Ce e un om , ori un an ,sau un mileniu? Toate trecătoare luate implacabil de valul timpului și cu valul laolată se vor risipi înghțite câte unul în câte unul în uitarea neagră a orizontului din zare care va fi în briză mării fără tine . D.Sin.
vineri, 25 decembrie 2015
Santa Claus Village in 4K - Rovaniemi -Lapland Finland - meet Father Chr...
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
joi, 24 decembrie 2015
Crăciunul în lume: Tradiții mai puțin cunoscute -
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
Una dintre tradiţii este ca elevii să monteze în şcoli sau în biserici piese despre naşterea Mântuitorului. În vechime se foloseau animale vii pentru redarea atmosferei, însă în prezent se preferă costumele. Un alt obicei vechi este şi acela de a atârna ciorapi de şemineu în aşteptarea cadourilor, vâsc în casă şi crenguţe de brad în jurul casei. Anticii druizi credeau că vâscul posedă puteri magice şi că aduce noroc şi prosperitate, alungând spiritele rele.
Faimoasa şi tipica budincă englezească era numită ”hackin”, de la ingrediente. În secolul XVII, budinca de prune era pregătită chiar în dimineaţa de Crăciun şi era stropită cu brandy şi flambată la servire. Tot tradiţiei Crăciunului englezesc îi aparţine şi pacheţelul surpriză numit ”cracker”, care este împărţit la servirea budincii de Crăciun. La masa tradițională care are loc pe 25 decembrie nu se mănâncă, așa cum știm noi, românii, porc ci … curcan.
Tradiţia împodobirii bradului a început în Germania (se pare că primii creştini care au adus brazi împodobiţi în casele lor au fost nemţii, în secolul al XVI-lea). Mai târziu, împodobirea acestora a devenit un obicei şi în alte ţări. În 1890, deja erau importate din Germania ornamente pentru pomii de Crăciun.
Similar cu dovleacul de Halloween, în ridichea împodobită micuţii elveţieni pun o lumânare şi poartă ridichea ca pe o făclie ori o agaţă ca pe un lampion.
Un punct de atracţie îl constituie Irozii – un teatru popular cu scene, care, pe lângă Irod, prezintă un moş cu barbă lungă, cu cojocul întors, reprezentând bufonul romanilor, şi o paiaţă cu clopoţei la picioare, care poartă un băţ năzdrăvan, în amintirea saltimbancilor chemaţi cu prilejul unor astfel de manifestări.
Moşul are pe aceste meleaguri o înfăţişare diferită: el este reprezentat ca un pitic îmbrăcat în roşu, cu barbă albă, mare amator de orez cu lapte, tradiţionala mâncare suedeză de Crăciun. La începuturi, ornamentele pentru brad erau făcute din lemn vopsit, înfăţişând animale şi feţe de copii. Suedezii descoperă surprizele de Crăciun într-un sac îngropat adânc în zăpadă.
A doua zi, cel de-al doilea Moş vine în oraş şi tot aşa până la 25 decembrie, când primul Moş se întoarce la casa lui din munţi, pe 26 – cel de-al doilea şi tot aşa până pe 6 ianuarie. Ziua de 6 ianuarie este numită şi ”Al treisprezecelea” şi este considerată de islandezi ultima zi de Crăciun, pentru că în această zi ultimul Moş Crăciun se întoarce la casa lui.
Există o tradiţie potrivit căreia stăpâna casei trebuie să-şi imprime forma mâinii pe pâinea pregătită pentru cină, pentru a le arăta copiilor că Iisus a binecuvântat mâncarea.
În Cuba, cea mai importantă perioadă este Ajunul Crăciunului, denumită ”nochebuena” (”Noaptea cea bună”). Masa tradiţională înseamnă pentru cubanezi friptură de porc, fasole neagră servită cu orez şi plante tradiţionale (Yuca) sub formă de piure. Familiile se reunesc şi, într-o groapă săpată în pământ şi plină de cărbuni acoperiţi cu frunze de bananier, frig un porc întreg. Familiile (care în Cuba includ rudele de toate gradele) petrec toată noaptea pe muzică tradiţională.
În Costa Rica, Columbia şi Mexic, darurile sunt aduse de ”Nino Jesus” (”Copilul Iisus”). În Mexic, înainte de Crăciun, se organizează Festivalul sculpturii în ridichi.
În Chile copiii şi adulţii confecţionează sau cumpără mici figurine din lut, pe care le aşază sub brad. Aceste figurine se numesc ”pasebre”. Moş Crăciun (”Viejito Pascuero”) îşi alege şi el câte o figurină de sub fiecare brad.
Pe continentul asiatic
Libanezii plantează boabe de grâu în ghivece, cu o lună înaintea Crăciunului, pe care le pun în seara sfântă sub brad sau alături de montajul de Crăciun, constând în reconstituirea scenei Naşterii Mântuitorului.
Japonezii celebrează Crăciunul cu lanterne, păpuşi şi aranjamente florale şi cu ”Jizo” (”Moş Crăciun”Creştinii din India împodobesc bananieri sau pomi de mango. Bisericile sunt umplute de flori roşii (Crăciuniţe) iar cei bogaţi oferă ajutor celor nevoiaşi.
