Ce e un om , ori un an ,sau un mileniu?
Toate trecătoare luate implacabil de valul timpului
și cu valul laolată se vor risipi
înghțite câte unul în câte unul în uitarea neagră a orizontului din zare care va fi în briză mării fără tine .
D.Sin.
Poreclă Sile this Millennium Pseudonime sile_this_millennium
Ziua Sfântului Ioan Botezătorul
reprezintă încheierea oficială a Sărbătorilor de Iarnă deschise la
Sfântul Nicolae, pe 6 decembrie. Tradiţia populară spune că cine nu este
vesel în această zi va avea necazuri tot anul.
Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a denunţat
agresiunile „dezgustătoare“ care au vizat zeci de femei din oraşele
Koln, Hamburg şi Stuttgart, promiţând pedepsirea autorilor, indiferent
de orginea acestora, relatează Deutsche Welle.
Procurori militari colonel de justitie Mircea Levanovici si maior de justitie Aron Mircea din Directia Procuraturilor Militare.
Avand in vedere declaratia lui Ipcar Ion potrivit careia in vara anului
1990 ar fi distrus prin ardere o serie de documente sub podul aflat pe
soseaua Bucuresti-Pitesti la km 36, astazi, data de mai sus, insotiti de
cel in cauza si de martorul asistent Lupascu Viorel din Bucuresti,
Aleea Covasna nr. 6, bloc F.16, apt. 30, sector 4, ne-am deplasat la
fata locului, unde am constatat urmatoarele:
In zona km 36 al autostrazii Bucuresti-Pitesti, peste raul Arges este construit un pod rutier sustinut de mai multi piloni.
In dreptul complexului comercial de la autostrada, pe sensul de
circulatie Pitesti-Bucuresti, se desprinde un drum asfaltat care coboara
in panta usoara spre raul Arges, trece pe sub pod prin stanga primului
pilon si revine pe celalalt sens de circulatie al autostrazii.
De la respectivul drum, inainte ca acesta sa intre sub pod, se desprinde
un altul, neamenajat, acoperit cu pamant nisipos, care urmeaza o
directie aproximativ paralela cu tablierul podului, coborand pana la
albia raului.
Albia raului, respectiv malul drept al acesteia (avand in vedere
directia de scurgere a apei), incepe din dreptul celui de-al treilea
pilon al podului. In zona pilonilor 2 si mai ales 3 (numarand in
directia Pitesti catre Bucuresti), solul, acoperit partial cu iarba,
este imbibat cu ape, avand un aspect mocirlos, cu numeroase portiuni in
care apa balteste.
Ipcar Ion ne-a condus in zona dintre pilonii 2 si 3 indicand o portiune
plasata chiar langa piciorul pilonului 3, in care precizeaza ca s-au ars
documentele.
In respectivul loc exista o ingramadire de bolovani avand diverse
dimensiuni. Examinand locul indicat, nu se observa urme de ardere pe
pietre si pe sol si nici resturi de hartie carbonizata. Am extins
cercetarea asupra intregii zone de sub pod, constatand ca intr-un singur
loc existau urmele unui mic incendiu.
Acesta este plasat intre pilonii nr. 1 si 2, respectiv langa constructia
ultimului, in dreptul caruia, pe tencuiala, este inscris cu vopsea
rosie "CIOBI".
Astfel, intre pilonul nr. 2 si o ingramadire de ramuri uscate se observa
ca, pe o suprafata avand forma aproximativa de cerc cu diametrul de
circa 1,5 m, pamantul este acoperit cu un strat de cenusa gros de aprox.
3-5 cm. In cenusa sunt numeroase bucati de crengi arse si resturile
scheletului metalic provenit de la o anvelopa auto. Langa focar sunt
doar cateva bucati de hartie de ambalaj umede, care poarta urme de
ardere.
Ipcar Ion sustine ca nu acesta este locul in care s-au ars documentele.
In intreaga zona cercetata nu s-au gasit elemente materiale care sa conduca la concluzia ca in zona au fost arse documente.
S-au efectuat fotografii judiciare, care se anexeaza.
Cercetarea s-a efectuat la lumina zilei, intre orele 11.15-12.30.
Pentru care am incheiat prezentul proces-verbal, martorul asistent si
Ipcar Ion neavand de facut obiectiuni cu privire la continutul acestuia.
