Ce e un om , ori un an ,sau un mileniu?
Toate trecătoare luate implacabil de valul timpului
și cu valul laolată se vor risipi
înghțite câte unul în câte unul în uitarea neagră a orizontului din zare care va fi în briză mării fără tine .
D.Sin.
Poreclă Sile this Millennium Pseudonime sile_this_millennium
Romania
plateste intarzierea investitiilor in sectorul public, in calitatea
administratiei, iar marea provocare a Guvernului Ciolos este sa
construiasca o administratie competenta, sa reconstruiasca statul acolo
unde sunt deficiente.
Dar nu poti ...
- stire actualizata la ora 19:32, 23 noiembrie 2015
EXCLUSIV. Dosarul de plagiat a lui Ponta, redeschis. Lipsește o singură semnătură
Înlăturarea
Guvernului PSD ar trebui să tranșeze mai rapid problema plagiatului lui
Victor Ponta. În noul context guvernamental, e nevoie doar de expertiza
ministrului Educației pentru a declanșa un adevărat lanț de consecințe,
care s-ar putea încheia cu excluderea fostului premier din Baroul
București. Reprezentanți ai Universității
București ne-au confirmat faptul că soarta plagiatului lui Victor Ponta
se află, exclusiv, la dispoziția noului ministru al Educației, Adrian
Curaj. “Dosarul lui Victor Ponta, care în acest moment este la Comisia
de Etică din cadrul Ministerului Educației, trebuie reactivat. Nu mai e
nevoie de nicio dezbatere pe marginea acestui subiect. Noul ministru al
Educației trebuie să se pronunțe pe dosarul de plagiat pe care
Universitatea București l-a întocmit. Apoi, Adrian Curaj – dacă va
confirma raportul nostru - poate da dispoziția de retragere a titlului
de doctor în cazul lui Victor Ponta", ne-a precizat Marian Popescu, președintele Comisiei de Etică a Universității din București. În
ultimile zile, ministrul Adrian Curaj nu a răspuns la telefon pentru a
limpezi această chestiune. Trebuie spus că de la declanșarea scandalului
privind plagiatul fostului premier, patru miniștrii PSD ai Educației au
tranșat subiectul în favoarea lui Ponta, în pofida probelor
convingătoare că acesta ar fi copiat.
La mâna subalternilor
În
vara anului 2012, revista Nature – cea mai importantă publicație
științifică din lume - a declarat lucrarea de doctorat a premierului
Victor Ponta un plagiat. Lucrurile au luat, apoi, o întorsătură
năucitoare, polemica fiind axată pe organismul din România abilitat să
constate frauda ex-premierului Ponta. Ministrul interimar de atunci al
Educației, Liviu Pop, a decis să desființeze Consiliul Naţional de
Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare exact
în timpul ședinței în care membrii ei decideau, cu majoritate absolută,
că Ponta a copiat. Lucrurile păreau să se clarifice în momentul în care
Universitatea București, unde premierul a obținut titlul de doctor, a
anunțat fără echivoc că lucrarea premierului este un plagiat. Acesta a
preluat din alte surse, potrivit comisiei de la Universitatea București,
o treime din lucrare (115 din 297 de pagini).
Cu
toate acestea, fostul premierul, beneficiind și de complicitatea unor
membrii ai cabinetului său, a găsit o portiță legislativă pentru a-și
păstra doctoratul. El s-a folosit de articolul 4 din Legea 206/2004,
privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică
şi inovare. Acesta precizează că “sesizările privind abaterile de la
normele de bună conduită în activitatea de cercetare-dezvoltare sunt
analizate în două etape detaliate în Codul de etică: a) analiza la
nivelul instituţiei în cadrul căreia presupusele abateri s-au produs,
denumită prima etapă, care se desfăşoară conform articolului 11 şi
prevederilor Codului de etică; b) analiza la nivelul Consiliului
Naţional de Etică, denumită etapa a doua. Se exceptează sesizările sau
contestaţiile care vizează conducători de instituţii şi unităţi de
cercetare-dezvoltare ori de instituţii publice, membri ai consiliilor de
administraţie, ai comitetelor de direcţie, ai consiliilor ştiinţifice
sau ai comisiilor de etică ale instituţiilor şi unităţilor de
cercetare-dezvoltare ori persoane cu funcţii de demnitate publică, care
sunt analizate direct de Consiliul Naţional de Etică”. Premierul,
dar și miniștrii Educației din guvernul Ponta au interpretat acest
articol în sensul că doar Consiliul Național de Etică, aflat în
subordinea Ministerului Educației, și prin intermediul departamentului
juridic, poate propune retragerea titlului de doctor al premierului
Ponta, dată fiind poziția sa de demnitar. Dat fiind că Ponta le era șef
pe linie politică în guvern, nici unul dintre miniștrii Educației nu a
validat raportul de plagiat întocmit de Universitatea București și ajuns
la Consiliul Național de Etică din cadrul Ministerului Educației.
