Scenarii pentru Ucraina. Pe termen lung, furtuna perfectă vine din Rusia: descompunerea statelor din estul Europei | vladimir putin

Europa

Scenarii pentru Ucraina. Pe termen lung, furtuna perfectă vine din Rusia: descompunerea statelor din estul Europei | vladimir putin

Într-o formula trilaterală a unui grup de experţi România-Republica Moldova-Ucraina, am realizat şi dezvoltat 90 de scenarii, împărţite în scenarii cu semnale puternice, scenarii cu semnale slabe şi scenarii de tip Black Swan.

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

PREVIZIUNI. Cum va arăta lumea în următorii 10 ANI. Rusia se va PRĂBUȘI, iar Statele Unite ale Americii vor interveni în FORȚĂ. Nici Germania nu va avea un VIITOR strălucit Autor: Costin Popa | duminică, 27 decembrie 2015 |

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
 

Internaţional

PREVIZIUNI. Cum va arăta lumea în următorii 10 ANI. Rusia se va PRĂBUȘI, iar Statele Unite ale Americii vor interveni în FORȚĂ. Nici Germania nu va avea un VIITOR strălucit

Autor:

 Costin Popa 

| duminică, 27 decembrie 2015 | 

Vladimir Putin

 

 Gruparea jihadistă Statul Islamic a aruncat lumea în aer în ultimul an. Atentatele sângeroase comise au făcut că Rusia să intervină cu armata în Siria pentru a distruge gruparea teroristă. Acest lucru a stanit nemulţumiri din partea Alianţei Nord – Atlantice, iar întreagă planetă a trăit sub ameninţarea unui război între armata lui Puţin şi alianţa condusă de Statele Unite ale Americii.

Stratfor a făcut predicţii pentru următorii 10 ani, iar concluzia a fost că nu Statul Islamic este principalul pericol ce ne pândeşte, scrie Business Insider.

Analiştii Stratfor îi dau o veste proastă lui Putin. Aceştia sunt de părere că “Rusia se va prăbuşi”. Argumentele ar fi că sancţiunile Occidentului, scăderea preţului petrolului dar şi conflictele interne vor fi elementele care vor duce la prăbuşirea Rusiei. Atfel, ţară condusă de Putin va fi formată din mai multe regiuni semi-autonome care s-ar putea să nu se înţeleagă între ele. "Este puţin probabil că Federaţia Rusă să supravieţuiască în actuală formuaa", spun analiştii Stratfor. De asemenea, Rusia va lucra intens la dezvoltarea armamentului nuclear, ceea ce va spori tensiunile.

“Controlul asupra armamentului nuclear va fi mult mai dificil de făcut dat fiind că Rusia va fi împărţită în mai multe regiuni semi-autonome. Răspândirea stocului de armament nuclear va fi cea mai mare criză a următorului deceniu”, mai spune Stratfor. Această situaţie va duce la o intervenţie a Statelor Unite ale Americii.


Nici viitorul SUA nu sună bine. Se pare că puterea Statelor Unite va fi în scădere în perioada următoare. Stratfor  consider că SUA vor fi multă mai atente în momentul când îşi vor alege bătăliile chiar dacă vor rămâne principal putere economică, politică şi militară.

O altă putere, Germania, nu va fi scutită de probleme. Economia Germaniei este dependenţă de exporturi, însă o criză a monedei europene le va crea nemţilor mari probleme. În schimb, conform Stratfor, marea surpriză a Europei va fi Polonia. Această va deveni una dintre cele mai solide ţări din Europa, influenţă Poloniei fiind atât economică, cât şi politică.
Peste 10 ani, Europa se va împărţi în patru bucăţi care vor avea puţine lucruri în comun. Cele patru părţi vor fi: Vestul, Estul, Scandinavia şi Insulele britanice.

"Uniunea Europeană ar putea supravieţui într-o oarecare formulă, dar relaţiile economice, politice şi militare vor fi guvernate în special de relaţii bilaterale sau într-un număr restrâns ce vor avea scopuri reduse", spune analiştii Stratfor.