”
Asociaţia 21 Decembrie din Bucureşti susţine că
din CV-ul noului preşedinte al CSM, Mircea Aron, lipseşte “cazul
Berevoieşti”, pe care l-a instrumentat în 1991 şi este nefinalizat nici
astăzi. Povestea documentelor Pe 18 mai 1991, nouă ziarişti de la “România liberă” – Petre Mihai
Băcanu, Cristi Botez, Tudor Artenie, Roxana Iordache, Pascal Ilie
Virgil, Radu Creangă, Răzvan Ion, Andrei Antică și Eugen Flencheş –
ajungeau, cu un camion al redacţiei, pe un drum forestier extrem de
dificil până la „groapa”SRI de lângă Berevoieşti, unde au descoperit 82
de saci cu documente din arhiva SRI. Petre Mihai Băcanu avea să scrie, la un moment dat, în “România liberă”, rememorând evenimentele acelor zile: “În 18 mai 1991 am întreprins primele săpături. În stratul de
steril adus de Bordeianu de la Mina Câmpulung (zece basculante) am
săpat o zi la un fel de puţ, dând la câţiva metri de primul “filon” al
“zăcământului” Securităţii. Surpriză: am găsit alături de documente de
dinainte de 1989 şi altele din 1990, de la PNL și PNŢ-CD. Certificau
participarea noilor sereişti la mineriadă şi urmărirea demonstranţilor
din Piaţa Universităţii. Un document datat 18 mai 1990 dezvăluia
urmărirea din oră în oră a “obiectivelor”. Era evident ca poliţia
politică îşi continua activitatea. În rest, dosare ale disidenţilor, ale
celor urmăriţi pentru convingeri religioase. Era evidentă încercarea de
a şterge urmele, vieţile unor oameni fiind îngropate a doua oară”. Şi continua: “Am dat de plicuri cu sigla SRI, de alte note
informative privind “activităţile” din Piaţa Universităţii, interceptări
telefonice (Andrei Pleşu, Mircea Dinescu, Doina Cornea, Dan Deşliu,
Ştefan Augustin Doinaş). Stenograma convorbirilor telefonice ale
obiectivului “Tulceanu” – Andrei Pleşu – cu pictorul Sorin Dumitrescu
s-a păstrat aproape intactă”. SRI află de toată tărăşenia şi autorităţile s-au pus în mişcare.
Aveau de-a face cu începutul unui imens scandal. O operaţiune
ultrasecretă fusese deconspirată de ziarişti şi, mai ,mult, aceşti
intraseră în posesia documentelor care îi incrimanu pe noii securişti. Procurorul militar Mircea Levanovici (în prezent, pensionat), un “om de casă” al Securităţii şi Mircea Aron au fost desemnaţi să se ocupe de caz. La un moment dat, însuşi Virgil Măgureanu, fostul şef al SRI avea să
recunoască imensa prostie de a îngropa documente cu valoare informativă. Procurorul
Mircea Levanovici s-a căznit să întocmească un dosar de cercetare
penală, prin care toţi ziariştii implicaţi în operaţiunea Berevoieşti “să fie traşi la răspundere”. Evident că soluţia dată a fost de Neîncepere a Urmăririi Penale.
Proces-verbal, 29.05.1991 Procurori militari colonel de justitie Mircea Levanovici si maior de justitie Aron Mircea din Directia Procuraturilor Militare.
Avand in vedere declaratia lui Ipcar Ion potrivit careia in vara anului
1990 ar fi distrus prin ardere o serie de documente sub podul aflat pe
soseaua Bucuresti-Pitesti la km 36, astazi, data de mai sus, insotiti de
cel in cauza si de martorul asistent Lupascu Viorel din Bucuresti,
Aleea Covasna nr. 6, bloc F.16, apt. 30, sector 4, ne-am deplasat la
fata locului, unde am constatat urmatoarele:
In zona km 36 al autostrazii Bucuresti-Pitesti, peste raul Arges este construit un pod rutier sustinut de mai multi piloni.
In dreptul complexului comercial de la autostrada, pe sensul de
circulatie Pitesti-Bucuresti, se desprinde un drum asfaltat care coboara
in panta usoara spre raul Arges, trece pe sub pod prin stanga primului
pilon si revine pe celalalt sens de circulatie al autostrazii.
De la respectivul drum, inainte ca acesta sa intre sub pod, se desprinde
un altul, neamenajat, acoperit cu pamant nisipos, care urmeaza o
directie aproximativ paralela cu tablierul podului, coborand pana la
albia raului.
