Ce e un om , ori un an ,sau un mileniu?
Toate trecătoare luate implacabil de valul timpului
și cu valul laolată se vor risipi
înghțite câte unul în câte unul în uitarea neagră a orizontului din zare care va fi în briză mării fără tine .
D.Sin.
Poreclă Sile this Millennium Pseudonime sile_this_millennium
Viscolul
care a lovit cu forta unui uragan Coasta de Est a Statelor Unite a
facut ravagii, afectand 80 de milioane de oameni, iar situatia ramane si
duminica una critica.
Zapada a depasit un...
Ministrul
austriac de interne, Johanna Mikl-Leitner, a carei tara a anuntat
miercuri ca vrea sa limiteze la 37.500 numarul solicitantilor de azil pe
teritoriul sau in 2016, a afirmat ca acest prag...
Traficul
rutier va fi restrictionat, duminica, pana la ora 18:00, in Piata
Victoriei, unde va avea loc un miting de protest al Sindicatului
Cadrelor Militare Disponibilizate, care a anuntat ca la...
Vad
o mare iritare in anumite zone nu numai politice, cat jurnalistice si
ale Facebook pentru faptul ca moldovenii au iesit masiv in strada
impotriva guvernului Filip, trecand peste bariere...
"Aferim!"
este un lungmetraj de epocă amuzant şi brutal şi reprezintă o viziune
neînfricată asupra trecutului, se arată într-un articol al The New York
Times, care laudă prestaţia actorului Teodor Corban şi menţionează că
filmul merita să fie inclus între nominalizaţii laOscarul pentru film
străin. Jurnaliştii americani mai notează că nu este prima dată când
România, "o ţară mică din marginea Europei", este "călcată în picioare,
tratată fără respect şi ignorată de marile puteri ale lumii". "Şi
atunci, de ce ar fi Hollywoodul o excepţie?, potrivit RFI. "Mai
aveţi nevoie de un motiv pentru a fi supăraţi din cauza nominalizărilor
la Oscar? Iată unul - «Aferim!», de Radu Jude. Este un lungmetraj de
epocă amuzant şi brutal, cu o doză de contemporan. Propus oficial să
reprezinte România la categoria cel mai bun film într-o limbă străină,
nu a fost inclus în lista celor cinci nominalizaţi", îşi încep criticii
de la The New York Times cronica. Cronica publicată în The New
York Times elogiază imaginea în alb-negru a filmului "Aferim!", descris
ca un "exerciţiu elegant", potenţat de o interpretare teatrală. "Filmul
este o viziune neînfricată asupra trecutului, care scoate la iveală
cruzimea şi prejudecăţile ascunse sub aparenţe", se afirmă în acelaşi
articol. Despre prestaţia actorului Teodor Corban, interpretul
rolului principal, jurnaliştii americani spun că a fost una "din suflet
şi exuberantă". "Are ceva din carisma dură a lui Anthony Quinn şi puţin
din excentricitatea, libertatea de interpretare şi umorul pe care John
Wayne le-a adus în ultimele westernuri ale sale", mai scriu criticii
americani. "Aferim!", unul dintre cele mai de amploare proiecte
cinematografice româneşti din ultimii ani, a fost distins, între altele,
cu trofeul oraşului Lisabona şi premiul pentru distribuţie la
IndieLisboa, cu Le Bayard d'Or pentru cea mai bună imagine la Namur, cu
premiul publicului la Let's CEE Viena şi a primit distincţia FIPRESCI la
Miskolc, Ungaria. "Aferim!" este un un film istoric a cărui
acţiune are loc în Ţara Românească a începutului de secol XIX. Un
zapciu, interpretat de actorul Teodor Corban, însoţit de fiul său (Mihai
Comănoiu) caută un rob fugar (Cuzin Toma).
Oana Stancu și Antena 3 au pierdut un proces răsunător.