Analiştii prevăd şi o alianţa între SUA şi Turcia. Ţările arabe sunt într-un declin continuu şi situaţia nu se va rezolva nici peste zece ani, anticipează Stratfor. Marele beneficiar va fi însă Turcia. În aceste condiţii, SUA şi Turcia vor avea un parteneriat puternic, în schimbul căruia turcii vor primi ajutorul americanilor de a ţine Rusia departe.

China se va confruntă cu problem din cauza ritmului scăzut al economiei, ceea ce va provoca conflicte interne.  Partidul Comunist îşi va menţine ideologiile şi va avea o singură opţiune pentru a controla haosul: creşterea opresiunii interne. Cum capacitatea de producţie va scădea pe fondul crizei economice din China, alte ţări vor avea de câştigat. Este vorba despre Mexic, Nicaragua, Republica Dominicană, Peru, Etiopia, Uganda, Kenya, Tanzania, Bangladesh, Mianmar, Sri Lanka, Laos, Vietnam, Cambodgia, Filipine şi Indonezia.

În ceea ce îi priveşte pe japonezi, Stratfor anticipează că niponii vor deveni cea mai mare putere năvală din Asia peste 10 ani, pentru a nu mai fi dependenţi de SUA.

Tag-uri:  

vladimir putin, rusia, sua, germania, polonia, europa, germania europa, probleme rusia, europa impartita, rusia destramata

Pensiile speciale pentru alesii locali, contestate de Guvern la Curtea Constitutionala

Actualitate
 

Pensiile speciale pentru alesii locali, contestate de Guvern la Curtea Constitutionala

In cursul zilei de sambata, 26 decembrie 2015, Guvernul Romaniei a formulat, printr-o sesizare adresata Curtii Constitutionale a Romaniei, obiectiuni privind unele aspecte ale Legii referitoare la pensiile speciale ale primarilor, viceprimarilor, ...

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

Va mai fi limba română peste o sută cincizeci de ani? - Sursă : DW

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

FOCUS

România

Va mai fi limba română peste o sută cincizeci de ani?

Ca să reziste, limba română are nevoie de o cultură locală, una deschisă către lume, integrată în circuitul larg, dar capabilă totuși să-și genereze propriile criterii de evaluare.

