Ce e un om , ori un an ,sau un mileniu? Toate trecătoare luate implacabil de valul timpului și cu valul laolată se vor risipi înghțite câte unul în câte unul în uitarea neagră a orizontului din zare care va fi în briză mării fără tine . D.Sin.
marți, 24 noiembrie 2015
Literatură: "Cronică de familie"
Bucharest Jazz Orchestra
Celebrul tenor Jose Carreras va primi titlul de Doctor Honoris Causa, din partea Academiei de Muzica Gheorghe Dima din Cluj-Napoca
EXCLUSIV. Dosarul de plagiat a lui Ponta, redeschis. Lipsește o singură semnătură
EXCLUSIV. Dosarul de plagiat a lui Ponta, redeschis. Lipsește o singură semnătură
Înlăturarea excutivului PSD ar trebui să tranșeze mai rapid problema plagiatului lui Victor Ponta. În
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
EXCLUSIV. Dosarul de plagiat a lui Ponta, redeschis. Lipsește o singură semnătură
23 noiembrie 2015
- stire actualizata la ora 19:32, 23 noiembrie 2015
Reprezentanți ai Universității București ne-au confirmat faptul că soarta plagiatului lui Victor Ponta se află, exclusiv, la dispoziția noului ministru al Educației, Adrian Curaj. “Dosarul lui Victor Ponta, care în acest moment este la Comisia de Etică din cadrul Ministerului Educației, trebuie reactivat. Nu mai e nevoie de nicio dezbatere pe marginea acestui subiect. Noul ministru al Educației trebuie să se pronunțe pe dosarul de plagiat pe care Universitatea București l-a întocmit. Apoi, Adrian Curaj – dacă va confirma raportul nostru - poate da dispoziția de retragere a titlului de doctor în cazul lui Victor Ponta", ne-a precizat Marian Popescu, președintele Comisiei de Etică a Universității din București.
În ultimile zile, ministrul Adrian Curaj nu a răspuns la telefon pentru a limpezi această chestiune. Trebuie spus că de la declanșarea scandalului privind plagiatul fostului premier, patru miniștrii PSD ai Educației au tranșat subiectul în favoarea lui Ponta, în pofida probelor convingătoare că acesta ar fi copiat.
La mâna subalternilor
În vara anului 2012, revista Nature – cea mai importantă publicație științifică din lume - a declarat lucrarea de doctorat a premierului Victor Ponta un plagiat. Lucrurile au luat, apoi, o întorsătură năucitoare, polemica fiind axată pe organismul din România abilitat să constate frauda ex-premierului Ponta. Ministrul interimar de atunci al Educației, Liviu Pop, a decis să desființeze Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare exact în timpul ședinței în care membrii ei decideau, cu majoritate absolută, că Ponta a copiat. Lucrurile păreau să se clarifice în momentul în care Universitatea București, unde premierul a obținut titlul de doctor, a anunțat fără echivoc că lucrarea premierului este un plagiat. Acesta a preluat din alte surse, potrivit comisiei de la Universitatea București, o treime din lucrare (115 din 297 de pagini).EXCLUSIV. Documentele care arată că Victor Ponta a intrat în Barou pe baza titlului de doctor
Cu toate acestea, fostul premierul, beneficiind și de complicitatea unor membrii ai cabinetului său, a găsit o portiță legislativă pentru a-și păstra doctoratul. El s-a folosit de articolul 4 din Legea 206/2004, privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi inovare. Acesta precizează că “sesizările privind abaterile de la normele de bună conduită în activitatea de cercetare-dezvoltare sunt analizate în două etape detaliate în Codul de etică: a) analiza la nivelul instituţiei în cadrul căreia presupusele abateri s-au produs, denumită prima etapă, care se desfăşoară conform articolului 11 şi prevederilor Codului de etică; b) analiza la nivelul Consiliului Naţional de Etică, denumită etapa a doua. Se exceptează sesizările sau contestaţiile care vizează conducători de instituţii şi unităţi de cercetare-dezvoltare ori de instituţii publice, membri ai consiliilor de administraţie, ai comitetelor de direcţie, ai consiliilor ştiinţifice sau ai comisiilor de etică ale instituţiilor şi unităţilor de cercetare-dezvoltare ori persoane cu funcţii de demnitate publică, care sunt analizate direct de Consiliul Naţional de Etică”.