În Filipine, sărbătoarea Crăciunului începe cu nouă zile înainte de 25 decembrie, cu Misa de Gallo. În fiecare zi dintre cele nouă are loc un teatru religios iar colindătorii vestesc Naşterea Domnului cu ”Maligayang Paskob”.
Crăciunul în lume: Tradiții mai puțin cunoscute
Milioane de oameni din întreaga lume sărbătoresc Crăciunul. Fie că aleg să o facă prin rugăciuni sau pelerinaje religioase, fie că aleg să se distreze, oamenii întâmpină Naşterea Domnului cu daruri şi brazi împodobiţi.
Marea Britanie, Crăciunul e poate cea mai importantă sărbătoare a anului
Pregătirile încep cu mult înainte de 25 decembrie. În unele magazine poti găsi brazi împodobiți și înscripții cu urări încă din luna octombrie. Englezii sărbătoresc nașterea Domnului în felul lor – cu obiceiuri la care nu ar renunța nici în ruptul capului. Nici un Crăciun nu poate să treacă fără cadouri – așa că, pe măsură ce se apropie ziua de 25 decembrie, numărul celor care iau cu asalt străzile comerciale crește exponențial, iar în Ajun, nu mai ai unde să arunci un ac. Milioane și milioane de lire sterline se cheltuie anual în luna decembrie. Cifrele spun că, în medie, un englez cheltuie 70 de lire doar pe cadoul pe care îl dă partenerei sau partenerului, ca să nu mai punem la socoteală și cadourile pentru ceilalți cunoscuți. În fiecare dintre cele patru duminici dinainte de naşterea lui Iisus au loc procesiuni reprezentându-i pe cei trei magi şi naşterea lui Hristos. În 1814, printul Albert, soţul reginei Victoria, a împodobit un brad la castelul Windsor folosind dulciuri, lumânări şi fructe. Evident, familiile de aristocraţi i-au urmat exemplul, folosind ornamente din ce în ce mai extravagante: păpuşi, mobilă în miniatură, micuţe instrumente muzicale, bijuterii, arme jucărie. Copiii din Anglia nu îşi primesc cadoul în data de 24 decembrie, ci în 25.Una dintre tradiţii este ca elevii să monteze în şcoli sau în biserici piese despre naşterea Mântuitorului. În vechime se foloseau animale vii pentru redarea atmosferei, însă în prezent se preferă costumele. Un alt obicei vechi este şi acela de a atârna ciorapi de şemineu în aşteptarea cadourilor, vâsc în casă şi crenguţe de brad în jurul casei. Anticii druizi credeau că vâscul posedă puteri magice şi că aduce noroc şi prosperitate, alungând spiritele rele.
Faimoasa şi tipica budincă englezească era numită ”hackin”, de la ingrediente. În secolul XVII, budinca de prune era pregătită chiar în dimineaţa de Crăciun şi era stropită cu brandy şi flambată la servire. Tot tradiţiei Crăciunului englezesc îi aparţine şi pacheţelul surpriză numit ”cracker”, care este împărţit la servirea budincii de Crăciun. La masa tradițională care are loc pe 25 decembrie nu se mănâncă, așa cum știm noi, românii, porc ci … curcan.
În Germania, ”Christklots” reprezintă obiceiul de a arde un butuc toată noaptea de Crăciun, se crede că ar apăra casa de hoţi şi de nenorociri tot restul anului
În întreaga Germanie, Adventul este perioada anului cea mai plină de atmosferă până în Ajunul Crăciunului, în 24 decembrie, zi în care creştinii sărbătoresc naşterea lui Iisus. Ajunul Crăciunului este cea mai importantă zi de sărbătoare. În ziua de ajun, familia se adună pentru cină şi pentru a merge împreună la biserică la Mesa din noaptea de Crăciun.Tradiţia împodobirii bradului a început în Germania (se pare că primii creştini care au adus brazi împodobiţi în casele lor au fost nemţii, în secolul al XVI-lea). Mai târziu, împodobirea acestora a devenit un obicei şi în alte ţări. În 1890, deja erau importate din Germania ornamente pentru pomii de Crăciun.
În Elveţia, butucul este cunoscut sub numele de ”Bouche de Noel”
”Samichlaus” (Moş Crăciun) are întotdeauna sarcina grea de a aduce şi pomul de Crăciun în casele elveţienilor. Acest obicei se păstrează încă din 1775. O altă tradiţie a elveţienilor este ”Parada ridichilor luminate”, obicei preluat de la mexicani. Copiii ajutaţi de părinţi se înarmează cu ustensile specializate şi scobesc cu mare grijă câte o ridiche mare de lună, alb-violet, pe care apoi o împodobesc cu diferite crestături şi forme.Similar cu dovleacul de Halloween, în ridichea împodobită micuţii elveţieni pun o lumânare şi poartă ridichea ca pe o făclie ori o agaţă ca pe un lampion.
