Cultura subţire la pielea goală se ţine - de Giovani Becacio di Catenacio , 10 decembrie 2015

Cultura subţire la pielea goală se ţine

de  

Giovani Becacio di Catenacio ,  

10 decembrie 2015

Vineri, 11 decembrie, în sala studio a Teatrului Naţional Bucureşti va fi oferit publicului românesc un spectacol de înaltă ţinută, în sensul că actorii nu vor avea altă ţinută în afara aceleia în care au venit pe lume. Interpreţii şi regizorul sunt străini, dornici să introducă şi poporul nostru prea tradiţionalist în corect-politic-sexual-artisticul contemporan, să se debaraseze încuiaţii mioritici de pudorile învechite. Teatrul autohton "Europolis" a hotărât să urmeze exemplul, punând în scenă (cu nuduri de actori băştinaşi) "Romeo şi Julieta", celebra piesă a Marelui Will (după unii) sau a marelui autor Hamlet - conform unui ministru al Culturii de amuzantă amintire. Noi, având trecere, pile şi invitaţii în lumea artistică, vă prezentăm în premieră naţională absolută un fragment de la repetiţii:

ROMEO: "Dar ce lumină-acolo-n geam răsare? / Sunt zorii, da, şi Julieta-i soare! / Te-nalţă, soare, şi răpune luna…"
REGIZORUL: Hooo! Îmi scoateţi floci albi! Ce plm Romeo eşti tu?! Ţi-am indicat clar: când ajungi la "Julieta-i soare", ceatârna trebuie să-ţi intre în bălăngănire convingătoare!!
JULIETA: Maestre, scuze… eu zic că-i stă bine aşa… nemişcătoare…
REGIZORUL: Auzi, mă... Giulieto… când regizam eu, ţie abia îţi ieşea primul firicel… mă laşi? Adică mă laşi în plm să-mi fac piesa conform viziunii mele artistice?
JULIETA: Nu vă excitaţi aşa… ziceam şi eu o părere, sunt mai aproape decât dvs…
ROMEO: Maestre, v-am mai spus să numiţi în rol o Julietă, mă rog… mai naşparlie… păi cu donşoara aici de faţă cum să mi se bălăngăne mie?!
REGIZORUL: Uite-aşa, ca la mine, vrei să-ţi arăt? Că acuşa mi se rupe de piesa voastră şi rup contractul!
ROMEO: Fiţi calm, Maestre, deja a început să se bălăngăne serios, după întreruperea asta… reluăm?
REGIZORUL: Reluaţi când vă spun eu, pulifricilor! Reluaţi!
ROMEO: "Dar ce lumină-acolo-n geam răsare? Sunt zorii, da, şi…"
REGIZORUL: Şi plm apare! Drăguţă, tu ştii că-n piesa asta eşti o fecioară nemaculată sexual? Cum ai fost şi tu cândva, la grădiniţă, cred eu… ce fel de virgină eşti când te zgâieşti aşa la noi?!?
JULIETA: Domnu' regizor, dacă aţi şti cât m-am pregătit pentru rol… dar asta-i tot ce pot să obţin în momentul actual…
REGIZORUL: Personal, sunt uimit de performanţă, la repertoriul tău tot personal! Dar eu am boală să fie totul cât mai autentic. Nu c-aşa vrea scula mea, ci din respect pentru Măria Sa, Publicul! N-are şi colegul tău ceva piatră acră, el ce foloseşte când se taie la bărbierit?
ROMEO: Ăsta-i respectul curului, cu teatru-n curu' gol! Cine pielea calului a avut ideea?
REGIZORUL: Nu-i treaba mea, nici a ta! Aşa se face azi arta! Şi ce executăm noi acum, o frecăm în explicaţii sau repetăm piesa? Hai, motor din nou!
ROMEO: "Dar ce lumină-acolo-n geam răsare? / Sunt zorii, da, şi Julieta-i soare! / Te-nalţă, soare…"
REGIZORUL: Băi, tu ţipi să se înalţe soarele şi eu văd altceva înălţat! Ai impresia că facem porno aici??
ROMEO: Maistre… n-am nicio vină, înălţatu-i normal la vârsta mea! Vreau o Julietă neînălţătoare!
REGIZORUL: Pe Rovana Plumb nu vrei să ţi-o aduc acum? Sunteţi plini de fiţe, da' n-aveţi talent şi nici dăruire pe meserie! Pauză de relaxare! Mitică, bromură nu-i în recuzită?
RECUZITORUL: La ce buget primim, nu mai sunt nici tăvi în magazie! De-aia aţi renunţat la scenele în care se ducea tava şi a rămas bietul Pandele fără serviciu!
REGIZORUL: Lasă, că dăm lovitura cu piesa asta! O să se bată lumea pe bilete, să vedeţi când oi monta şi nişte Ibsen pe despuiatelea! Asta e, cum dreacului vreţi să mai vină lumea la noi, dacă are Capatos la televizor? Rămânem pe bune în curul gol. Da' unde-i Julieta, a apucat-o ceva tocmai acum, când i se bălăngăne lui Romeo?!