Miza: limpezirea mediului academic
La
finalul anului trecut, Ponta a mai încercat, o dată să își securizeze
doctoratul și să se pună la adăpost de eventualele acuzații de fals.
Astfel, el a emis în decembrie 2014, o ordonanță de urgență care
modifica Legea Educației, dând posibilitatea doctorilor să renunțe
unilateral la acest titlu. Probabil, fostul premier s-a temut că un nou
ministru al Educației, neafiliat PSD, ar putea decide validarea
raportului de plagiat elaborat de Universitatea București. În acest fel,
Ponta și-ar fi pierdut titlul de doctor. De ce s-a temut fostul
premier, nu a scăpat. Noul ministru al Educației Adrian Curaj este
tehnocrat și, mai grav pentru Ponta, provine din zona cercetării
academice care a primit o grea lovitură de imagine în urma scandalului
de plagiat în care a fost implicat premierul. Adrian Curaj a fost
directorul Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior,
a Cercetarii, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) și ar avea toate
motivele să dea un semnal de asanare a mediului academic românesc. Ar
putea începe prin limpezirea cazului Ponta și prin recunoașterea
plagiatului acestuia. Dacă până acum soarta lui Ponta, în ceea ce
privește plagiatul, a stat în pixul a patru miniștrii: Liviu Pop,
Ecaterina Andronescu, Remus Pricopie și Sorin Cîmpeanu, subalterni ai
săi în guvern, acum decizia aparține unui om de știință care, nu o dată,
a luat poziții dure față de încercarea de politizare a cercetării din
România. Ultimul exemplu: Adrian Curaj s-a opus încercării Ecaterinei
Andronescu, șefa Comisiei de Învățământ din Senat, de a înființa o nouă
instituție - Agenția pentru Cercetare, Transfer Tehnologic si Inovare
(ACTTIN) – prin care să se distribuie banii cercetării. Pe de altă
parte, problema lui Adrian Curaj o reprezintă faptul că guvernul de
tehnocrați nu este unul de forță, depinzând și de susținerea partidelor
politice, printre care și PSD.
Riscă excluderea din Barou
Potrivit
unor documente prezentate în exclusivitate de România liberă, Victor
Ponta a intrat în Baroul București fără examen, doar pe baza titlului de
doctor. Un verdict oficial de plagiat semnat de ministrul Educației,
care l-ar deposeda pe Ponta de acest titlu, ar putea determina un lanț
de probleme pentru fostul premier. În primul rând, o acuzație de fals
intelectual. Apoi, prin declararea lucrării de doctorat drept un
plagiat, Baroul București ar putea să îi retragă lui Ponta și titlul de
avocat (în acest moment, Ponta și-a suspendat activitatea din Barou
deoarece este demnitar). Potrivit propriei declarații de avere,
cabinetul de avocatură al premierului a câștigat, până în martie 2010
(ultima declarație de avere în care Ponta declară venituri de pe urma
cabinetului său de avocatură), suma de aproximativ 1.600.000 de lei,
adică 380.000 de euro. Banii aceștia i-ar putea fi imputați. Fostul
decan al Baroului București, Ilie Iordăchescu, ne-a declarat că dacă
anumiți clienți se consideră prejudiciați de fostul premier, ei ar putea
să ceară să li se înapoieze o parte din onorariile achitate lui Victor
Ponta. Premierul a mai câștigat bani de pe urma faptului că a
profesat la Universitatea Româno-Americană. În CV-ul de la Camera
Deputaților, premierul scrie că între octombrie 2002 şi martie 2007 a
fost lector universitar doctor în cadrul Departamentului de Drept Penal
(titlul de doctor se regăsește și acum pe site-ul cdep.ro). Suma totală
câștigată de premier de pe urma activității sale didactice este de
110.000 de lei, adică 26 de mii de euro. Premierul și-a însușit în fața
elevilor o demnitate – aceea de doctor – pe care a obținut-o printr-un
plagiat. Foarte probabil, titlul a cântărit mult atunci când corpul
profesoral l-a ales pe Victor Ponta pentru poziția de lector.
Ultimul tun al Guvernului Ponta: 7.000.000 euro pentru baronii PSD
de
Romulus Georgescu
,
23 noiembrie 2015 - stire actualizata la ora 23:26, 23 noiembrie 2015
Ultimul tun al Guvernului Ponta: 7.000.000 euro pentru baronii PSD
Ministerul
Dezvoltării Regionale a alocat peste 30 de milioane de lei către unele
consilii județene conduse de social-democrați în luna octombrie, când în
fruntea instituției se afla Sevil Shhaideh (PSD), o apropiată a lui
Liviu Dragnea. Banii
au fost alocați prin transferuri și fac parte din Programul Național de
Dezvoltare Locală, demarat de Guvernul Ponta în 2013, pe baza unei
ordonanțe de urgență. Datele apar în lista de plăți efectuate în luna
octombrie 2015, publicată pe site-ul ministerului. Pe listă figurează
plăți către mai multe unități administrative – consilii județene, locale
sau comunale. În jur de 7 milioane de lei au
ajuns la sectorul 3, condus de Robert Negoiță (PSD). Numele acestuia a
fost vehiculat ca posibil candidat al PSD la Primăria Capitalei.