În Italia, Crăciunul începe cu opt zile înainte şi este cunoscut sub denumirea de ”Novena”
Copiii merg din casă în casă să recite poezii şi să cânte, însă darurile le primesc de-abia pe 6 ianuarie. Conform tradiţiei, cadourile sunt aduse de o vrăjitoare urâtă, dar bună, numită Befana. Călare pe mătura ei, ea verifică atentă cine a fost cuminte şi cine nu, se strecoară pe hornuri şi lasă cadourile lângă bradul împodobit. În multe biserici sunt expuse iesle cu pruncul Iisus şi magi în mărime naturală.Un punct de atracţie îl constituie Irozii – un teatru popular cu scene, care, pe lângă Irod, prezintă un moş cu barbă lungă, cu cojocul întors, reprezentând bufonul romanilor, şi o paiaţă cu clopoţei la picioare, care poartă un băţ năzdrăvan, în amintirea saltimbancilor chemaţi cu prilejul unor astfel de manifestări.
În Austria, cete de copii străbat străzile colindând pe la ferestre
Piaţa de Crăciun din Viena este atracţia principală a sărbătorilor, deşi Crăciunul este celebrat mai ales acasă, cu o masă festivă şi cadouri.
În Suedia, cea mai importantă zi este Ajunul Crăciunului
O masă specială este pregătită în acest scop – şuncă, peşte şi fasole -, aceasta fiind şi prilejul cu care rudele îşi fac daruri. Mulţi suedezi merg la biserică în dimineaţa zilei de Crăciun. Crăciunul se numeşte la suedezi Jul şi este urmat de alte sărbători.Moşul are pe aceste meleaguri o înfăţişare diferită: el este reprezentat ca un pitic îmbrăcat în roşu, cu barbă albă, mare amator de orez cu lapte, tradiţionala mâncare suedeză de Crăciun. La începuturi, ornamentele pentru brad erau făcute din lemn vopsit, înfăţişând animale şi feţe de copii. Suedezii descoperă surprizele de Crăciun într-un sac îngropat adânc în zăpadă.
În Islanda, ţara gheţii şi zăpezii, vin treisprezece Moşi Crăciuni!
Cu treisprezece zile înainte de Crăciun, primul Moş Crăciun coboară din munţi, ocoleşte fiecare casă şi apoi pune dulciuri în ghetuţele copiilor, în vreme ce aceştia dorm. Dacă au fost cuminţi, copiii primesc dulciuri, mandarine, lozuri în plic, iar dacă au fost răi, sunt recompensaţi cu un cartof.A doua zi, cel de-al doilea Moş vine în oraş şi tot aşa până la 25 decembrie, când primul Moş se întoarce la casa lui din munţi, pe 26 – cel de-al doilea şi tot aşa până pe 6 ianuarie. Ziua de 6 ianuarie este numită şi ”Al treisprezecelea” şi este considerată de islandezi ultima zi de Crăciun, pentru că în această zi ultimul Moş Crăciun se întoarce la casa lui.
Danezii au o modalitate mai puţin întâlnită de a împărţi cadourile
Se adună toţi membrii familiei în jurul bradului şi cel mai vârstnic ia un cadou pe care-l dă celui destinat, care ia, la rândul său, un altul şi-l dă persoanei pentru care a fost pregătit şi aşa mai departe. În Danemarca se foloseau steguleţe, clopoţei şi steluţe.
În Grecia, masa de Crăciun are în mijloc o pâine tradiţională
După ospăţ masa nu se strânge, pentru ca Iisus să aibă cu ce-şi potoli foamea. Moş Crăciunul lor este totuna cu Sf. Vasile, filantropul Asiei Mici. El le împarte cadouri şi dulciuri copiilor. În vechea tradiţie, obiceiul bradului împodobit nu există, fapt pentru care Sf. Vasile lasă cadourile pe masă sau într-un colţ al camerei.Există o tradiţie potrivit căreia stăpâna casei trebuie să-şi imprime forma mâinii pe pâinea pregătită pentru cină, pentru a le arăta copiilor că Iisus a binecuvântat mâncarea.
Obiceiuri pe cele două continente americane
În SUA, cu cinci săptămâni înainte de Crăciun, în fiecare duminică, americanii aprind câte o lumânare, fiecare reprezentând câte ceva. În seara Crăciunului, toate acestea sunt reaprinse pentru a sărbători Naşterea Domnului. La masă se mănâncă curcan iar specialitatea Crăciunului este o prăjitură cu fructe confiate. În America se împodobesc clădirile cu pomi de Crăciun, punctul central al sărbătorii fiind cadoul (achiziţionat de regulă din magazin), adus, aici şi în Canada, de ”Santa Claus”. Tradiţionalul ciorap de Crăciun îşi face apariţia la sfârşitul secolului al XIX-lea, ilustratorul Thomas Nast fiind iniţiatorul lui. Există 11 oraşe numite Santa Claus în opt state americane – Alaska, Arizona, Georgia, Indiana, Minnesota, Nevada, Oregon şi Utah – şi 50 de locuri cu numele Noel. În Alaska, Moş Crăciun face înainte de a aduce cadourile o vizită secretă de verificare a cuminţeniei copiilor. Aceştia trebuie să îl întâmpine cu tradiţionalul colind ”Gristuusaaq suu’uq” (”Astăzi s-a născut Hristos”).În Cuba, cea mai importantă perioadă este Ajunul Crăciunului, denumită ”nochebuena” (”Noaptea cea bună”). Masa tradiţională înseamnă pentru cubanezi friptură de porc, fasole neagră servită cu orez şi plante tradiţionale (Yuca) sub formă de piure. Familiile se reunesc şi, într-o groapă săpată în pământ şi plină de cărbuni acoperiţi cu frunze de bananier, frig un porc întreg. Familiile (care în Cuba includ rudele de toate gradele) petrec toată noaptea pe muzică tradiţională.