Lucian Boia

Istoricul Lucian Boia a publicat recent un text despre cacofonie și despre epidemia lui ca și, care s-a bucurat de un succes foarte mare. Pe bună dreptate. Micul său studiu explică cu mult umor sursa erorii și a rătăcirilor și prea puține lucruri ar fi de adăugat.
Totuși am insista asupra unui singur aspect. Lucian Boia observă că ”oamenii lui ca şi nu sunt neştiutori de carte. Au studii, au diplome, ocupă adesea poziţii cheie în societate, în sistemul politic cu deosebire, dar şi în viaţa intelectuală.” Într-adevăr, aceasta este observația cea mai importantă din punct de vedere sociologic. În treacăt fie zis, l-am surprins și pe prim-ministrul Dacian Cioloș manifestând aceeași grijă ”delicată” pentru evitarea scatologiei. Fenomenul e cuprinzător și nu face nicio discriminare politică. Singurii oameni care înțeleg eroarea și care se arată oripilați de acest simptom sunt cei cu oarecare cultură umanistă. Și nu neapărat pentru că ar ști grecește, ci pentru că, având o mai largă cunoaștere a limbii vorbite și a celei scrise, au înțeles că incidența silabelor ca, co este frecventă și nu conține nimic supărător din punct de vedere fonetic. G. Călinescu, spre exemplu, are multe asemenea ”cacofonii” în ”Istoria literaturii...”. Asta ca să recurgem la argumentul autorității. Iar dacă vorbitorii au și puțină cultură clasică (greacă și latină) atunci cu atât mai bine.
Prin urmare e vorba de incultură, dar nu de orice incultură, ci de neglijarea dramatică și pe scară largă a studiilor umaniste. Încă din epoca Ceaușescu studiile umane decăzuseră în beneficiul studiilor tehnice și tehnologice, iar după 1989 s-a produs o și mai mare degradare. De ce oare? De ce odată cu căderea comunismului și abandonarea furorii industrialiste nu a fost restaurată în demnitatea ei mai veche cultura umanistă? A fost recuperată memoria istoriei contrafăcute, au fost restituite proprietățile funciare, casele și fabricile naționalizate, dar nu și orele de limbă română și limbi clasice. Culmea până și studiile de inginerie au decăzut, dar cultura limbii nu a mai fost recuperată.
Am mai scris aici despre aceste lucruri cu ocazia zilei oficiale a limbii române (”Fantoma esperanto bântuie lumea”), încercând să arătăm că incultura lingvistică nu e nici ea o veritabilă cauză, ci, la rândul ei, un simptom al globalizării. ”Cauza - spuneam vorbind despre greșelile de vorbire - e mai profundă și stă într-o deplasare de accent de pe valorile autohtone pe cele europene sau globale. În subconștientul vorbitorului se produce o mutație de perspectivă care lasă norma locală pe un plan secundar. Discursul lui vizează universalul (globalul), norma transnațională, ceea ce provoacă o relaxare a gramaticii locale. Din punctul său de vedere corectitudinea sau rigoarea expresiei în limba română sunt mai puțin importante.”
Așa se explică de ce un fost comisar european, devenit între timp prim-ministru, manifestă la rândul său o parte din slăbiciunile depre care vorbim aici. Niște naționaliși acerbi ca Adrian Păunescu sau C.V Tudor nu ar fi făcut aceste greșeli, dar ei se plasaseră din punct de vedere politic la o extremă nocivă și trăgeau, în plus, după ei câte o biografie lipsită de onoare. Comparația ni se pare cu adevărat relevantă, deoarece pune în lumină faptul că limba ca fapt social și, în general, cultura vernaculară nu sunt desprinse de politic, participând activ la coagularea doctrinelor. Naționaliștii vorbesc, în principiu, mai bine românește decât internaționaliștii, deși decăderea dramatică a culturii umaniste din ultimele decenii a produs un naționalism românesc perfect incult, de care generația unui C. V. Tudor sau George Pruteanu s-ar simți rușinată.
Totuși problema politică a relației dintre națiune și lumea globală continuă să se pună. Căci, așa cum spuneam mai demult, nu vom înțelege de ce un om instruit ignoră gramatica limbii române fără să admitem că este antrenat, laolaltă cu mulți alții, de acest spirit global menit să disloce oamenii din formele lor tradiționale de existență. Ca să reziste, limba română are nevoie de o cultură locală, una deschisă către lume, integrată în circuitul larg, dar capabilă totuși să-și genereze propriile criterii de evaluare. O limbă care nu vehiculează valori proprii se va degrada tot mai mult și va tinde să fie înlocuită în cele mai multe situații. Sau, cu alte cuvinte, ar fi nevoie cum ar spune H.- R. Patapievici de o ”piață a ideilor” și în general de o piață locală de carte în toate domeniile. Dar aceasta nu mai este pur si simplu o chestiune de administrare culturală, ci una de politică generală.
Există astăzi o categorie restrânsă de intelectuali europeiști, anti-naționaliști declarați, care vorbesc o elegantă limbă română și care vituperează neîncetat greșelile de limbă sau țâfna localistă dublată de incultură (ca Lucian Boia în textul citat). Problema acestui strat subțire și prețios este că e prins într-o aporie politică: fiind anti-naționalist, ezită să asume un program educațional axat mai strâns pe valorile naționale de teama recăderii în local și folclorism. Dacismul e deja zațul cel mai de jos. Dar poziția aceasta e instabilă și greu de susținut, forțele principale care propulsează societatea pretinzând o alegere mai clară într-o parte sau alta. Din punct de vedere politic e infructuos să ceri cultivarea unei frumoase limbi românești și totodată să te menții pe poziții globaliste.
O parte semnificativă a elitei culturale din vechea generație pare să nu vadă această dificultate continuând să persevereze într-o utopie. Dacă limba română nu te ajută să faci carieră europeană și globală în niciun domeniu, atunci toate îndemnurile oricât de spirituale ar fi ele sunt de prisos. Iar mai grav este că o carieră locală nu mai interesează pe cei ambițioși. De pildă unii dintre actualii miniștri și-au luat concediu fără plată de la Comisia Europeană unde speră să se întoarcă. Sună trivial, dar e un fapt decisiv. Limba este un fapt de societate și dacă societatea ”distinsă” se mută în altă parte, atunci se mută odată cu ea și distincția expresiei.
Lucian Boia se întreba pe un ton dramatic: ”Şi atunci, cum va arăta româna peste o mie de ani? Sunt tentat să zic că nu va arăta în nici un fel, adică nu va mai fi”. Fără să privim atât de departe, putem anticipa (cu strângere de inimă) că peste o sută cincizeci de ani, româna va mai fi cu siguranță și va fi vorbită de zeci de milioane de români răspândiți în toată Europa, dar va regresa, cel mai probabil, în stadiul de limbă orală a vieții de familie, așa cum va fi fost valaha în Ardealul secolelor premoderne. De altfel, pe când se scria în latinește, Evul Mediu era plin de asemenea idiomuri.