Fotografie emoționantă publicată de Michael Douglas, la a 99-a aniversare a tatălui său

Stil de viata

Fotografie emoționantă publicată de Michael Douglas, la a 99-a aniversare a tatălui său

Stil de viata 

  10 decembrie 2015

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

Breaking news

Comisarul UE pentru politici regionale, Corina Creţu, criticată dur, pentru felul în care muncește. Cum se apără Crețu

Comisarul UE pentru politici regionale, Corina Creţu, a fost criticată dur, după ce aproape jumătate din personalul ei a fi demisionat, în timpul primului ei an în funcţie, din cauza obiceiurile de muncă ale comisarului, conform Politi...

Citeste tot articolul

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

De ce au fost REȚINUȚI Truică și Andronic în dosarul retrocedărilor. REFERAT: Truică "a corupt funcționari". Se lăuda cu relații la Înalta Curte și "în mediul politic"

De ce au fost REȚINUȚI Truică și Andronic în dosarul retrocedărilor. REFERAT: Truică "a corupt funcționari". Se lăuda cu relații la Înalta Curte și "în mediul politic"

Motivele reținerii lui Truică, Andronic și a altor trei persoane in dosarul retrocedărilor. Conducerea Institutului Plantelor, care i-a predat într-o zi Ferma Băneasa de 136 milioane de euro, a fost coruptă cu o excursie în străinătate. Truică se lăuda cu relațiile sale în mediul politic, în administrație și la Înalta Curte de Casație și Justiție. Ancheta se va extinde, fiind implicate multe alte persoane, între care avocați, notari, judecători, directori de instituții publice, spun sursele RL.

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

Corina Cretu raspunde acuzatiilor din Politico: Un atac fara precedent! - Joi, 10 Decembrie 2015, ora 14:54 - D.T.

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

Corina Cretu raspunde acuzatiilor din Politico: Un atac fara precedent!

Joi, 10 Decembrie 2015, ora 14:54

Foto: Facebook/Corina Cretu

Comisarul european Corina Cretu a reactionat la articolul publicat joi dimineata in care se vorbeste, printre altele, despre programul mult prea lejer al ei si despre plangerile angajatilor sai de la Bruxelles.
Surse din randul membrilor staff-ului Corinei Cretu au dezvaluit, pentru Politico, ca aceasta ii ruga pe angajati sa ii rezolve treburi personale, cum ar fi spalatul rufelor si cumparaturile. Iar acuzatiile nu s-au oprit aici.

Dezvaluiri incredibile de la Bruxelles: Politico sustine ca angajatii Corinei Cretu si-au dat demisia - ii punea sa-i duca rufele la spalat

"De dimineata primesc telefoane de la oamenii din echipa mea, socati de atacul fara precedent si fara nicio baza reala, aparut in Politico", a scris pe Facebook Corina Cretu.

Comisarul european a tinut sa faca o serie de precizari cu privire la multiplele acuzatii, "din respect pentru adevar, pentru echipa mea si ma refer aici atat la cabinetul meu, cat si la colegii din DG Regio si, nu in ultimul rand, din respect fata de cei care imi urmaresc in mod constant activitatea".