Albia raului, respectiv malul drept al acesteia (avand in vedere
directia de scurgere a apei), incepe din dreptul celui de-al treilea
pilon al podului. In zona pilonilor 2 si mai ales 3 (numarand in
directia Pitesti catre Bucuresti), solul, acoperit partial cu iarba,
este imbibat cu ape, avand un aspect mocirlos, cu numeroase portiuni in
care apa balteste.
Ipcar Ion ne-a condus in zona dintre pilonii 2 si 3 indicand o portiune
plasata chiar langa piciorul pilonului 3, in care precizeaza ca s-au ars
documentele.
In respectivul loc exista o ingramadire de bolovani avand diverse
dimensiuni. Examinand locul indicat, nu se observa urme de ardere pe
pietre si pe sol si nici resturi de hartie carbonizata. Am extins
cercetarea asupra intregii zone de sub pod, constatand ca intr-un singur
loc existau urmele unui mic incendiu.
Acesta este plasat intre pilonii nr. 1 si 2, respectiv langa constructia
ultimului, in dreptul caruia, pe tencuiala, este inscris cu vopsea
rosie "CIOBI".
Astfel, intre pilonul nr. 2 si o ingramadire de ramuri uscate se observa
ca, pe o suprafata avand forma aproximativa de cerc cu diametrul de
circa 1,5 m, pamantul este acoperit cu un strat de cenusa gros de aprox.
3-5 cm. In cenusa sunt numeroase bucati de crengi arse si resturile
scheletului metalic provenit de la o anvelopa auto. Langa focar sunt
doar cateva bucati de hartie de ambalaj umede, care poarta urme de
ardere.
Ipcar Ion sustine ca nu acesta este locul in care s-au ars documentele.
In intreaga zona cercetata nu s-au gasit elemente materiale care sa conduca la concluzia ca in zona au fost arse documente.
S-au efectuat fotografii judiciare, care se anexeaza.
Cercetarea s-a efectuat la lumina zilei, intre orele 11.15-12.30.
Pentru care am incheiat prezentul proces-verbal, martorul asistent si
Ipcar Ion neavand de facut obiectiuni cu privire la continutul acestuia.
Asociaţia
21 Decembrie din Bucureşti susţine că din CV-ul noului preşedinte al
CSM, Mircea Aron, lipseşte “cazul Berevoieşti”, pe care l-a instrumentat
în 1991 şi este nefinalizat nici astăzi. Povestea documentelor Pe 18
mai 1991, nouă ziarişti de la “România liberă” – Petre Mihai Băcanu,
Cristi Botez, Tudor Artenie, Roxana Iordache, Pascal Ilie Virgil, Radu
Creangă, Răzvan Ion, Andrei Antică
A
mai rămas ceva mai mult de o lună până la summitul crucial al Uniunii
Europene, în care vor fi puse pe masă cerințele Londrei pentru rămânerea
în Uniunea Europeană. Până atunci, revista germană Der Spiegel aruncă o
privire asupra dezbaterilor din Marea Britanie, dominate de partizanii
ieșirii din Uniune, transmite RFI. La 19 februarie, David Cameron se va
afla Mai multe detalii...
Autoritățile
de la Berlin nu au constatat vreo diminuare a numărului migranților, a
declarat miercuri ministrul adjunct de interne german, Ole Schroeder, el
acuzând totodată controlul insuficient la frontierele externe ale
Uniunii Europene, transmite agenția Reuters. El a confirmat că numărul
noilor solicitanți de azil înregistrați anul trecut în Germania a fost
de circa 1,09 milioane. 'În medie, zilnic au Mai multe detalii...
Asociaţia
21 Decembrie din Bucureşti susţine că din CV-ul noului preşedinte al
CSM, Mircea Aron, lipseşte “cazul Berevoieşti”, pe care l-a instrumentat
în 1991 şi...
Premierul
ungar Viktor Orban și liderul partidului polonez conservator aflat la
guvernare, Lege și Justiție (PiS), Jaroslaw Kaczynski, au avut miercuri o
întâlnire discretă la...
Ministrul
Justiției, Raluca Prună, afirmă că nu are nimic împotriva Laurei
Codruța Kovesi, pe care o consideră cel mai bun procuror șef al DNA,
însă...
Autoritățile
de la Berlin nu au constatat vreo diminuare a numărului migranților, a
declarat miercuri ministrul adjunct de interne german, Ole Schroeder, el
acuzând totodată...
COMENTARIU
DEUTSCHE WELLE de Volker Wagener: Köln marchează o cezură. Agresiunile
sexuale comise de tineri musulmani împotriva multor femei în noaptea de
revelion au efectul...