În Costa Rica, Columbia şi Mexic, darurile sunt aduse de ”Nino Jesus” (”Copilul Iisus”). În Mexic, înainte de Crăciun, se organizează Festivalul sculpturii în ridichi.
În Chile copiii şi adulţii confecţionează sau cumpără mici figurine din lut, pe care le aşază sub brad. Aceste figurine se numesc ”pasebre”. Moş Crăciun (”Viejito Pascuero”) îşi alege şi el câte o figurină de sub fiecare brad.
Pe continentul asiatic
Libanezii plantează boabe de grâu în ghivece, cu o lună înaintea Crăciunului, pe care le pun în seara sfântă sub brad sau alături de montajul de Crăciun, constând în reconstituirea scenei Naşterii Mântuitorului.
Japonezii celebrează Crăciunul cu lanterne, păpuşi şi aranjamente florale şi cu ”Jizo” (”Moş Crăciun”Creştinii din India împodobesc bananieri sau pomi de mango. Bisericile sunt umplute de flori roşii (Crăciuniţe) iar cei bogaţi oferă ajutor celor nevoiaşi.
În Filipine, sărbătoarea Crăciunului începe cu nouă zile înainte de 25 decembrie, cu Misa de Gallo. În fiecare zi dintre cele nouă are loc un teatru religios iar colindătorii vestesc Naşterea Domnului cu ”Maligayang Paskob”.
Colinde, tort şi artificii la final de an, la Grupul de firme Histria - Sursă : Cuget Liber Constanța
Social
Colinde, tort şi artificii la final de an, la Grupul de firme Histria
URL: http://www.cugetliber.ro/
Titlu:
Stiri Constanta Online
- Ziarul Cuget Liber de Constanta
Mai multe ştiri online:
Colinde, tort şi artificii la final de an, la Grupul de firme Histria
Ştire online publicată
Miercuri, 23 Decembrie 2015.
Autor:
Chiar dacă vremea nu aduce deloc a Crăciun, sărbătorile de iarnă sunt
pentru toţi un prilej de bilanţ, dar şi de a ne bucura alături de
colegi, prieteni, familie. Întocmai au făcut şi angajaţii grupului de
firme Histria, care s-au întâlnit marţi seară, pentru a cinsti un pahar
de şampanie la finalul unui an de muncă.
Reprezentanţii Histria Shipmanagement, ai Şantierului Naval Constanţa şi ai Cuget Liber au lăsat pentru o seară competiţia din grup deoparte şi s-au reunit în jurul bradului de Crăciun, au ascultat colinde şi au cântat „La mulţi ani!”. Li s-au alăturat colaboratori şi prieteni de-o viaţă, precum preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihai Daraban, dar şi colegii care operează navele proiectate, construite şi operate de grup şi care au noroc să petreacă Crăciunul acasă şi nu pe mare. De asemenea, au participat reprezentanţi ai Sindicatului Liber al Navaliştilor.
Atmosfera a fost între-ţinută de corala „Armonia” a Arhiepiscopiei Tomisului, care a cântat colinde şi a sorcovit oaspeţii. Ca în fiecare an, urările au venit din partea lui Gheorghe Bosînceanu, preşedintele Grupului de firme Histria.
„A devenit deja o tradiţie să ne întâlnim cu toţii şi să sărbătorim încă un an. Ne-am reunit pentru a cinsti şi a ne îndrepta gândurile bune către noul an. Avem alături de noi colegi din toate societăţile grupului şi suntem cu gândul alături de mulţi alţi colegi care sunt pe nave, pe toate meridianele lumii, făcându-şi datoria. Vă doresc un Crăciun fericit şi un an nou cu bucurii, cu sănătate, pentru dumnea-voastră şi pentru familiile dumnea-voastră”, le-a urat tuturor Gheorghe Bosînceanu.
Oaspeţii au avut parte şi de o lansare de carte inedită. Colegul nostru Ion Tiţa Călin a prezentat cea mai recentă apariţie a Editurii „Dobrogea”, la rândul ei parte din grup. Volumul, intitulat „Ţara în care nu mai e nimic de furat” şi semnat de jurnalistul cu state vechi, este o colecţie de foiletoane, schiţe şi povestiri satirico-umoristice puternic ancorate în zilele noastre.
Ajunul Craciunului - ce inseamna si ce sfinti se serbatoresc azi Joi, 24 Decembrie 2015, ora 10:53 - Sursă : Ziare.com
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
Actualitate
Foto: Ziare.com
In aceasta zi, de Ajun de Craciun,
suntem in apropierea marelui praznic al Nasterii lui Hristos, care a
innoit lumea. Niciun alt praznic imparatesc nu aduce atata bucurie in
sufletele si in casele noastre ca Nasterea Domnului, spune arhimandritul
Ilie Cleopa in volumul "Predici la praznice imparatesti si la sfintii
de peste an".