Premierul, dar și miniștrii Educației din guvernul Ponta au interpretat acest articol în sensul că doar Consiliul Național de Etică, aflat în subordinea Ministerului Educației, și prin intermediul departamentului juridic, poate propune retragerea titlului de doctor al premierului Ponta, dată fiind poziția sa de demnitar. Dat fiind că Ponta le era șef pe linie politică în guvern, nici unul dintre miniștrii Educației nu a validat raportul de plagiat întocmit de Universitatea București și ajuns la Consiliul Național de Etică din cadrul Ministerului Educației.
Miza: limpezirea mediului academic
La finalul anului trecut, Ponta a mai încercat, o dată să își securizeze doctoratul și să se pună la adăpost de eventualele acuzații de fals. Astfel, el a emis în decembrie 2014, o ordonanță de urgență care modifica Legea Educației, dând posibilitatea doctorilor să renunțe unilateral la acest titlu. Probabil, fostul premier s-a temut că un nou ministru al Educației, neafiliat PSD, ar putea decide validarea raportului de plagiat elaborat de Universitatea București. În acest fel, Ponta și-ar fi pierdut titlul de doctor. De ce s-a temut fostul premier, nu a scăpat. Noul ministru al Educației Adrian Curaj este tehnocrat și, mai grav pentru Ponta, provine din zona cercetării academice care a primit o grea lovitură de imagine în urma scandalului de plagiat în care a fost implicat premierul. Adrian Curaj a fost directorul Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetarii, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) și ar avea toate motivele să dea un semnal de asanare a mediului academic românesc. Ar putea începe prin limpezirea cazului Ponta și prin recunoașterea plagiatului acestuia.Dacă până acum soarta lui Ponta, în ceea ce privește plagiatul, a stat în pixul a patru miniștrii: Liviu Pop, Ecaterina Andronescu, Remus Pricopie și Sorin Cîmpeanu, subalterni ai săi în guvern, acum decizia aparține unui om de știință care, nu o dată, a luat poziții dure față de încercarea de politizare a cercetării din România. Ultimul exemplu: Adrian Curaj s-a opus încercării Ecaterinei Andronescu, șefa Comisiei de Învățământ din Senat, de a înființa o nouă instituție - Agenția pentru Cercetare, Transfer Tehnologic si Inovare (ACTTIN) – prin care să se distribuie banii cercetării.
Pe de altă parte, problema lui Adrian Curaj o reprezintă faptul că guvernul de tehnocrați nu este unul de forță, depinzând și de susținerea partidelor politice, printre care și PSD.
Riscă excluderea din Barou
Potrivit unor documente prezentate în exclusivitate de România liberă, Victor Ponta a intrat în Baroul București fără examen, doar pe baza titlului de doctor. Un verdict oficial de plagiat semnat de ministrul Educației, care l-ar deposeda pe Ponta de acest titlu, ar putea determina un lanț de probleme pentru fostul premier. În primul rând, o acuzație de fals intelectual. Apoi, prin declararea lucrării de doctorat drept un plagiat, Baroul București ar putea să îi retragă lui Ponta și titlul de avocat (în acest moment, Ponta și-a suspendat activitatea din Barou deoarece este demnitar). Potrivit propriei declarații de avere, cabinetul de avocatură al premierului a câștigat, până în martie 2010 (ultima declarație de avere în care Ponta declară venituri de pe urma cabinetului său de avocatură), suma de aproximativ 1.600.000 de lei, adică 380.000 de euro. Banii aceștia i-ar putea fi imputați. Fostul decan al Baroului București, Ilie Iordăchescu, ne-a declarat că dacă anumiți clienți se consideră prejudiciați de fostul premier, ei ar putea să ceară să li se înapoieze o parte din onorariile achitate lui Victor Ponta.Premierul a mai câștigat bani de pe urma faptului că a profesat la Universitatea Româno-Americană. În CV-ul de la Camera Deputaților, premierul scrie că între octombrie 2002 şi martie 2007 a fost lector universitar doctor în cadrul Departamentului de Drept Penal (titlul de doctor se regăsește și acum pe site-ul cdep.ro). Suma totală câștigată de premier de pe urma activității sale didactice este de 110.000 de lei, adică 26 de mii de euro. Premierul și-a însușit în fața elevilor o demnitate – aceea de doctor – pe care a obținut-o printr-un plagiat. Foarte probabil, titlul a cântărit mult atunci când corpul profesoral l-a ales pe Victor Ponta pentru poziția de lector.