Fostul
ministru de externe și șef al SIE, Teodor Meleșcanu, s-a înscris în
ALDE, partidul condus de Călin Popescu Tăriceanu și Daniel Constantin, a
aflat...
"DOMENIILE"
IN CARE SUNT PREGATITI UNII PARLAMENTARI AI ROMANIEI 1. Dumitru
Chiriţă, electrician şi şef tură între 1981 – 1990, deputat PSD 2.
Constantin Adăscăliţei,...
Șeful
Cancelariei prezidențiale, Dan Mihalache, a fost sponsorizat de banca
de stat de import export a României, Eximbank, să țină o conferință la
Biblioteca Națională...
Șeful
Cancelariei prezidențiale, Dan Mihalache, a fost sponsorizat de banca
de stat de import export a României, Eximbank, să țină o conferință la
Biblioteca Națională a României din București despre drama din
#Colectiv. Evenimentul scoate la lumină legături primejdioase între
șeful Cancelariei Prezidențiale, lideri ai PNL, fostul șef al TVR
Stelian Tănase, șeful Eximbank și o firmă de consultanță care
Șeful
Cancelariei prezidențiale, Dan Mihalache, a fost sponsorizat de banca
de stat de import export a României, Eximbank, să țină o conferință la
Biblioteca Națională a României din București despre drama din
#Colectiv. Evenimentul scoate la lumină legături primejdioase între șeful
Cancelariei Prezidențiale, lideri ai PNL, fostul șef al TVR Stelian
Tănase, șeful Eximbank și o firmă de consultanță care a lucrat pentru
PSD și în prezent prestează pentru banca de stat de import export a
României, indică informațiile obținute în exclusivitate de FLUX 24. Evenimentul a avut loc la mijlocul lunii decembrie anul trecut și a fost organizat de revista Sfera Politicii condusă de fostul șef al TVR, Stelian Tănase. Sponsor al evenimentului a fost Eximbank. Moderatori au fost Alexandru Radu și Radu Carp, secretar executiv al PNL. Vorbitori au fost: Stelian Tănase, Adriana Săftoiu, lider al PNL și Dan Mihalache, șef al Cancelariei prezidențiale. Partenerul evenimentului a fost firma Kirchhoff Consult România , companie care se ocupă de comunicarea și imaginea Eximbank. Surse politice au declarat pentru FLUX 24 că este ciudat ca șeful
Cancelariei prezidențiale a acceptat să vorbească în București la o
conferință despre drama de la #Colectiv sponsorizată de banca de stat
pentru import export condusă de o persoană care are probleme în
justiție. FLUX 24nu a reușit să afle suma sponsorizării
acordate de banca de stat de import export pentru organizarea
evenimentului și câți bani au primit cele 5 persoane prezente la
conferință. La fel de ciudată este și implicarea Kirchhoff Consult România. Traian Halalai, presedintele executiv al băncii de stat
EximBank, a fost audiat în 19 noiembrie 2015 la DNA, iar conferința
sponsorizată de bancă a avut loc în 14 decembrie anul trecut, adică după
aproape o lună. Halalai conduce EximBank din noiembrie 2012, când a fost
instalat de către premierul de la aceea vreme Victor Ponta, cu care este
prieten din liceu.
Traian Halalai este si unul dintre cei mai bine platiti bancheri din sistem. În 2014, potrivit declaratiei de avere, salariul de presedinte EximBank ii aducea lunar peste 32.000 de euro. Pe lângă salariul de la Eximbank, Halalai a mai câștigat alți
6.000 de euro lunar din activitatea de Cimitetul Interministerial de
Finantare , Garantare si Asigurare, si de la firma de asigurari CARE
Romania SA. Seful EximBank a mai trecut in declaratia sa de avere imprumuturile
luate de la doi fosti directori din Banca Românească Kouninis Efstathios
(fost adjunct al bancii) si Kitsopanos Alexandros (fost director de
risc). Primului ii mai datoreaza 270.000 de euro iar celuilalt, 271.000
de euro. Ziarul Financiar a scris că Kouninis ii imprumuta lui Halalai 650.000 euro iar Kitsopanos nu mai putin de 800.000 euro. Imprumuturile au fost acordate cu dobanda zero. In 2013, el castiga lunarcirca 23.500 de euro/luna. Despre problemele lui Halalai a mai scris ziarul "National"inca de acum un an, sugerand ca seful EximBank ar fi folosit banii imprumutati de la cei doi greci pentru a-si "cumpăra" postul de presedinte al EXIMBANK.