"Acum cand suntem in ajunul Craciunului, cand dreptul Iosif cauta loc de gazduire in Bethleem pentru Fecioara si pentru Prunc si nu gaseste, cand Fecioara merge in pestera sa nasca pe Fiul Lui Dumnezeu si Mantuitorul lumii, sa ne silim fiecare si sa-i dam loc de gazduire si de nastere lui Hristos in casele noastre crestinesti si in camara inimilor noastre", spune parintele Ilie Cleopa.
Pentru sarbatoarea Nasterii Domnului, Biserica se pregateste cu sarguinta. De aceea, inaintea sarbatorii este randuit un post de sase saptamani, Postul Craciunului, care inchipuieste postul celor 40 de zile pe care l-a tinut Moise pe muntele Sinai, ca sa se invredniceasca de a vedea pe Dumnezeu si a primii Tablele Legii.
Ziua din ajunul Nasterii Domnului este una de post mai aspru decat celelalte zile, deoarece se ajuneaza pana seara. Dezlegarea la mancaruri de dulce se da a doua zi (25 decembrie), in ziua sarbatorii Craciunului, dupa Sfanta Liturghie.
Dupa ceasul pranzului, in ajun, spre seara, se obisnuieste sa se manance grau fiert, amestecat cu fructe si miere, in amintirea postului Sfantului Proroc Daniel si al celor trei tineri din Babilon.
Despre hrana tinerilor iudei in robia babiloniana aminteste Biserica Ortodoxa in rugaciunea de binecuvantare a colivei, unde se spune: "Doamne, Cel ce ai plinit toate cu cuvantul Tau si ai poruncit pamantului sa scoata multe feluri de roade spre indulcirea si hrana noastra; Care pe cei trei tineri si pe Daniel care erau in Babilon, fiind hraniti cu seminte i-ai aratat mai frumosi decat cei ce erau hraniti cu multe desfatari".
Cum a aparut traditia bradului de Craciun
Aceasta zi de post aspru mai aminteste si de postul tinut odinioara de catehumenii care, in seara acestei zile, erau botezati si impartasiti pentru prima data cu Sfintele Taine, in cadrul Liturghiei Sfantului Vasile cel Mare.
In seara zilei de ajun, credinciosii obisnuiesc sa manance o mancare dulce, numita in popor "Scutecele lui Iisus". Cu faina, apa si sare se framanta niste lipii subtiri care se coc pe plita. Acestea se inmoaie intr-un sirop dulce (apa cu miere sau zahar) si se presara cu nuca macinata.
In aceasta zi de pregatire pentru intampinarea marelui praznic imparatesc al Nasterii Mantuitorului nostru Iisus Hristos exista randuieli liturgice speciale. In ajunul Craciunului se citesc Ceasurile Imparatesti si se savarseste Liturghia Sfantului Vasile cel Mare unita cu Vecernia. Ceasurile Imparatesti cuprind pericope evanghelice din Vechiul si Noul Testament si cantari liturgice cu privire la Nasterea Domnului.
Dupa noaptea de ajun, trei zile la rand, in toate bisericile se savarseste Sfanta Liturghie. Datorita bucuriei marelui praznic al Nasterii Domnului, s-a randuit ca in perioada cuprinsa intre Craciun si Boboteaza sa nu se faca ingenuncheri si plecaciuni. Exceptie fac insa canoanele primite de la duhovnic.
Tot in aceasta ultima zi din Postul Craciunului, preotul umbla pe la casele credinciosilor cu icoana Nasterii Domnului, spre a vesti marele praznic al Intruparii Fiului lui Dumnezeu din Fecioara Maria. Din punct de vedere liturgic, se poate spune ca aceasta traditie, a umblatului cu icoana, este un fel de slujba in afara zidurilor bisericii. Precum odinioara facea crainicul, parintele anunta o mare veste, singurul lucru nou sub soare: Dumnezeu se face om, ramanand insa Dumnezeu!
De asemenea, in ajun, colindatorii merg pe la casele oamenilor aducand vestea cea buna a Nasterii Domnului, asemenea ingerilor si pastorilor care au vestit minunea din Betleemul Iudeii, Nasterea Fiului lui Dumnezeu din Fecioara.
Biserica ortodoxa: Sf. Cuv. Mc. Eugenia (Ajunul Craciunului)
Biserica greco-catolica: Sf. m. Eugenia. Ajunul Nasterii Domnului. Post si ajun
Biserica romano-catolica: Ss. Stramosi ai lui Isus; Tarsila, fc.
Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
AGERPRES
ActualitateAjunul Craciunului - ce inseamna si ce sfinti se serbatoresc azi
Joi, 24 Decembrie 2015, ora 10:53
Foto: Ziare.com"Acum cand suntem in ajunul Craciunului, cand dreptul Iosif cauta loc de gazduire in Bethleem pentru Fecioara si pentru Prunc si nu gaseste, cand Fecioara merge in pestera sa nasca pe Fiul Lui Dumnezeu si Mantuitorul lumii, sa ne silim fiecare si sa-i dam loc de gazduire si de nastere lui Hristos in casele noastre crestinesti si in camara inimilor noastre", spune parintele Ilie Cleopa.