Judecatorii de la Tribunalul Bucuresti au publicat dupa un an motivarea
sentintei pronuntate in ianuarie 2015, prin care realizatoarea emisiunii
Exces de putere, Oana Stancu (Zamfir), a fost condamnata sa plateasca
daune in valoare de 10.000 de lei lui Marian Georgescu, tatal fostului
sef ANI, Horia Georgescu. Judecatorii arata in motivare ca "jurnalistul
avea obligatia sa verifice informatiile din mai multe surse, ceea ce
presupune ca acesta sa se intemeieze pe o baza factuala suficient de
precisa si fiabila, care sa poata fi considerata proportionala cu natura
si forta afirmatiei". Altfel spus, nu poti formula certitudini pe baza
unor simple afirmatii facute de terti pe care nu le verifici. Motivarea
este importanta avand un vedere un mod raspandit de a face
"investigatii", prin prezentarea unor acuzatii din surse necredibile
care nu sunt deloc verificate dar reprezinta ulterior acoperirea
jurnalistica in formularea unor opinii prezentate opiniei publice drept
adevaruri absolute. "In cadrul emisiunii "Exces de Putere" din
data de 17.11.2012 au fost dezbatute aspecte ce il vizeaza pe intimatul
Marian Georgescu, respectiv faptul ca, in calitate de comandant al
Penitenciarului Codlea, acesta a obtinut arhiva cu colaboratori ai
Securitatii si ca detine aceasta arhiva acasa, de care se foloseste
pentru santajarea si amenintarea unor persoane care detin functii
publice pentru obtinerea unor beneficii ilicite; faptul ca exista
presiuni si influente asupra persoanelor din cadrul sistemului de stat,
asupra procurorilor din cadrul DNA, precum si asupra instantelor de
judecata in vederea obtinerii unor condamnari potrivit propriilor
interese. Recurentele au sustinut ca afirmatiile acuzatoare la adresa
intimatului au apartinut insa unor terte persoane, cum ar fi fratele si
fiul reclamantului, fosti parteneri de afaceri ai intimatului, etc, si
ca jurnalistul nu a facut altceva decat sa le aduca la cunostinta
publicului prin intermediul emisiunii, sa le comenteze si sa le supuna
invitatiilor din emisiuni. Desi
este adevarat ca aceste ipoteze au fost sustinute de terte persoane si
ca nu au fost create de jurnalist, Tribunalul apreciaza ca sub acest
aspect prezinta relevanta modalitatea de realizare a emisiunii din data
de 17.11.2012, prin prezentarea unui material inregistrat anterior, in
care sunt relatate aceleasi acuzatii expuse de persoane prezente in
platou, intervievate de reporterul Antena 3. (...) Se constata astfel ca
nu este vorba de o simpla redare a afirmatiilor facute de terte
persoane, avand in vedere continutul grav al celor relatate de reporter:
<>, care vin in completarea afirmatiilor facute de intervievati.
Cum materialul a fost difuzat in emisiunea pe care recuerenta o
realizeaza, nu se poate sustine ca aceasta nu si-a insusit acuzatiile
mai sus mentionate si ca doar le-ar fi adus la cunostinta publicului, de
vreme ce se presupune ca aceasta cunostea continutul inregistrarii.
(...) In aceasta situatie, jurnalistul avea obligatia de a verifica
informatiile din mai multe surse, ceea ce presupune ca acesta sa se
intemeieze pe o baza factuala suficient de precisa si fiabila, care sa
poate fi considerata ca proportionala cu natura si forta afirmatiei,
apoi sa fie utilizate surse credibile in functie de subiectul abordat.