Ultimul tun al Guvernului Ponta: 7.000.000 euro pentru baronii PSD
23 noiembrie 2015 - stire actualizata la ora 23:26, 23 noiembrie 2015
23 noiembrie 2015 - stire actualizata la ora 23:26, 23 noiembrie 2015
Banii au fost alocați prin transferuri și fac parte din Programul Național de Dezvoltare Locală, demarat de Guvernul Ponta în 2013, pe baza unei ordonanțe de urgență. Datele apar în lista de plăți efectuate în luna octombrie 2015, publicată pe site-ul ministerului. Pe listă figurează plăți către mai multe unități administrative – consilii județene, locale sau comunale.
În jur de 7 milioane de lei au ajuns la sectorul 3, condus de Robert Negoiță (PSD). Numele acestuia a fost vehiculat ca posibil candidat al PSD la Primăria Capitalei. Coincidență sau nu, cu o săptămână înainte de prima alocare de fonduri, din 1 octombrie, Negoiță și-a anunțat retragerea din cursa pentru șefia PSD, Liviu Dragnea rămânând singurul candidat.
CJ Bistrița-Năsăud a obținut 6,5 milioane de lei. În acest județ conducerea este deținută de Radu Moldovan (PSD), unul dintre apropiații fostului premier Victor Ponta.
CJ Vrancea, condus de Marian Oprișan (PSD), a primit aproape 5 milioane de lei. Marian Oprișan este unul dintre cei mai influenți baroni PSD, fiind și șeful Uniunii Naționale a Consiliilor Județene (UNCJR). Consiliul Județean Dâmbovița a primit aproape patru milioane de lei. Instituția este condusă tot de un social-democrat, Adrian Țuțuianu, cercetat pentru trafic de influență.
Excepție nu a făcut nici județul Prahova, pentru care au fost alocate 3 milioane de lei. CJ Prahova este condus de Mircea Cosma (PSD), trimis în judecată pentru fapte de corupție și urmărit penal pentru sprijinire a unui grup infracțional organizat. Către CJ Sibiu au mers 2,5 milioane de lei. Instituția îl are în frunte pe Ioan Cindrea (PSD), care a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare, pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese. Fostului deputat PSD i s-a imputat că și-a angajat nelegal soția la biroul său parlamentar. CJ Dolj, condus de Ion Prioteasa (PSD), a primit 1,2 milioane de lei.
Liberalii au primit resturile
Spre deosebire de alte ocazii, CJ Bacău nu mai este în top, primind doar 600.000 de lei. O posibilă explicație este faptul că Viorel Hrebenciuc, cel care l-a instalat pe Dragoș Benea în fruntea CJ, nu mai poate influența alocările financiare. O sumă similară a primit și CJ Brăila, județ cu o influență scăzută, fiind condus interimar de Viorel Mortu (PSD) după revocarea din funcție a lui Gheorghe Bunea Stancu. Nu au fost uitați nici aliații.Ministerul a alocat 1,6 milioane de lei pentru CJ Neamț, condus de Constantin Iacoban (UNPR). Pentru comparație, pe listă se află doar două județe conduse de liberali - CJ Hunedoara, condus de Adrian David (PNL), după revocarea lui Mircea Moloț, a primit doar 550.000 de lei. CJ Cluj a primit 435.000 de lei – aici instituția este condusă de Mihai Seplecan, căruia PNL i-a retras sprijinul politic.