Pentru sarbatoarea Nasterii Domnului, Biserica se pregateste cu sarguinta. De aceea, inaintea sarbatorii este randuit un post de sase saptamani, Postul Craciunului, care inchipuieste postul celor 40 de zile pe care l-a tinut Moise pe muntele Sinai, ca sa se invredniceasca de a vedea pe Dumnezeu si a primii Tablele Legii.
Ziua din ajunul Nasterii Domnului este una de post mai aspru decat celelalte zile, deoarece se ajuneaza pana seara. Dezlegarea la mancaruri de dulce se da a doua zi (25 decembrie), in ziua sarbatorii Craciunului, dupa Sfanta Liturghie.
Dupa ceasul pranzului, in ajun, spre seara, se obisnuieste sa se manance grau fiert, amestecat cu fructe si miere, in amintirea postului Sfantului Proroc Daniel si al celor trei tineri din Babilon.
Despre hrana tinerilor iudei in robia babiloniana aminteste Biserica Ortodoxa in rugaciunea de binecuvantare a colivei, unde se spune: "Doamne, Cel ce ai plinit toate cu cuvantul Tau si ai poruncit pamantului sa scoata multe feluri de roade spre indulcirea si hrana noastra; Care pe cei trei tineri si pe Daniel care erau in Babilon, fiind hraniti cu seminte i-ai aratat mai frumosi decat cei ce erau hraniti cu multe desfatari".
Cum a aparut traditia bradului de Craciun
Aceasta zi de post aspru mai aminteste si de postul tinut odinioara de catehumenii care, in seara acestei zile, erau botezati si impartasiti pentru prima data cu Sfintele Taine, in cadrul Liturghiei Sfantului Vasile cel Mare.
In seara zilei de ajun, credinciosii obisnuiesc sa manance o mancare dulce, numita in popor "Scutecele lui Iisus". Cu faina, apa si sare se framanta niste lipii subtiri care se coc pe plita. Acestea se inmoaie intr-un sirop dulce (apa cu miere sau zahar) si se presara cu nuca macinata.
In aceasta zi de pregatire pentru intampinarea marelui praznic imparatesc al Nasterii Mantuitorului nostru Iisus Hristos exista randuieli liturgice speciale. In ajunul Craciunului se citesc Ceasurile Imparatesti si se savarseste Liturghia Sfantului Vasile cel Mare unita cu Vecernia. Ceasurile Imparatesti cuprind pericope evanghelice din Vechiul si Noul Testament si cantari liturgice cu privire la Nasterea Domnului.
Dupa noaptea de ajun, trei zile la rand, in toate bisericile se savarseste Sfanta Liturghie. Datorita bucuriei marelui praznic al Nasterii Domnului, s-a randuit ca in perioada cuprinsa intre Craciun si Boboteaza sa nu se faca ingenuncheri si plecaciuni. Exceptie fac insa canoanele primite de la duhovnic.
Tot in aceasta ultima zi din Postul Craciunului, preotul umbla pe la casele credinciosilor cu icoana Nasterii Domnului, spre a vesti marele praznic al Intruparii Fiului lui Dumnezeu din Fecioara Maria. Din punct de vedere liturgic, se poate spune ca aceasta traditie, a umblatului cu icoana, este un fel de slujba in afara zidurilor bisericii. Precum odinioara facea crainicul, parintele anunta o mare veste, singurul lucru nou sub soare: Dumnezeu se face om, ramanand insa Dumnezeu!
De asemenea, in ajun, colindatorii merg pe la casele oamenilor aducand vestea cea buna a Nasterii Domnului, asemenea ingerilor si pastorilor care au vestit minunea din Betleemul Iudeii, Nasterea Fiului lui Dumnezeu din Fecioara.
Ce sfinti sarbatorim
Biserica ortodoxa: Sf. Cuv. Mc. Eugenia (Ajunul Craciunului)
Biserica greco-catolica: Sf. m. Eugenia. Ajunul Nasterii Domnului. Post si ajun
Biserica romano-catolica: Ss. Stramosi ai lui Isus; Tarsila, fc.
Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
Citeste mai multe despre
Sursa: AGERPRES
Rank user: x5
24.12.2015, 11:33
Craciun Fericit tuturor, sanatate si viata frumoasa !
Impartiti Lumina Craciunului cu cei care sunt singuri sau cu cei carora le este frig si foame.
Codul fiscal 2016: Cele mai importante 12 modificari de Constantin Pescaru Joi, 24 Decembrie 2015, ora 06:45 - Sursă : Ziare.com
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
Foto: Arhiva Ziare.com
Ziare.com a stat de vorba cu specialisti de la EY Romania despre cele mai importante 12 schimbari de ordine fiscal care vor intra in vigoare anul viitor.
Cristina Hudac - Tax Manager, Direct Taxes, EY Romania
1. A fost introdusa o prevedere specifica in noul Cod fiscal conform careia erorile contabile care se vor corecta prin contul de profit si pierdere nu vor determina necesitatea depunerii de declaratii rectificative pentru impozit pe profit.
2. Conditia de baza pentru deducerea cheltuielilor a fost reformulata in contextul noului Cod fiscal, astfel ca vor fi deductibile acele cheltuieli care sunt efectuate in scopul desfasurarii activitatii economice, spre deosebire de regula generala de deductibilitate valabila pana la 31 decembrie 2015, conform careia erau deductibile doar acele cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile.