In acest sens, in mod corect a apreciat judecatorul fondului faptul ca
informatiile pe care persoana fizica le-a prezentat pe postul de
televiziune ulterior discutiei cu fiul intimatului, trebuiau verificate
de aceasta ca sursa si ca veridicitate. În
cauza, in demersul sau jurnalistic recurenta nu a facut propriile
verificari inainte de a prezenta inregistrarea cu declaratiile membrilor
familiei reclamantului, care, dat fiind contextul in care s-au facut
aceste declaratii si fiind evidenta relatia conflictuala dintre membrii
familiei Georgescu, nu pare sa constituie sursa credibila, independenta
care sa asigure anchetei jurnalistice doza de neutralitate de care are
nevoie. Adevarat ca ipoteza conform careia jurnalismul de investigatie
nu poate fi realizat decat pe baza de inscrisuri este absurda, conform
argumentelor din cererea de recurs, insa in cauza se constata ca parata
Oana Stancu s-a intemeiat in demersul sau jurnalistic pe o baza factuala
insuficienta, avand in vedere sursa invocata. De altfel, asa cum
sustine inimatul - reclamant, o mare parte a afirmatiilor transmise de
parate puteau fi dovedite prin alte mijloace de proba, de exemplu faptul
ca reclamantul a fost ofiter de securitate, in conditiile in care toate
dosarele au fost desecretizate, astfel incat scoaterea la lumina a
faptelor invocate sa se inscrie in limitele libertatii de exprimare,
ceea ce in speta nu s-a dovedit de catre recurenta - parata. Aceste
afirmatii legate de implicarea reclamantului in anumite activitati de
natura infractionala reprezinta declaratii factuale, ceea ce presupune
ca paratei ii revenea obligatia de a furniza o baza suficienta factuala a
respectivelor afirmatii. Asadar, parata avea obligatia de a verifica
declaratiile factuale, in mod evident calomniose pentru reclamant,
redarea lor trebuind sa aiba un temei suficient de precis, or, in cauza,
nu s-a probat ca aceasta au o baza factuala sau ca s-ar fi intreprins
verificari rezonabile cu privire la veridicitatea lor". Argumente
similare au fost retinute si de Judecatoria Sectorului 1, prima instanta
care condamnat-o in aprilie 2014 la plata a 20.000 de euro. Ziarista
Oana Stancu si Antena 3 nu au indeplinit cerintele meseriei de jurnalist
- obligatia de informare corecta a opiniei publice, care presupune
"minime diligente pentru aflarea adevarului", se arata in motivarea
sentintei primei instante. In recurs, valoarea daunelor morale stabilite
de Tribunalul Bucuresti pentru prejudicii de imagine aduse lui Marian
Georgescu a scazut de la 20.000 de euro la 10.000 de lei. Nu este primul
proces pe care jurnalisti de la Antena 3 il pierd si sunt condamnati la
plata unor daune morale. Antena 3 a pierdut definitiv un proces cu
fostul sef al Consiliului Suprem al Magistraturii Oana Schmidt Haineala.
Curtea de Apel Bucuresti a decis ca Antena 3 trebuie sa-i plateasca
Oanei Schmidt Haineala daune morale de 10.000 de euro. In octombrie
2015, Antena 3 a mai pierdut un proces cu sefa DNA, Laura Codruta
Kovesi, insa decizia nu este definitiva. Tribunal Bucureşti ii obliga pe
reprezentatii postului de televiziune să plătească şi daune morale de
250.000 de lei. În iunie 2014, șefa DNA a dat în judecată Antena 3 şi pe
jurnaliştii Mihai Gâdea, Mugur Ciuvică, Bianca Nae, Radu Tudor şi
Răzvan Savaliuc, reclamând faptul că în talk-show-ul din data de 19
iunie a fost acuzată că a muşamalizat ancheta în dosarul în care se
efectuau cercetări faţă de Sandu Anghel, zis Bercea Mondial, şi Mircea
Băsescu, spun cei de la hotnews care citează Pagina de Media și Digi 24.
Ion Cristoiu face dezvăluiri şi pune un pariu uluitor. În colimatorul jurnalistului a intrat Elena Udrea. Cristoiu scrie un editorial incendiar pe propriulblog
în care adresează mai multe întrebări esenţiale. "Nu știu dacă Elena
Udrea va rămîne în Istorie ca om politic. Eu cred că da. După trecerea
unui anume timp, în care prezentul împovărător îi va face pe români să
se întoarcă la trecut cu nostalgie, dacă va supraviețui Binomului
SRI-DNA, Elena Udrea are șanse să revină în prim planul politicii. Pînă
atunci, pînă cînd Elena Udrea va reveni în prim planul politicii și,
prin asta, va beneficia și de reevaluarea activității sale de demnitar
în Guvernul Emil Boc, Elena Udrea rămîne in Istorie ca întruchipînd
Femeia care admiră în chip devastator un Bărbat. Felul în care Elena Udrea spunea despreTraian Băsescu
Domnul președinte! nu poate fi spus decît de o femeie despre un bărbat.
