Raportul Inspecţiei Judiciare (IJ)
privind cărţile scrise de deţinuţi, care a fost adoptat joi de Consiliul
Superior al Magistraturii (CSM), arată că unii condamnaţi au beneficiat
de reduceri ale pedepselor după ce au elaborat lucrări despre care s-a
constatat că erau de fapt articole de câteva pagini publicate în diverse
reviste.
În
raportul IJ sunt identificate o serie de vulnerabilităţi referitoare la
această temă, una dintre ele privind imposibilitatea cuantificării, în
actuala reglementare, a efortului intelectual al persoanelor private de
libertate în elaborarea lucrărilor ştiinţifice, în mod diferenţiat, în
funcţie de tipul şi complexitatea lucrării elaborate, precum şi de
contribuţia acestora.
Astfel,
legea acordă în mod generic un număr de 30 de zile executate din
pedeapsă, pentru fiecare lucrare ştiinţifică sau invenţie şi inovaţie
brevetate, indiferent de efortul intelectual depus de către autori,
concretizat în lucrări ştiinţifice publicate.
În context, IJ
face trimitere la mai multe cazuri de la penitenciarele Colibaşi şi
Codlea, unde persoane private de libertate au beneficiat de reducerea
pedepsei după ce au publicat articole de câteva pagini în unele reviste.
Potrivit
raportului, un condamnat de la Penitenciarul Colibaşi a elaborat
lucrarea "Descoperire, pregătire şi formare a arbitrilor în fotbal",
care este de fapt un articol de zece pagini publicat în revista 'Sport
şi societate", iar lucrarea "Managerii şi managementul resurselor umane
în fotbal" este tot un articol, publicat în revista 'Ecoforum", pentru
fiecare dintre ele comisia pentru individualizarea regimului de
executare a pedepselor privative de libertate din cadrul penitenciarului
acordând câte 30 de zile considerate ca executate.
La acelaşi
penitenciar, un condamnat a elaborat lucrarea "Principiul non
reformation in pejus", care reprezintă un articol de patru pagini
publicat în revista 'Strategii manageriale" nr. 4, Decembrie 2014, iar
lucrarea "Perspective ale pieţei româneşti de retail în contextul
Europei 2020'', aparţinând altui deţinut, este tot un articol de zece
pagini, publicat în revista 'Strategii manageriale" nr. 2/2015.
În
ambele situaţii, comisia pentru individualizarea regimului de executare
a pedepselor privative de libertate din cadrul penitenciarului a
acordat câte 30 de zile considerate ca executate.
O situaţie
similară a existat şi la Penitenciarul Codlea, unde un condamnat a
elaborat şase lucrări ştiinţifice pentru care i-au fost acordate câte 30
de zile câştig, trei dintre aceste lucrări fiind articole publicate în
reviste de specialitate sau în volume publicate la o editură acreditată.
Raportul
IJ indică, la capitolul vulnerabilităţi, o serie de lacune legislative
privind insuficienta reglementare a condiţiilor şi procedurii în care
persoanele private de libertate beneficiază de liberarea condiţionată în
urma elaborării unor lucrări ştiinţifice.
În context, IJ face
trimitere la situaţii în care unii deţinuţi au publicat un număr mare de
lucrări într-un interval de timp redus.
"În raport cu această
constatare, trebuie menţionat că intrarea în vigoare (...) a Legii nr.
254/2013, care nu mai stabileşte un interval de timp minim pentru
elaborarea unei lucrări ştiinţifice, indiferent de complexitatea
acesteia, astfel cum era prevăzut în Legea nr.275/2006, a condus la
posibilitatea ca o persoana privată de libertate să publice un număr
foarte mare de lucrări, în intervale de timp foarte scurte, cu
beneficiul reducerii corespunzătoare a pedepsei. Spre exemplu,
condamnatul ... (Gigi Becali - n.r.) a beneficiat de 150 de zile câştig
ca urmare a elaborării şi publicării unui număr de 5 lucrări
ştiinţifice, într-o perioadă extrem de redusă (14.08.2014 - 02.03.2015),
pentru fiecare în parte solicitând un interval de timp ce varia între
10-15 zile, în condiţiile în care i s-a aprobat program de lucru de 1 - 2
ore pe zi, doar în zilele lucrătoare ale săptămânii", se arată în
document.
La capitolul vulnerabilităţi se precizează, totodată,
că, în general, recomandările scrise din partea unui profesor
universitar sau a unui conferenţiar universitar privind relevanţa
tematicii în domeniul ales au un caracter "formal", ele necuprinzând
referinţe ştiinţifice minime din partea persoanei private de libertate
cu privire la tematica aleasă, planul provizoriu al lucrării ori
bibliografia ce urmează a fi consultată.
De asemenea,
inspectorii judiciari spun că singurul criteriu pentru stabilirea
caracterului ştiinţific al unei lucrări este publicarea acesteia la una
dintre editurile recunoscute de Consiliul Naţional al Cercetării
Ştiinţifice din învăţământul Superior (CNCSIS), respectiv Consiliului
Naţional al Cercetării Ştiinţifice (CNCS).
Plenul CSM a dispus
în 15 septembrie 2015 sesizarea IJ pentru efectuarea unui control
tematic cu privire la modul de aplicare a dispoziţiilor art. 96 alin.
(1) lit. f) din Legea 254/2013 privind executarea pedepselor şi a
măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul
procesului penal de către judecătorii de supraveghere a privării de
libertate şi instanţele de judecată.
La
Rahova, Dinel Staicu şi Dan Voiculescu şi-au trecut în CV câte 8
lucrări ştiinţifice, scrise în cei aproape doi ani. Dorinel Mucea are 7
lucrări, Gheorghe Mencinicopschi 5, Ioan Niculae 4, Dan Diaconescu 4,
Gheorghe Popescu 3, Nagy Zsolt 2. La Jilava, Sorin Roşca Stănescu a
scris 3 cărţi, la fel şi Mihai Stoica 3. Adrian Năstase a scris o
lucrare, ca şi Ioan Niculae, Gheorghe Popescu, Emilian Frâncu și
Corneliu Iacobov.