3. Metoda de calcul a bazei pentru determinarea cheltuielilor cu protocolul deductibile si a rezervei legale ce poate fi dedusa a fost simplificata, in sensul ca au fost eliminate ajustarile cu veniturile neimpozabile si cheltuielile aferente acestor venituri.
Geanina Ciorata - Tax Manager, People Advisory Services, EY Romania
4. Persoanele fizice nerezidente ce obtin venituri atat din Romania, cat si din afara Romaniei vor plati impozit pe aceste venituri incepand cu data de la care devin rezidente fiscal in Romania. Persoana fizica nerezidenta care a indeplinit pe perioada sederii in Romania conditiile de rezidenta va fi considerata rezidenta fiscal pana la data la care aceasta paraseste tara.
5. Au fost introduse ca fiind venituri din salarii neimpozabile beneficii precum: hrana acordata de angajatori in conditiile in care este interzisa introducerea alimentelor in incinta unitatii, primele de asigurare voluntara de sanatate suportate de angajatori in limita a 400 euro anual pentru fiecare persoana, utilizarea in scop personal a vehiculelor pentru care cheltuielile sunt deductibile in cota de 50%.
In plus, se majoreaza nivelul venitului lunar brut pentru care se acorda deducerea personala la 1.500 de lei.
6. Cota de cheltuieli deductibile fiscal in vederea stabilirii venitului net din drepturi de proprietate intelectuala si cedarea folosintei bunurilor creste la 40%.
7. Se reduce de la 16% la 5% cota de impozit pe dividende distribuite catre persoane fizice si juridice romane, precum si catre nerezidenti.
Ioana Iorgulescu - Executive Director, Indirect taxes, EY Romania
8. Cota standard de TVA va fi redusa la 20%;
9. Incepand cu 1 ianuarie 2016, autoritatile fiscale si alte autoritati nationale trebuie sa tina cont de jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene ("CJUE") ;
10. Aplicarea taxarii inverse pentru livrarea de cladiri, parti de cladire si livrarea de terenuri pentru a caror livrare se aplica regimul de taxare prin efectul legii sau prin optiune, numai daca atat furnizorul, cat si beneficiarul sunt inregistrati in scopuri de TVA;
11. Dreptul beneficiarului de a deduce TVA inscrisa in factura de corectie emisa de furnizorul caruia i-au fost stabilite obligatii suplimentare de TVA, in urma inspectiei fiscale, in cel mult un an de la data primirii facturii de corectie, chiar si in situatia in care termenul de prescriptie s-a implinit;
12. Obligatia emiterii auto-facturii de catre beneficiar in cazul in care ajustarea bazei de impozitare a TVA este obligatorie, iar furnizorul nu a emis o factura de corectie pana pe data de 15 a lunii urmatoare.
Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
Ziare.com
Codul fiscal 2016: Cele mai importante 12 modificari
de
Constantin Pescaru
Joi, 24 Decembrie 2015, ora 06:45
Foto: Arhiva Ziare.comNoul Cod fiscal intra in vigoare de la 1 ianuarie 2016 si contine cateva modificari importante.
Ziare.com a stat de vorba cu specialisti de la EY Romania despre cele mai importante 12 schimbari de ordine fiscal care vor intra in vigoare anul viitor.
Modificari impozit pe profit
Cristina Hudac - Tax Manager, Direct Taxes, EY Romania
1. A fost introdusa o prevedere specifica in noul Cod fiscal conform careia erorile contabile care se vor corecta prin contul de profit si pierdere nu vor determina necesitatea depunerii de declaratii rectificative pentru impozit pe profit.
2. Conditia de baza pentru deducerea cheltuielilor a fost reformulata in contextul noului Cod fiscal, astfel ca vor fi deductibile acele cheltuieli care sunt efectuate in scopul desfasurarii activitatii economice, spre deosebire de regula generala de deductibilitate valabila pana la 31 decembrie 2015, conform careia erau deductibile doar acele cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile.
3. Metoda de calcul a bazei pentru determinarea cheltuielilor cu protocolul deductibile si a rezervei legale ce poate fi dedusa a fost simplificata, in sensul ca au fost eliminate ajustarile cu veniturile neimpozabile si cheltuielile aferente acestor venituri.
Modificari impozit pe venit
Geanina Ciorata - Tax Manager, People Advisory Services, EY Romania
4. Persoanele fizice nerezidente ce obtin venituri atat din Romania, cat si din afara Romaniei vor plati impozit pe aceste venituri incepand cu data de la care devin rezidente fiscal in Romania. Persoana fizica nerezidenta care a indeplinit pe perioada sederii in Romania conditiile de rezidenta va fi considerata rezidenta fiscal pana la data la care aceasta paraseste tara.
5. Au fost introduse ca fiind venituri din salarii neimpozabile beneficii precum: hrana acordata de angajatori in conditiile in care este interzisa introducerea alimentelor in incinta unitatii, primele de asigurare voluntara de sanatate suportate de angajatori in limita a 400 euro anual pentru fiecare persoana, utilizarea in scop personal a vehiculelor pentru care cheltuielile sunt deductibile in cota de 50%.