Un bărbat despre un alt bărbat ar fi sunat a oportunism. Un bărbat
despre o femei ar fi sunat a propunere rușinoasă, iar o femeie despre o
altă femeie ar fi sunat a răutate. S-a zis la vremea respectivă că Elena
Udrea e o premieră în Istoria postdecembristă. Nimic mai fals. Elena
Udrea a avut o înaintașă într-ale admirației feminine publice față de un
Bărbat. E vorba de Rodica Becleanu față deIon Iliescu.
În numărul din 6 decembrie 1994 al Evenimentului zilei, comentînd
decizia aiuritoare a lui Ion Iliescu de a o numi de Rodica Becleanu la
Departamentul de analiză politică a Președinției, scriam următoarele
despre activitatea Rodicăi Becleanu ca reporter al TVR acreditat la
Cotroceni:„De Ziua Naţională a României, Ion Iliescu a făcut un anunţ
care a lăsat pe toată lumea cu gura căscată: Rodica Becleanu a fost
numită la Departamentul de analiză politică al Preşedinţiei. Persoana
n-are nevoie de nici o prezentare. (… ) Relatările sale despre viaţa şi
activitatea lui Ion Iliescu erau leoarcă de o iubire suspinîndă. Cînd
venea vorba de preşedinte, vocea Rodicăi Becleanu se încălzea de o
intensă vibraţie sexuală. Cînd venea vorba, în schimb, de adversarii lui
Ion Iliescu, Rodica Berecleanu era de o răutate revoltătoare, acea
răutate veninoasă de care sînt în stare femeile, cînd li se dă porecla
de muieri. Din această epocă tulbure a tranziţiei româneşti ne vom
aminti cu groază, peste vremuri, alături de chipul copiilor handicapaţi,
de vocea Rodicăi Becleanu invocîndu-l pe Ion Iliescu.”, spune Cristoiu.
Jurnalistul
nu se opreşte aici. Vorbeşte şi despre liderul PNL, Alina Gorghiu. "S-a
spus despre Elena Udrea că n-are urmașă. Nimic mai neadevărat. Lipsită
de talentul de om politic al Elenei Udrea, Alina Gorghiu se zbate s-o
imite pe fosta șefă a PMP în admirația publică față deKlaus Iohannis.
Și ea caută să pună în formula Domnul președinte! tot ce are mai scump o
femeie. Alina Gorghiu s-a dus la Iași în așteptarea Idolului de la
Cotroceni, care trebuie să vină și el. Aici Alina Gorghiu s-a referit
într-o conferință de presă la persoana aleasă de ea (Zoe Trahanache, ce
mai încolo și încoace!) să candideze la Primăria Iașului din partea PNL,
un anume Marius Bodea, șef al Aeroportului de provincie Iași. De
precizat că la fel ca și Cristian Bușoi, Marius Bodea a beneficiat de
sprijinul Binomului SRI- DNA pentru a i se face culoar la localele din
acest an. Fostul primar, cu mari șanse de a cîștiga din primul tur, a
fost înhățat de DNA. S-a întîmplat așa și cu Sorin Oprescu, și cu Marian
Vanghelie și, în general, cu toți primarii PSD-iști care ședeau în
calea micilor și marilor Bușoi din PNL.
Cînd
vrei să convingi opinia publică de personalitatea unui necunoscut, îl
compari cu personaje cunoscute din Istoria țării sau a lumii. Despre
Marius Bodea, Alina Gorghiu nu spune că e un Alexandru Ioan Cuza care se
ocupă de mersul avioanelor sau un Napoleon care are în servietă
mandatul de primar al Iașiului. Despre Marius Bodea Alina Gorghiu spune
că e un mic Iohannis: „Atunci ieșenii au ales un anumit profil de
candidat, profil pe care Marius (Bodea-nr.) îl are. Nu degeaba i-am spus
la ultima vizită în Iași “micul Iohannis”, pentru că eu chiar cred că
este cel mai potrivit să candideze la Primăria Iașiului, (… ).” Biata
salcie Gorghiu! N-a îndrăznit să spună că Marius Bodea e un Iohannis!
Mintea ei turmentată de admirație nu poate concepe că pe lumea asta
poate fi cineva un Iohannis! Mic Iohannis sau pe un sfert sau cel mult
pe jumătate Iohannis, da, dar Cît Iohannis, nu", a încheiat Ion
Cristoiu.
Actualitate