Nu este singurul cadou făcut de Guvernul Ponta pentru baronii locali, pe ultima sută de metri, în perspectiva alegerilor de anul viiitor.
La ultima rectificare bugetară din luna octombrie, Guvernul Ponta a acordat 2,5 miliarde de lei direct către administrațiile locale. Ministerul Dezvoltării Regionale a primit 754,4 milioane de lei, însă, mai important, prin ordonanța de rectificare acestui minister i s-a permis să suplimenteze cu 12 miliarde de lei creditele de angajament. „Li se va da dreptul să realizeze cheltuieli pe care tot statul le va rambursa, fie din bugetul din acest an, fie din bugetul pe anul viitor”, a explicat fostul ministru al Finanțelor Gheorghe Ialomițianu (PNL).
Ce finanțează Guvernul
Programul Naţional de Dezvoltare Locală, coordonat de Ministerul Dezvoltării Regionale, vizează finanțarea unor lucrări de infrastructură. Aceste lucrări vizează sisteme de alimentare cu apă şi staţii de tratare a apei, sisteme de canalizare şi staţii de epurare a apelor uzate, unităţi de învăţământ preuniversitar. De asemenea, este vorba de drumuri judeţene, drumuri de interes local, drumuri comunale, poduri, podeţe sau punţi pietonale, obiective culturale de interes local (biblioteci, muzee, centre culturale multifuncţionale, teatre), pieţe publice, comerciale, târguri, oboare. Programul vizează și modernizarea bazelor sportive, a sediilor instituţiilor publice, dar și a infrastructurii turistice locale.Deutsche Welle: Republica Moldova, la inceput de catastrofa umanitara
11:40 - Deutsche Welle: Republica Moldova, la inceput de catastrofa umanitara
"Republica
Moldova, la inceput de catastrofa umanitara", scrie Deutsche Welle
intr-o analiza a situatiei cu care se confrunta in prezent populatia de
peste Prut ca urmare a instabilitatii politice...
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.htmlPoliticienii vor eșecul lui Cioloș Andreea Pora
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
Cioloș are o fereastră de oportunitate cum puține au fost până
acum, pe care trebuie să o speculeze cât mai rapid, tocmai pentru că
interesul major al clasei politice este ca el să eșueze.
În săptămâna care a trecut de la votul de învestitură dat Cabinetului Cioloș de majoritatea conjuncturală creată în parlament sub presiunea străzii, partidele și „Brigada Portofel“ din media televizate au scos deja cornițele. La început mai timorate și nesigure, au prins repede glas și acum îndeasă din greu cărbuni în mașinăria de propagandă și linșaj. Guvernul Cioloș este mărunțit zi și noapte, miniștrii sunt luați pe rând la refec, declarațiile sunt răstălmăcite, scornelile pure și dure țin breaking news-urile și crawl-urile, conspiraționita bate recordul. Era de așteptat? Desigur. E prima oară în 25 de ani când partidele sunt obligate să susțină nu un premier tehnocrat, ci un guvern de neafiliați politic, cu doar două excepții notabile: Dâncu și Tobă. Umilința e maximă, iar răzbunarea va fi pe măsură. Motivul e unul simplu: dacă acest cabinet reușește, partidele, așa cum sunt ele acum, vor fi terminate. Opinia publică va recepta corect semnalul și va fi confirmată în așteptările și idiosincraziile ei. Deci, Guvernul Cioloș trebuie cu orice preț împiedicat să reușească, fie și punctual! Pentru că, altfel, partidele vor fi forțate să iasă pe scenă în alegeri cu figuri noi, de calibru profesional și de integritate, extrase din afara propriului sistem de găști. Or, asta ar însemna destructurarea partidelor, abdicarea de la principiile și sistemul în virtutea cărora funcționează și există de peste 25 de ani. Înseamnă reformă, cuvântul acela hulit, aruncat în derizoriu și tocit de prea multă folosire ipocrită. Dacă Cioloș eșuează, demonstrația este făcută, iar partidele se vor simți eliberate de orice presiune. Își vor râde satisfăcute în barbă.