Coincidență sau nu, cu o săptămână înainte de prima alocare de fonduri,
din 1 octombrie, Negoiță și-a anunțat retragerea din cursa pentru șefia
PSD, Liviu Dragnea rămânând singurul candidat. CJ Bistrița-Năsăud a
obținut 6,5 milioane de lei. În acest județ conducerea este deținută de
Radu Moldovan (PSD), unul dintre apropiații fostului premier Victor
Ponta. CJ Vrancea, condus de Marian Oprișan (PSD), a primit
aproape 5 milioane de lei. Marian Oprișan este unul dintre cei mai
influenți baroni PSD, fiind și șeful Uniunii Naționale a Consiliilor
Județene (UNCJR). Consiliul Județean Dâmbovița a primit aproape patru
milioane de lei. Instituția este condusă tot de un social-democrat,
Adrian Țuțuianu, cercetat pentru trafic de influență. Excepție nu a
făcut nici județul Prahova, pentru care au fost alocate 3 milioane de
lei. CJ Prahova este condus de Mircea Cosma (PSD), trimis în judecată
pentru fapte de corupție și urmărit penal pentru sprijinire a unui grup
infracțional organizat. Către CJ Sibiu au mers 2,5 milioane de lei.
Instituția îl are în frunte pe Ioan Cindrea (PSD), care a fost condamnat
la un an de închisoare cu suspendare, pentru săvârșirea infracțiunii de
conflict de interese. Fostului deputat PSD i s-a imputat că și-a
angajat nelegal soția la biroul său parlamentar. CJ Dolj, condus de Ion
Prioteasa (PSD), a primit 1,2 milioane de lei.
Liberalii au primit resturile
Spre
deosebire de alte ocazii, CJ Bacău nu mai este în top, primind doar
600.000 de lei. O posibilă explicație este faptul că Viorel Hrebenciuc,
cel care l-a instalat pe Dragoș Benea în fruntea CJ, nu mai poate
influența alocările financiare. O sumă similară a primit și CJ Brăila,
județ cu o influență scăzută, fiind condus interimar de Viorel Mortu
(PSD) după revocarea din funcție a lui Gheorghe Bunea Stancu. Nu au fost
uitați nici aliații. Ministerul a alocat 1,6 milioane de lei
pentru CJ Neamț, condus de Constantin Iacoban (UNPR). Pentru comparație,
pe listă se află doar două județe conduse de liberali - CJ Hunedoara,
condus de Adrian David (PNL), după revocarea lui Mircea Moloț, a primit
doar 550.000 de lei. CJ Cluj a primit 435.000 de lei – aici instituția
este condusă de Mihai Seplecan, căruia PNL i-a retras sprijinul politic. Nu
este singurul cadou făcut de Guvernul Ponta pentru baronii locali, pe
ultima sută de metri, în perspectiva alegerilor de anul viiitor. La
ultima rectificare bugetară din luna octombrie, Guvernul Ponta a
acordat 2,5 miliarde de lei direct către administrațiile locale.
Ministerul Dezvoltării Regionale a primit 754,4 milioane de lei, însă,
mai important, prin ordonanța de rectificare acestui minister i s-a
permis să suplimenteze cu 12 miliarde de lei creditele de angajament.
„Li se va da dreptul să realizeze cheltuieli pe care tot statul le va
rambursa, fie din bugetul din acest an, fie din bugetul pe anul viitor”,
a explicat fostul ministru al Finanțelor Gheorghe Ialomițianu (PNL).
Ce finanțează Guvernul
Programul
Naţional de Dezvoltare Locală, coordonat de Ministerul Dezvoltării
Regionale, vizează finanțarea unor lucrări de infrastructură. Aceste
lucrări vizează sisteme de alimentare cu apă şi staţii de tratare a
apei, sisteme de canalizare şi staţii de epurare a apelor uzate, unităţi
de învăţământ preuniversitar. De asemenea, este vorba de drumuri
judeţene, drumuri de interes local, drumuri comunale, poduri, podeţe sau
punţi pietonale, obiective culturale de interes local (biblioteci,
muzee, centre culturale multifuncţionale, teatre), pieţe publice,
comerciale, târguri, oboare. Programul vizează și modernizarea bazelor
sportive, a sediilor instituţiilor publice, dar și a infrastructurii
turistice locale.
"Republica
Moldova, la inceput de catastrofa umanitara", scrie Deutsche Welle
intr-o analiza a situatiei cu care se confrunta in prezent populatia de
peste Prut ca urmare a instabilitatii politice...
Actualitate 