In plus, se majoreaza nivelul venitului lunar brut pentru care se acorda deducerea personala la 1.500 de lei.
6. Cota de cheltuieli deductibile fiscal in vederea stabilirii venitului net din drepturi de proprietate intelectuala si cedarea folosintei bunurilor creste la 40%.
7. Se reduce de la 16% la 5% cota de impozit pe dividende distribuite catre persoane fizice si juridice romane, precum si catre nerezidenti.
Modificari TVA
Ioana Iorgulescu - Executive Director, Indirect taxes, EY Romania
8. Cota standard de TVA va fi redusa la 20%;
9. Incepand cu 1 ianuarie 2016, autoritatile fiscale si alte autoritati nationale trebuie sa tina cont de jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene ("CJUE") ;
10. Aplicarea taxarii inverse pentru livrarea de cladiri, parti de cladire si livrarea de terenuri pentru a caror livrare se aplica regimul de taxare prin efectul legii sau prin optiune, numai daca atat furnizorul, cat si beneficiarul sunt inregistrati in scopuri de TVA;
11. Dreptul beneficiarului de a deduce TVA inscrisa in factura de corectie emisa de furnizorul caruia i-au fost stabilite obligatii suplimentare de TVA, in urma inspectiei fiscale, in cel mult un an de la data primirii facturii de corectie, chiar si in situatia in care termenul de prescriptie s-a implinit;
12. Obligatia emiterii auto-facturii de catre beneficiar in cazul in care ajustarea bazei de impozitare a TVA este obligatorie, iar furnizorul nu a emis o factura de corectie pana pe data de 15 a lunii urmatoare.
Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
Citeste mai multe despre
Sursa: Ziare.com
EXCLUSIV/ SCANDALUL CU SECURIȘTI DE LA MONARHIȘTI: Ginerele unui general SRI
EXCLUSIV/ SCANDALUL CU SECURIȘTI DE LA MONARHIȘTI: Ginerele unui general SRI
Scandalul
agenților serviciilor de informații infiltrați în Alianţa Naţională
pentru Restaurarea Monarhiei (ANRM) aduce dezvăluiri explozive obținute
în exclusivitate de FLUX 24. Co-președintele Alianței, fosta
realizatoare tv, Marilena Rotaru, a demisionat acuzând infiltrarea
organizației de agenți ai serviciilor de informații. Marilena Rotaru l-a
acuzat în acest sens pe co-președintele ANRM, Cătălin ŞERBAN, dar fără a
da amănunte. Cu Marilen Rotaru
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.htmlScandalul agenților serviciilor de informații infiltrați în Alianţa Naţională pentru Restaurarea Monarhiei (ANRM) aduce dezvăluiri explozive obținute în exclusivitate de FLUX 24. Co-președintele Alianței, fosta realizatoare tv, Marilena Rotaru, a demisionat acuzând infiltrarea organizației de agenți ai serviciilor de informații.
Marilena Rotaru l-a acuzat în acest sens pe co-președintele ANRM, Cătălin ŞERBAN, dar fără a da amănunte.
Cu Marilen Rotaru s-au solidarizat majoritatea membrilor Consiliului de Onoare al ANRM care au demisionat și ei: surorile Coposu,Doina Cornea, Mihai Ricci (fost secretar particular al ASR si coordonator al actiunilor Casei Regale), Lucia Hossu Longin, Mircea Carp (fost director Radio Europa Liberă), Dinu Zamfirescu și alții
FLUX 24 a aflat că Șerban este ginerele generalului SRI, Traian Liteanu, fostul rector al Academiei SRI.
Cătălin Șerban este omul de încredere al gl br (r) Eugen Porojan, aghiotant regal, omul de încredere al Principelui Radu.
Interesant este că înainte de a fi monarhist, Cătălin Șerban a fost un susținător activ al Mișcării Legionare căreia i-a pus la dispoziție două imobile în strada Banat nr. 28 din București și unul pe strada Popa Tatu, unde avea o cafenea. Șerban avea și un magazin online care vindea însemne legionare. În str. Popa Tatu avea un restaurant unde erau însemne ale Mișcării lui Corneliu Zelea Codreanu.
În 2012 când a ajuns co-președinte al ANRM, Șerban a schimbat însemnele legionare de la adresa respectivă cu cele monarhiste.
Mai mult siteul de internet care vindea însemne legionare a fost transformat în royalshop.ml. Cu toate că oficial magazinul online e prezentat ca fiind al ANRM acesta este afacerea privată a co-președintelui ANRM.
Autor: admin
Prietenul georgian al lui Ponta, demisie surprinzătoare
Prietenul georgian al lui Ponta, demisie surprinzătoare
Premierul georgian, Irakli
Garibașvili, prietenul fostului premier Victor Ponta,și-a anunțat miercuri demisia, spre surpriza generală, în timp ce
coaliția aflată la putere încearcă să-și întărească popularitatea în vederea alegerilor
legislative din 2016, informează AFP, conform Agerpres. 'Am luat decizia de a demisiona din funcție', a
declarat, într-un mesaj televizat către națiunea georgiană, șeful executivului de la Tbilisi. 'Toate funcțiile sunt … |
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