Printre altele, angajatii citati de Politico sub protectia anonimatului au mai spus ca aproape jumatate dintre membrii staff-ului de la Bruxelles si-au dat demisia in primul an de mandat al Corinei Cretu la Comisariatul pentru Politica Regionala, din cauza ca nu s-au putut acomoda cu obiceiurile neprofesioniste ale acesteia.

"Primul an de mandat s-a caracterizat printr-o agenda extrem de incarcata, cu foarte multe intalniri si misiuni de lucru in statele membre. Spre exemplu: pana in prezent, am vizitat 24 de tari, am avut intalniri oficiale cu peste 40 de presedinti regionali, am participat la peste 10 dezbateri in Parlamentul European, in cadrul Comisiilor de specialitate sau in sesiuni plenare, la Strasbourg si am participat la 6 reuniuni ale Consiliilor de Ministri dedicate politicii de coeziune.

Agenda mea publica reflecta aceasta intensitate a angajamentelor (...) Intentionez sa mentin acest ritm si anul viitor pentru a asigura implementarea acestor programe, in teritoriu, cat mai repede", a explicat Corina Cretu.

Schimbarile de personal, obisnuite la inceput

Comisarul european a precizat ca schimbarile de personal sunt obisnuite in primul an de mandat, pentru ca multe persoane realizeaza ca nu pot face fata ritmului alert de munca.

"Sunt mandra sa am o echipa de profesionisti cu experiente si realizari remarcabile. Impreuna, am reusit sa avem rezultate deosebite in acest an. Schimbarile de personal in cabinetele comisarilor nu sunt exceptionale, in special in primul an de mandat, atunci cand multi realizeaza ca ritmul de activitate este mult mai alert decat si-au imaginat atunci cand au acceptat aceasta provocare.

Doresc insa sa va sigur pe toti ca onestitatea si integritatea au stat la baza intregii mele activitati, in ultimii 25 de ani si ca nu voi abdica niciodata de la aceste principii", a conchis comisarul european.

In amplul articol de pe site-ul Politico se arata ca jumatate din staff-ul comisarului european a demisionat in timpul primului an de mandat, din cauza obiceiurilor sale total neprofesioniste.

Angajatii de la Bruxelles s-au aratat nemultumiti de faptul ca Cretu amesteca viata personala cu munca, se precizeaza in materialul despre deprinderile comisarului european care reprezinta Romania.

Politico a stat de vorba cu 11 dintre actualii si fostii angajati din comisariatul Corinei Cretu, majoritatea dorind sa isi pastreze anonimatul.

In alta ordine de idei, dintre cei 28 de comisari europeni, Corina Cretu are cele mai multe absente la intalnirile saptamanale ale Comisiei, lipsind la aproape un sfert dintre ele, se mai mentioneaza in articolul citat.
D.T.

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Citeste mai multe despre 

Corina Cretu Politico Corina Cretu acuzatii Corina Cretu angajati

Sursa:
 Ziare.com

Orient : Modernizare și democratizare în germenii Primăverii Arabe - Mihai Sandu - 2015-12-08

Orient 

Modernizare și democratizare în germenii Primăverii Arabe

Mihai Sandu 

  2015-12-08

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

Analiza 22

---

 

Modernizare și democratizare în germenii Primăverii Arabe

Mihai Sandu

2015-12-08

1

Pentru societăţile arabe, curentul schimbării a început să fie simţit de-a lungul anilor 2000 prin descoperirea de noi instrumente care să le permită să îşi capitalizeze întregul potenţial.
 
Secolul al XXI-lea este definit printr-o se­rie de concepte specifice evoluţiei statelor şi societăţilor, de la stabilitate, pace şi bu­năstare la toleranţă, interculturalism ori integritate. Acestea sunt caracteristice dez­voltării, globalizării şi, desigur, de­mo­cra­ţiei, motorul bunăstării în sensul de­mon­strat în primul rând de exemplul occi­dental. Realitatea avantajelor pe care le presupune democraţia a devenit, pe par­cur­sul istoriei recente, dorinţa cea mai vi­zibilă a societăţilor şi popoarelor, chiar şi atunci când aceasta nu a corespuns cu li­nia oficială a statului respectiv.

Obiectivul dezvoltării şi al democratizării, în parte apărut natural, în parte influenţat – direct sau indirect – de implicarea unor ac­tori externi, s-a aflat în centrul evo­luţiilor recente într-una dintre cele mai tulburi regiuni din lume, Orientul Mijlociu şi Nordul Africii.