• Data 14.12.2015
• Autoare/Autor Horaţiu Pepine, DW-Bucureşti
• Cuvinte cheie Romania, limba romana, ca si, Lucian Boia
• Distribuiţi Trimiteţi Facebook Twitter google+ Mai mult
• Comentaţi 2 Comentarii
• Feedback: Scrieţi-ne
• Imprimaţi Imprimaţi pagina
• Permalink http://dw.com/p/1HMuG

2015: Supercriza Europei - Sursă : DW

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

FOCUS

Europa

2015: Supercriza Europei

Pentru corespondentul DW Bernd Riegert, 2015 a fost anul crizelor. Vizitele sale în centrele pentru refugiaţi, lipsa solidarităţii europene şi gestionarea defectuoasă a crizei refugiaţilor l-au dezamăgit profund.

A fost un coşmar: În 2015 am văzut scene care credeam că pot avea loc numai în îndepărtatele regiuni de criză, nu însă în Europa, în inima Uniunii Europene. Am petrecut nopţi întregi la Eurotunel alaturi de refugiaţi şi am străbătut de la un capăt la altul tabăra de refugiaţi, "jungla" cum i se mai spune, din Calais. O ruşine pentru Franţa şi Marea Britanie.
Am relatat despre refugiaţi morţi într-un camion în Austria. Am fost pe plaja de pe insula Kos, în Grecia, unde refugiaţii au trebuit să îndure fără apă zile la rând, înregistrarea lor.
Am fost într-o tabără pentru refugiaţi amplasată în centrul oraşului Bruxelles. În mijlocul capitalei europene, la numai câţiva kilometri distanţă de bastionul UE în care, în 2015, au avut loc cele mai multe reuniuni la vârf din toată existenţa sa. Am văzut oameni trăind în noroi, în aşteptarea unui răspuns favorabil al autorităţilor belgiene.
Am fost la graniţa sârbo-croată, în satul Tovarnik, unde poliţia şi administraţia locală n-au mai ştiut cum să facă faţă mulţimii care a trecut brusc frontiera şi a umplut satul. Poliţia a reacţionat violent. În cele din urmă, familiile intrate în panică au fost îmbarcate în autobuze. Femei epuizate, copii speriaţi. Toţi au fost urcaţi în autobuzele care au pornit undeva către graniţa cu Ungaria. Noi, jurnaliştii, n-am putut face nimic pentru ei. Le-am oferit căte ceva de mâncare şi apă. Dar mai mult n-am putut.

