Ce e un om , ori un an ,sau un mileniu?
Toate trecătoare luate implacabil de valul timpului
și cu valul laolată se vor risipi
înghțite câte unul în câte unul în uitarea neagră a orizontului din zare care va fi în briză mării fără tine .
D.Sin.
Poreclă Sile this Millennium Pseudonime sile_this_millennium
- stire actualizata la ora 17:56, 30 decembrie 2015
Regele Mihai: de la abdicare la captivitate
„Țara a fost
învățată să vă iubească. De-acum o s-o învățăm să ne iubească pe noi“,
i-ar fi spus Petru Groza lui Mihai acum exact 68 de ani, când i-a cerut
abdicarea sub amenințarea armelor și a șantajului. În aceeași zi, pe 30
decembrie 1947, a fost proclamată Republica, iar premierul comunist
Groza a anunțat că „poporul a făcut un divorț decent și elegant de
monarhie“. Reacția românilor în primele 24 de ore
de la abdicarea Regelui Mihai „este comparabilă cu cea a americanilor la
aflarea veștii despre moartea lui Roosevelt în aprilie 1945“, se arăta
în telegrama trimisă la 1 ianuarie 1948 de la Legația SUA la București
către Departamentul de Stat de la Washington. „În conversațiile cu
românii pe tema abdicării, ochii li se umezeau și mulți izbucneau în
lacrimi“, relatează mai departe documentul, care descrie amănunțit
desfășurarea forțelor militare în Capitală și faptul că „perspectiva
lipsită de speranță a unei revolte sau demonstrații reușite va exclude
probabil orice rezistență activă“ (M. Laszlo-Herbert, „Abdicarea Regelui
Mihai, Documente diplomatice inedite“, Humanitas, 2010). Atunci,
Mihai era cel mai tânăr șef de stat, acum este singurul supraviețuitor
dintre liderii europeni implicați în al Doilea Război Mondial. Dincolo
de ambiguitățile istoriei și de greșelile sale, Regele Mihai este un
simbol al rezistenței în fața vremurilor. Unii iau de bună mărturia lui
Pavel Sudoplatov, șeful NKDV, poliția secretă a URSS, care în memoriile
sale scria că ministrul adjunct de Externe al Uniunii Sovietice, Andrei
Vîșinski, ar fi negociat personal cu Mihai abdicarea acestuia,
garantându-i inclusiv o pensie consistentă ce urma să-i fie plătită în
Mexic. (Pavel şi Anatoli Sudoplatov, „Special Tasks, The Memoirs of an
unwanted witness: a Soviet Spymaster“, Little, Brown and Co., New York,
1994). Fostul monarh nu a fost, însă, niciodată acolo. Alții
consideră mai logică relatarea Regelui, care povestește că, în momentul
în care i s-a dat să semneze abdicarea, garda Palatului fusese arestată
și înlocuită, că devenise „ținta unor trupe de artilerie gata în orice
moment să tragă“, că telefoanele fuseseră tăiate și că a fost șantajat:
„Mi-au comunicat că, tergiversându-se semnarea actului, locuitorii
Bucureștiului își vor da seama că aici se întâmplă ceva deosebit, iar
ei, membrii guvernului, adică și comuniștii, vor fi nevoiți, pentru a
contracara orice formă de opoziție, să execute peste o mie de studenți
dintre cei care fuseseră arestați în ultimul an“ (Mircea Ciobanu,
„Convorbiri cu Mihai I al României“, Humanitas, 1997). Pe 30
decembrie 1947, regele a fost nevoit să abdice și să plece într-un exil
lung, din care s-a întors doar pentru a fi ținut „captiv“, după cum
argumentează ziariștii Roxana Iordache și Marius Ghilezan, odinioară
apropiați ai Regelui Mihai și fini cunoscători ai anturajului acestuia.
Forțat de împrejurări, dar nu fără acordul său, Regele a făcut numeroase
compromisuri pentru a-și recupera proprietățile, pentru a-și mulțumi
familia, pentru a putea să-și petreacă ultimii ani în țară. În loc
să rămână deasupra lucrurilor, să-și păstreze aureola de erou, să fie
vocea mediatorului intransigent, să traseze linia dreaptă și să
vorbească despre idealurile țării, dincolo de interesele sale personale,
Regele a intrat în noroiul mioritic, împins poate de Radu Duda, soțul
primei sale născute, dar și de propriile ambiții, de a le lăsa
moștenitorilor săi bunurile familiei regale, retrocedate în cele din
urmă de statul român. Mihai ar fi putut fi un model de integritate
pentru tranziția autohtonă plină de oportuniști, ar fi putut fi mentorul
celor care vor o altfel de Românie, sau măcar reperul omului de stat
pentru care principiile sunt mai importante decât bunăstarea. N-a fost
să fie așa, iar astăzi nu ni se mai umezesc ochii gândindu-ne la câte a
pătimit, fiindcă el nu mai e ce-a fost, iar avocatul lui îi amenință pe
cei care au curajul să spună adevărul despre „captivitatea“ sa,
altminteri acceptată.
Anul Nou a ajuns deja in colturi indepartate al Pamantului, la ora 12.00 ora Romaniei.
Primii pamanteni care sarbatoresc intrarea in 2016 sunt locuitorii din Kiribati, o mica insula din Pacific,...
Vicepreşedintele PSD, Gabriela Firea, a răspuns
întrebărilor „Evenimentului zilei” legate de cele mai importante
evenimente ale anului. Autor:
Larisa Bernaschi
“Mișcarea Tinerilor din cele 64 de Comitate” (HVIM)
este o organizație extremistă care militează pentru refacerea Ungariei
Mari. Aceasta este foarte bine pusă la punct, care militează pentru
anularea Tratatului de la Trianon și refacerea Ungariei Mari și care
este foarte activă în județele Covasna și Harghita.Liderii acestei
mișcătri au legături strânse cu Jobbik, un partid extremist din Ungaria.
Organizația celor 64 de comitate a fost înființată la Szeged, în 2001,
de către Laszlo Toroczkai. Acesta era un tânăr care milita pentru
reîntregirea Ungariei Mari, promovând un discurs bazat pe incitare la
ură etnică. Autor:
Costin Popa
joi, 31 decembrie 2015 Cititorii EVZ au decis "Topurile politice ale anului 2015",
rezultatele votului dumneavoastra fiind centralizate. Ziarul
"Evenimentul zilei"prezintă topurile în ediţia tipărită de astăzi, joi,
31 decembrie 2015. Aşadar, nu rataţi astăzi dimineață ediţia specială
EVZ care se găsește la chioşcurile de ziare.
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
Invitat de Grigore Cartianu în studioul „Adevărul
Live”, într-o emisiune cu tema „Cine a tras în noi după 22?”, Teodor
Mărieş, preşedintele Asociaţiei „21 Decembrie 1989”, a vorbit despre
contextul în care sute de oameni şi-au pierdut viaţa la Revoluţie, în
zilele de după fuga lui Ceauşescu, când regimul comunist era deja
prăbuşit.
De Revelion va fi ger în toată ţara, cu temperaturi cu câteva grade
sub cele normale pentru această perioadă, iar ninsorile îşi vor face
apariţia abia în a treia zi a noului an.