Primăvara Arabă, începută în 2010, a fost primită cu speranţă şi entuziasm, fiind văzută ca o consecinţă a dorinţei de dez­vol­tare. Născut şi dezvoltat într-un areal blocat într-o mentalitate învechită, dominată de o formă modernă de feu­da­lism şi de discrepanţe sociale şi culturale, fenomenul de democratizare început în 2010-2011 presupunea o modernizare a so­cietăţilor de origine încă inexistentă sau in­suficientă, transformând „primăvara“ în­tr-o „iarnă“ ce are tendinţa de a deveni din ce în ce mai rece.

Democratizarea, simplă şi exuberantă la în­ceput, devine exhaustivă, pe măsură ce societatea evoluează spre o democraţie rea­lă, stabilă şi impregnată în toate as­pectele şi transpunerile societale. Este mo­mentul în care intervine necesitatea unei modernităţi sub forma bazei de unde por­neşte pregătirea întregului proces al de­mo­cratizării, implicând o transformare gra­duală şi în detaliu.

Populaţia, cel mai important motor al în­tregului proces de transformare, s-a aflat în centrul evoluţiilor în întreaga perioadă, producând şi conducând schimbarea atât sub influenţa „primăverii“, cât şi în plină „iarnă“ arabă. Mişcările sociale au marcat atât începutul acestui val, cât şi punctul culminant atins până astăzi, transpus în criza migraţionistă ce afectează astăzi re­giunea de origine, Europa, şi chiar în­tre­a­ga lume.

Militant anti-Gaddafi la Tripoli, în Libia, în august 2011

În Ordinea politică a societăţilor în schim­bare, Samuel Huntington definea mo­dernizarea ca pe o manifestare a fap­tu­lui că toate grupurile, deopotrivă vechi şi noi, devin mai conştiente de ele însele ca grupuri, de interesele şi necesităţile lor în relaţie cu alte grupuri¹. Fiind cea mai im­portantă componentă a unei societăţi, po­pu­laţia afectează schimbarea şi este afectată de aceasta, iar atunci când popoarele, sau grupări componente ale acestora, devin conştiente de ele însele şi se pun în miş­care, este cel mai bun semnal că schim­barea este pe cale să vină, într-un fel sau altul.

Din acest punct de vedere, pen­tru a înţelege fenomenul mi­graţionist de astăzi, este nec­e­sară perceperea întregului set de evoluţii ce au condus către acest deznodământ, transformând fe­no­menul Primăverii Arabe într-un fenomen civilizaţional.

Primăvara Arabă nu a început în Tunisia, în decembrie 2010, ci îşi are originile în 1991, în Irakul de după primul război din Golf. Pentru prima dată în regiune, o serie de manifestări publice au izbucnit în Bag­dad, cerând intervenţia trupelor străine împotriva propriului conducător. Ur­mă­torul moment definitoriu l-a reprezentat iz­bucnirea războiului din Irak, în 2003, ca­re a transformat Orientul Mijlociu într-un spațiu caracterizat în egală măsură de schimbare şi instabilitate.

Putem vorbi, în toată această pe­rioadă,  de o evoluţie lentă la nivelul statelor din re­giune, ca­re a dus treptat la transformarea societăţii şi a statelor, generând discrepanţe majore la nivel societal, însă producând în egală măsură curente so­cia­le diferite în funcţie de zonă, moment şi de categoria de vârstă. Pentru societăţile ara­be, curentul schimbării a început să fie sim­ţit de-a lungul anilor 2000 prin des­co­perirea de noi instrumente care să le per­mi­tă să îşi capitalizeze întregul potenţial.

Principalul model de evoluţie este re­pre­zentat de dinamica fără precedent pe care a cunoscut-o procesul de urbanizare, un model intern de migraţie. Urbanizarea a condus, pe de o parte, la o dezvoltare a ora­şelor şi a economiei specifice mediului urban, însă a creat, în acelaşi timp, noi dis­crepanţe la nivel social, perpetuând să­răcia şi subdezvoltarea într-un mediu co­mun cu bogăţia şi avansul industrial. Din această perspectivă, oraşele au devenit responsabile pentru apariţia şi evoluţia sentimentelor separatiste, a islamismului radical şi a organizaţiilor teroriste, însă în acelaşi timp au oferit terenul fertil pentru mişcările prodemocratice².