Presedintele CE, Jean-Claude Juncker

Au fost situaţii pe care nici măcar nu mi le-aş fi putut închipui într-o Europă civilizată, organizată. După fiecare delegaţie, m-am întors la biroul meu din Bruxelles. Cât de uşor mi-a fost să urc în avion şi, în doar câteva ore, să străbat Europa. Pe când oamenii pe care i-am întâlnit pe insula Kos sau în Tovarnik au avut nevoie de săptămâni întregi. Cei care au reuşit să ajungă!
Drame şi obstacole inumane la porţile Europei în timp ce, în sălile de conferinţe din metropola Bruxelles, ţările membre ale UE nu reuşeau să ajungă la un acord în ce priveşte gestionarea crizei refugiaţilor şi distribuirea maselor de solicitanţi de azil.

 
Riegert Bernd

În capitala Europei au contat numai interesele. Iar în cele din urmă solidaritatea europeană pare să fi ajuns în cel mai scăzut punct. S-a ajuns până şi la ameninţarea că ţările care nu vor prelua refugiaţi nu vor mai primi niciun ban de la Bruxelles.
În mod evident, în 2015, UE a fost depăşită de crizele succesive cu care s-a confruntat. Fiindcă pe lânga refugiaţi au mai fost şi alte probleme: criza elenă, securitatea graniţelor exterioare ale comunităţii şi terorismul. Buna mea impresie de până acum despre Europa s-a cam spulberat. Iar, la sfârşit, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a mai şi spus că nu vom scăpa de crize şi că vor mai fi şi altele.
Perspective pesimiste pentru Europa anului 2016!

• Data 26.12.2015
• Autoare/Autor Bernd Riegert, cs
• Cuvinte cheie UE, 2015, azil, criza, refugiati, Bruxelles, retrospectiva
• Distribuiţi Trimiteţi Facebook Twitter google+ Mai mult
• Feedback: Scrieţi-ne
• Imprimaţi Imprimaţi pagina
• Permalink http://dw.com/p/1HTw8

Duminica sarbatorim Sfantul Stefan - traditii si obiceiuri in aceasta zi (Video)

Actualitate

08:15 - Duminica sarbatorim Sfantul Stefan - traditii si obiceiuri in aceasta zi (Video)

In a treia zi de Craciun, pe 27 decembrie, Biserica crestin-ortodoxa il praznuieste pe Sfantul Apostol Intaiul Mucenic si Arhimandrid Stefan, condamnat la moarte in anul 33, de autoritatile...

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

Codul fiscal 2016: Cea mai indrazneata masura de relaxare fiscala

Actualitate

07:19 - Codul fiscal 2016: Cea mai indrazneata masura de relaxare fiscala

Aplicarea de la data de 1 ianuarie 2016 a unui impozit de 5% pentru dividendele platite persoanelor fizice rezidente in Romania, in loc de 16%, este considerata de micul mediu de afaceri - adica de...

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

Aplicarea de la data de 1 ianuarie 2016 a unui impozit de 5% pentru dividendele platite persoanelor fizice rezidente in Romania, in loc de 16%, este considerata de micul mediu de afaceri - adica de antreprenorii din categoria mica si mijlocie - ca fiind cea mai indrazneata masura de relaxare fiscala, probabil singura cu efect major in economie la inceput de an.
Desigur, nu neglijam reducerea cotei de TVA de la 24% la 20%, insa nimeni nu ne garanteaza ca va urma imediat si o scadere de preturi in favoarea cumparatorului.

In articolul de astazi ne propunem sa analizam impozitarea dividendelor nu numai prin cota intrinseca de 5%, ci si prin analiza unor implicatii corelative, cum ar fi contributia la asigurarile de sanatate datorate de persoana fizica ce incaseaza aceste dividende.

Tot in acest material vom analiza si situatia platilor de dividende intre societati, procedura de altfel inceputa in anul 2014 ce avantajeaza structurile de tip holding.