Vedem deja că, pentru decredibilizarea echipei Cioloș, mai corect spus, a ideii de independent politic, se folosește un întreg arsenal. Trecând peste minciunile și manipulările grosolane intrate deja în repertoriu, două mi se par periculoase. 1) Ideea că se urmărește distrugerea întregii clase politice, a parlamentarismului, deci a esenței democrației, când, de fapt, este vorba de renunțarea la practicile de clientelism, corupție, de plasare deasupra legii și a cetățeanului de rând și de îndepărtarea figurilor - multe, e drept -, compromise, inclusiv la nivel de lideri. Scopul este acoperirea evidenței: democrația a fost viciată profund chiar de politicieni. 2) Utilizarea străzii și a societății civile împotriva noului cabinet, prin răstălmăcirea solicitărilor și a dezideratelor. Ni se explică, de exemplu, cum „poporul“ (pentru asta se iau câteva babe de la sat, niscaiva pensionari de la cozi și societate civilă arondată politic) este speriat că Cioloș nu va mări salariile cu 10%, așa cum s-a votat în parlament. Nu-mi aduc aminte de vreo revendicare salarială la proteste, ba din contră. Tot în această strategie se înscrie și plasarea ștachetei așteptărilor aceluiași „popor“ la cote de neatins, undeva pe vârful Everestului. I se cere lui Cioloș să facă într-un an cât n-au făcut Feții Frumoși din partide în 26, de la autostrăzi la reforma clasei politice și electorală, până la un nivel de trai ca în Occident. Scopul: demonstrarea eșecului (anticipat cu voluptate) al tehnocrației și independenței politice.
Teama de reușita lui Cioloș este cu atât mai mare, cu cât acesta și-a fixat printre priorități reforma administrației în sensul depolitizării, integrității și selecției pe criterii de performanță, la care se adaugă și avertismentul că „guvernul are instrumente directe să facă schimbările pe care nu le vrea clasa politică“. Frisonul care a cuprins partidele e de înțeles, doar așa li se poate jugula conducta către banii publici și sinecuri. Mi se pare cel mai important demers la care s-a angajat Cioloș și pe care a pedalat în mai toate intervențiile publice de până acum. Oricum, e evident că nu poate duce războaie pe toate fronturile pe care ar fi necesar, dar acesta este cu adevărat unul extrem de dur, pe care nu l-a mai purtat de facto nimeni până acum.
Neașteptat de bun comunicator, spre supărarea politicienilor care sperau într-un Iohannis doi, Cioloș a înțeles deja că va avea un parlament ostil, care va încerca să-i boicoteze proiectele și că va fi mitraliat de „Brigada Portofel“ din media până și în acțiunile cu evident beneficiu public. Premierul nu poate miza pe sprijinul PSD, poate nici chiar al PNL, e adevărat, poate însă miza pe faptul că niciunul dintre aceste două partide nu vor cuteza să-l pice la o moțiune de cenzură în an electoral. E un risc pe care nu și-l vor asuma. Mai mult, nu se vor aventura nici să joace prea pe față, să depășească limitele gherilei, în chestiunile sensibile, de apărare a corupților sau depolitizare a unor zone-cheie. Cred, de exemplu, că PSD va vota pentru arestarea lui Dan Șova. Înțeleg și ele totuși că Guvernul Cioloș are o legitimitate morală conferită de „Stradă“ și de o majoritate a populației, dacă ne luăm după sondaje, care vrea reformarea statului. Cioloș are o fereastră de oportunitate cum puține au fost până acum, pe care trebuie să o speculeze cât mai rapid, tocmai pentru că interesul major al clasei politice este ca el să eșueze.
