolae Păun şi Mădălin Voicu, deputaţii au acordat aviz favorabil în unanimitate, cu recomandarea către Comisia sesizată în fond ca iniţiativa să fie joncţionată cu proiectul de lege având acelaşi obiect - pedepsele privative de libertate”.În cele din urmă, însă, propunerea Păun-Voicu nu a fost nici „joncționată” cu proiectul de lege al Guvernului, nici nu a fost retrasă, astfel că și-a urmat traseul legislativ până când a fost respinsă definitiv de Camera Deputaților abia în iunie 2014.
Precedent. Păun, la originea legii amnistiei și grațierii
Deputatul Nicolae Păun este cel care a declanșat ceea ce ne amintim azi ca fiind „marțea neagră“ din Parlament de pe 10 decembrie 2013. În acea zi s-a dezbătut în Camera Deputaților un alt proiect de lege al cuplului Nicolae Păun -Mădălin Voicu, proiect „pentru amnistierea unor infracţiuni şi graţierea unor pedepse”. Proiectul fusese depus în Parlament în aprilie 2013 și prevedea amnistia pedepselor de până la patru ani de închisoare, grațierea în întregime a pedepselor de până la șase ani de închisoare și grațierea în parte a pedepselor de până la zece ani de închisoare. Proiectul a fost respins definitiv de către Camera Deputaților abia pe 18 noiembrie 2014, la cererea expresă a președintelui nou-ales Klaus Iohannis.Zile de muncă. Aritmetica abuzului
Un calcul aritmetic simplu arată că propunerea lui Nicolae Păun și a lui Mădălin Voicu de reducere a numărului de zile de închisoare pentru intelectualii pușcăriilor este mai profitabilă pentru pușcăriași dacă un condamnat nu scrie sau nu inventează din închisoare mai mult de o dată pe lună. Astfel, conform propunerii respinse a cuplului Păun-Voicu, dacă se scrie o carte sau se produce o inovație timp de un an de zile, atunci condamnatului i se reduce un an din pedeapsă (principiul reducerii a patru zile de închisoare la două zile de muncă intelectuală). În condițiile actualei legi, cea propusă de Guvern, dacă se scrie o carte sau se produce o inovație timp de un an de zile, atunci condamnatului i se reduc doar 30 de zile din pedeapsă, deci de 12 ori mai puțin. Acesta este motivul inflației de lucrări științifice din pușcării: pe legea propusă de Guvern, importantă devine rapiditatea cu care se scrie. O lege amendată favorabil de același Nicolae Păun. În ciuda încercărilor repetate ale „României libere” de a-l contactat a deputatul Nicolae Păun, acesta a fost de negăsit.DOCUMENTE
* propunere legislativă Nicolae Păun, expunere de motive: http://www.cdep.ro/proiecte/2013/100/20/4/em239.pdf
* propunere legislativă Nicolae Păun, text: http://www.cdep.ro/proiecte/2013/100/20/4/pl239.pdf
* propunere legislativă Nicolae Păun, punct de vedere guvern: http://www.cdep.ro/proiecte/2013/100/20/4/pvg239.pdf