Dincolo de procesul de urbanizare, re­giu­nea Orientului Mijlociu şi a Nordului Africii a cunoscut o veritabilă explozie în planul mijloacelor de comunicare. Odată cu avansul tehnologic şi răspândirea aces­tuia, specifice epocii şi globalizării, mij­loacele de informare în masă au cunoscut o dezvoltare care a ajuns să determine tot mai mult psihologia mulţimilor. La aces­tea s-a adăugat influenţa tot mai pu­ter­nică a ONG-urilor, deopotrivă locale şi occidentale. Evoluţia mass-media, cu pre­zenţa postului de televiziune independent Al Jazeera, ca element comun în regiune, a fost dublată ulterior de emergenţa In­ter­netului şi, odată cu acesta, a reţelelor de socializare. În acest punct, putem vorbi de o migraţie online, pe calea undelor.

Viteza de răspândire a ideilor, coroborată cu un acces, mai mult sau mai puţin liber, la ele­mente ale culturii occi­den­tale a dus, treptat, la crearea unui cu­rent în rândul generaţiilor tinere care nu a făcut decât să izbucnească în 2010-2011, pe fondul slăbirii capacităţii instituţionale a statelor şi a puterii, aparent nelimitate iniţial, a unor conducători precum Hosni Mubarak, Zine el-Abidine Ben Ali sau Muammar al-Gaddafi.

Desigur că, la toate acestea, putem adăuga mişcările de populaţie în sensul clasic al termenului, manifestate atât în plan re­gio­nal, prin magnitudinea cu care state pre­cum Libia au atras migranţi economici din întreaga regiune, cât şi către Europa. Anii 2000 au fost caracterizaţi de o creştere constantă, chiar dacă nu spectaculoasă, în Europa, a numărului de imigranţi ori­gi­nari din Orientul Mijlociu ori din Nordul Africii şi chiar din Africa Subsahariană, mi­granţi care, odată întorşi, au devenit in­fluenţi în ţările de origine³.

Toate aceste elemente au contribuit la dez­voltarea fenomenului Primăverii Arabe, ca şi la evoluţia acestuia către „iarna arabă“. Fiecare cauză a avut consecinţele sale şi fiecare tip de migraţie se poate spune că a condus schimbarea în felul său. De ce nu a funcţionat însă pattern-ul schimbării până la capăt sau de ce nu a putut avea o amploare şi răspândire constantă pe tot parcursul propagării instabilităţii în re­giune şi la nivelul tuturor grupurilor so­ciale? Principala explicaţie este lipsa de mo­dernizare statală atât la nivel struc­tu­ral, cât şi în planul societăţii în sine.

La momentul izbucnirii Primăverii Arabe, am avut de-a face cu o modernizare, în mare parte mentală, a unei categorii re­strânse de populaţie. Tinerii au forţat o schimbare pentru care nu erau suficient pregătiţi, aşa cum nu erau nici societăţile lor. Această dinamică a condus la o re­vi­talizare a diferenţierilor şi a blocajelor de orice fel, de la bariere naturale şi se­gre­gare rasială până la utilizarea violenţei de către cei care nu au perceput în acelaşi mod vântul schimbării, care a început să bată molcom în 2010, pentru a deveni din ce în ce mai violent astăzi.

Note

1. Samuel Huntington, Ordinea politică a societăţilor în schimbare, Polirom, Iaşi, 1999.
2. Robert D. Kaplan, The Revenge of Geography, Random House, New York, 2012.
3. Philippe Fargues, Mediterranean Migration 2008-2009 Report, Robert Schuman Centre for Advanced Studies, European University Institute, Fiesole, 2009.

TAGS :  

Mihai Sandu Orientul Mijlociu Primavara Araba Hungtington

Carte : (De)formarea tânărului Stalin , Codrut Constantinescu , 2015-12-08

Carte (De)formarea tânărului Stalin

Codrut Constantinescu  2015-12-08

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html