2015-11-24
1
În săptămâna care a trecut de la votul de învestitură dat Cabinetului Cioloș de majoritatea conjuncturală creată în parlament sub presiunea străzii, partidele și „Brigada Portofel“ din media televizate au scos deja cornițele. La început mai timorate și nesigure, au prins repede glas și acum îndeasă din greu cărbuni în mașinăria de propagandă și linșaj. Guvernul Cioloș este mărunțit zi și noapte, miniștrii sunt luați pe rând la refec, declarațiile sunt răstălmăcite, scornelile pure și dure țin breaking news-urile și crawl-urile, conspiraționita bate recordul. Era de așteptat? Desigur. E prima oară în 25 de ani când partidele sunt obligate să susțină nu un premier tehnocrat, ci un guvern de neafiliați politic, cu doar două excepții notabile: Dâncu și Tobă. Umilința e maximă, iar răzbunarea va fi pe măsură. Motivul e unul simplu: dacă acest cabinet reușește, partidele, așa cum sunt ele acum, vor fi terminate. Opinia publică va recepta corect semnalul și va fi confirmată în așteptările și idiosincraziile ei. Deci, Guvernul Cioloș trebuie cu orice preț împiedicat să reușească, fie și punctual! Pentru că, altfel, partidele vor fi forțate să iasă pe scenă în alegeri cu figuri noi, de calibru profesional și de integritate, extrase din afara propriului sistem de găști. Or, asta ar însemna destructurarea partidelor, abdicarea de la principiile și sistemul în virtutea cărora funcționează și există de peste 25 de ani. Înseamnă reformă, cuvântul acela hulit, aruncat în derizoriu și tocit de prea multă folosire ipocrită. Dacă Cioloș eșuează, demonstrația este făcută, iar partidele se vor simți eliberate de orice presiune. Își vor râde satisfăcute în barbă.
Vedem deja că, pentru decredibilizarea echipei Cioloș, mai corect spus, a ideii de independent politic, se folosește un întreg arsenal. Trecând peste minciunile și manipulările grosolane intrate deja în repertoriu, două mi se par periculoase. 1) Ideea că se urmărește distrugerea întregii clase politice, a parlamentarismului, deci a esenței democrației, când, de fapt, este vorba de renunțarea la practicile de clientelism, corupție, de plasare deasupra legii și a cetățeanului de rând și de îndepărtarea figurilor - multe, e drept -, compromise, inclusiv la nivel de lideri. Scopul este acoperirea evidenței: democrația a fost viciată profund chiar de politicieni. 2) Utilizarea străzii și a societății civile împotriva noului cabinet, prin răstălmăcirea solicitărilor și a dezideratelor. Ni se explică, de exemplu, cum „poporul“ (pentru asta se iau câteva babe de la sat, niscaiva pensionari de la cozi și societate civilă arondată politic) este speriat că Cioloș nu va mări salariile cu 10%, așa cum s-a votat în parlament. Nu-mi aduc aminte de vreo revendicare salarială la proteste, ba din contră. Tot în această strategie se înscrie și plasarea ștachetei așteptărilor aceluiași „popor“ la cote de neatins, undeva pe vârful Everestului. I se cere lui Cioloș să facă într-un an cât n-au făcut Feții Frumoși din partide în 26, de la autostrăzi la reforma clasei politice și electorală, până la un nivel de trai ca în Occident. Scopul: demonstrarea eșecului (anticipat cu voluptate) al tehnocrației și independenței politice.
Teama de reușita lui Cioloș este cu atât mai mare, cu cât acesta și-a fixat printre priorități reforma administrației în sensul depolitizării, integrității și selecției pe criterii de performanță, la care se adaugă și avertismentul că „guvernul are instrumente directe să facă schimbările pe care nu le vrea clasa politică“. Frisonul care a cuprins partidele e de înțeles, doar așa li se poate jugula conducta către banii publici și sinecuri. Mi se pare cel mai important demers la care s-a angajat Cioloș și pe care a pedalat în mai toate intervențiile publice de până acum. Oricum, e evident că nu poate duce războaie pe toate fronturile pe care ar fi necesar, dar acesta este cu adevărat unul extrem de dur, pe care nu l-a mai purtat de facto nimeni până acum.
Neașteptat de bun comunicator, spre supărarea politicienilor care sperau într-un Iohannis doi, