Mihail Moruzov, spionul cu doar trei clase primare
care a reuşit să pună la punct o reţea puternică de spionaj, om de
încredere al lui Carol al II-lea, a sfârşit împuşcat într-o celulă din
Jilava, în 1940. Totuşi, moartea „marelui anonim“, aşa cum era
supranumit Moruzov, a fost un mister, aşa cum i-a fost şi viaţa.
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
Mihail Moruzov, spionul
cu doar trei clase primare care a reuşit să pună la punct o reţea
puternică de spionaj, om de încredere al lui Carol al II-lea, a sfârşit
împuşcat într-o celulă din Jilava, în 1940. Totuşi, moartea „marelui
anonim“, aşa cum era supranumit Moruzov, a fost un mister, aşa cum i-a
fost şi viaţa.
Ştiri pe aceeaşi temă
Mihail Moruzov, spionul cu trei clase şi omul lui Carol al II-lea,
car...
Mihail Moruzov, părintele serviciilor secrete române, spionul fără
mor...
Blestemul casei lui Moruzov, omul care a înfiinţat primul Serviciu
Sec...
Aurora Moruzov, de 90 de ani, singurul copil al marelui spion român, a
aflat cine a fost tatăl său după ce el a murit. „Eram la Constanţa şi
primisem ziarele. Acolo scria că Mihail Moruzov a fost împuşcat de
legionari în celula de la Jilava, acolo unde era închis. Atunci am aflat
că este tatăl meu“.
Telefonul din dulap
Pentru a o proteja, bărbatul nu a fost prea apropiat de copilă. „L-am
văzut pe tatăl meu doar de trei ori şi nu am ştiut cine este. O dată m-a
însoţit în tren, de la Sfântu Gheorghe la Bucureşti. Într-altă zi m-a
oprit pe stradă la Constanţa şi m-a întrebat unde este Liceul «Mircea
cel Bătrân»“, îşi aminteşte ea. Mult mai târziu a aflat că tatăl său
ştia tot ce se întâmplă cu ea. Avea un dosar cu fotografii şi rapoarte
despre ea.
Apoi, îşi aminteşte că mama sa, Maria, avea în dulap un telefon. „Noi
credeam că este un ceas, care cânta la ore exacte. Dar mai târziu mama
mi-a povestit că era, de fapt, un telefon, pe care suna numai tata între
orele 11.00 şi 13.00“.
Fără moştenire
Pentru memoria tatălui său, Aurora Moruzov a încercat întreaga viaţă să
afle adevărul: cine a fost el şi de ce a fost omorât. Femeia spune că nu
vrea avere. Toate casele şi terenurile lăsate de „marele anonim“ au
ajuns pe mâinile nepoţilor sau ale străinilor, pe rolul instanţelor de
judecată fiind şi în prezent mai multe cauze nesoluţionate. Bătrâna
locuieşte singură într-un aparatament din Bucureşti. Are doar câteva
amintiri cu tatăl său şi acte la mâna a doua, atât cât au ajutat-o
nepoţii să le obţină, de pe la Tulcea.
În actele vechi păstrează cu sfinţenie şi certificatul de deces al
tatălui său, mort la vârsta de 53 de ani.
Aurora Moruzov vrea ca memoria tatălui său să nu fie terfelită, iar
moartea prematură a lui a făcut-o să vrea să afle mai multe. „În ziar
scria că a fost împuşcat de legionari, dar nu-i adevărat“, spune
bătrâna. Ea este convinsă că tatăl său a fost împuşcat de militari şi nu
de legionari. „Ion Antonescu era un om ranchiunos. Tata aflase despre
el că ar fi fost bigam“, spune ea. Într-adevăr, istoricii o confirmă. Pe
lângă Maria, cu care era căsătorit în România, Antonescu mai avea o
soţie la Paris, motiv pentru care atunci când s-a aflat a şi primit
domiciliu forţat la Mănăstirea Bistriţa.
Întâlnire Moruzov-Carboni-Canaris
În septembrie 1940, Mihail Moruzov plecase la Veneţia, în Italia, la o
întâlnire cu Giacomo Carboni, şeful Serviciului Secret Italian, şi cu
Wilhelm Franz Canaris, şeful Serviciului de Spionaj Militar German, unde
au discutat despre o colaborare între cele trei servicii. Anterior,
Canaris i-a spus lui Moruzov: „Am informaţii că regele Carol al II-lea
va fi silit să abdice şi în locul lui va fi numit Ion Antonescu“.
Acest lucru ar fi fost o piedică în calea unei alianţe, fiind cunoscute
relaţiile deosebit de proaste dintre Moruzov şi Antonescu. „Mă descurc
eu cu el“, i-ar fi răspuns Moruzov. În timp ce se aflau la Veneţia, Ion
Antonescu a fost numit în fruntea Guvernului, iar Carol al II-lea –
debarcat.
În zadar Canaris a încercat să-l determine pe omologul român să-şi amâne
întoarcerea în ţară până când aveau să se liniştească apele. Moruzov
s-a întors în ţară şi, după o zi, a fost arestat. Legionarii se aliaseră
cu Ion Antonescu, fiind proclamat Statul Naţional-Legionar, în al cărui
guvern legionarii constituiau principala forţă politică.
Plan de evadare
Fiica lui Moruzov a aflat că, în timp ce tatăl său era închis la Jilava,
pusese la cale un plan de evadare împreună cu legionarii care îl
păzeau. „Ei nu aveau încredere în Horia Sima şi tata le promisese că,
dacă scapă, îi va lua în serviciul său. Urma ca legionarii să-l ducă la
spital şi, pe drum, tata să evadeze. Pentru asta Moruzov ceruse familiei
să-i aducă suma de 1.500.000 de lei, dar cei din familie au întârziat
cu banii. «Sunt pierdut», ar fi spus Moruzov“, povesteşte fiica lui.
Planul era ca el să treacă graniţa pe la Ruse, unde îl aştepta un nepot
de-al său, pictor iconar, care fusese trimis în Bulgaria să picteze
altarul unei catedrale şi rămăsese acolo după ce cunoscuse o
bulgăroaică. „Eu l-am căutat după mulţi ani şi am aflat de la el ce s-a
întâmplat în acea noapte. El a primit de veste ca să fie la Ruse, să-l
treacă graniţa pe tatăl meu. A aşteptat în zadar să vină. Apoi a plecat
spre casă şi a dat drumul la radio şi asculta Bucureştiul, pentru că
prindea postul, şi aşa a aflat că tata a fost omorât“, povesteşte fiica
lui Moruzov.
Evadare eşuată
Dar de ce nu a reuşit să evadeze Mihail Moruzov? Lucrurile s-au
precipitat după ce Canaris a venit în România pentru a vedea ce se
întâmplă cu omologul său român. „Canaris a venit în România şi s-a dus
la Antonescu pentru a încerca să-l salveze. Numai că Antonescu i-a spus
că este prea târziu şi că a fost executat. Asta se întâmpla cu o zi
înainte de a fi executat“, spune Aurora Moruzov.
A doua zi, Ion Antonescu a trimis militari la Jilava şi în noaptea de 26
spre 27 noiembrie aceştia au întrebat unde este celula numărul 1 unde
era închis Moruzov şi l-au împuşcat. „Au tras în el 11 gloanţe şi l-au
înjunghiat cu baioneta. De asta spun că a fost armata, pentru că
legionarii aveau doar puşti-mitralieră“, spune ea. Apoi, toţi cei
închişi la Jilava au avut parte de aceeaşi soartă.
Toate cadavrele au fost înhumate noaptea, la repezeală. Trupul
neînsufleţit al lui Mihail Moruzov a ajuns într-o groapă săpată pe o
alee din Cimitirul Bellu, din Bucureşti. Ulterior, a ajuns într-o groapă
comună.
Tot Aurora Moruzov povesteşte că despre noaptea masacrului de la Jilava a
aflat amănunte de la fratele unei foste colege de internat, pe care o
chema Vizica: „Eu ştiam că toţi fraţii ei erau legionari şi într-o zi,
prin anii ’60, m-am întâlnit pe stradă la Bucureşti cu ea şi am rugat-o
să mă lase să vorbesc cu fraţii ei. Ea mi-a zis să vin acasă la ea şi să
stau ascunsă într-o altă cameră şi să ascult ce se vorbeşte. Aşa am
făcut şi când unul dintre fraţii ei a intrat în casă, ea l-a pus să-i
povestească cum a fost la Jilava. Şi el mi-a confirmat că tot ceea ce
ştiam era adevărat“.
Acesta a fost sfârşitul spionului cu doar trei clase primare, care
reuşise să creeze o reţea de spioni care concura în secolul trecut cu
cele ale marilor puteri europene, cu care a capturat agenţi nemţi şi a
cules informaţii importante pentru front. Ca o coincidenţă, şi mareşalul
Ion Antonescu avea să fie împuşcat tot într-o celulă de la Jilava, în
iunie 1946.
Citeste mai mult:
adev.ro/nyi302