Guvernul a modificat prin OUG Codul Fiscal: Cand scad impozitul pe dividende si TVA la apa

Cat este impozitul pe dividende

In anul 2016, cota de impozit pe venitul din dividende platite la persoanele fizice rezidente este de 5%, impozitul se retine la data platii dividendului si trebuie achitat la buget pana pe data de 25 a lunii urmatoare.

Platitorul dividendului, societatea ce efectueaza distribuirea, are obligatia sa depuna doua declaratii fiscale, respectiv o declaratie lunara aferenta bugetului de stat prin care anunta Fiscul cat impozit pe dividend va achita la buget iar in anul urmator, pana in ultima zi a lunii februarie, va depune o declaratie informativa cu toate platile de dividende si de impozite pe dividende aferente exercitiului respectiv pentru persoanele fizice.

Din punct de vedere fiscal, aceasta din urma declaratie este foarte importanta, pentru autoritatea fiscala cand determina veniturile persoanei fizice, pentru stabilirea impozitarii cu alte taxe datorate la aceste venituri cum ar fi contributia la sanatate.

Se retine contributia la sanatate?

In anul 2016, persoana fizica nu datoreaza contributia individuala de sanatate pentru veniturile din dividende daca aceasta este deja asigurata in sistemul public de sanatate, fie ca salariat, fie ca PFA sau plateste aceasta contributie pentru alte venituri cum ar fi veniturile din cedarea folosintei bunurilor.

Daca veniturile din dividende sunt singurele venituri ale persoanei fizice, in acest caz se datoreaza contributia la asigurarile de sanatate in cuantum de 5,5% pentru toate aceste venituri, fara ca baza de calcul a contributiei de sanatate sa fie plafonata superior.

Ce se intampla din 2017

In anul 2017, plata contributiei de sanatate pentru dividende este obligatorie, indiferent de situatia persoanei fizice, insa baza de calcul a contributiei este plafonata superior la 5 x salariul mediu pe economie.

Scutire la impozitul pe dividend

In cazul in care o societate din Romania efectueaza plati de dividende catre o alta societate din Romania se acorda o scutire la impozitul pe dividend, in cazul in care persoana ce incaseaza dividendele indeplineste unele conditii cumulative, respectiv detine mai mult de 10% din capitalul social al platitorului de dividend pentru o perioada mai mare de 1 an, criteriu analizat la data platii dividendului iar beneficiarul este la randul sau platitor de impozit pe profit.

In plus, veniturile din dividende incasate de o societate platitoare de impozit pe profit sunt neimpozabile la determinarea impozitului pe profit. Aceasta masura este una dintre cele ce stimuleaza dezvoltarea societatilor de tip holding, societati identificate frecvent in economia statelor dezvoltate.

Ce se intampla cu platile catre societati din alte state membre UE

Desigur, se pastreaza in Codul fiscal o prevedere a directivelor comunitare, conform careia platile de dividende catre societati din alte state membre UE sunt scutite de impozit in Romania daca beneficiarul dividendului detine mai mult de 10% din capitalul social al platitorului de dividende din Romania pentru o perioada mai mare de un an, iar societatea-mama din celalalt stat membru este platitoare de impozit pe profit.

Analizand aceasta scutire de impozit in favoarea unor societati-mama din alte state, comparativ cu impozitul retinut antreprenorilor romani, putem concluziona ca aceasta reducere a cotei de impozit la 5% devine o masura reparatorie.

Efectul va fi insa unul foarte bun pentru bugetul de stat pentru ca tendinta societatilor mici si mijlocii a fost sa nu distribuie dividende, tendinta ce se va inversa incepand cu anul 2016, mai ales ca acest impozit de 5% se aplica pentru toate dividendele platite dupa ianuarie 2016, indiferent de anul in care au fost realizate beneficiile.

Consultant fiscal,
Auditor financiar,
Adrian Benta

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Citeste mai multe despre

  impozit dividende 2016 calcul impozit dividende 2016 cod fiscal impozit dividende Cod Fiscal 2016

Sursa:  

Ziare.com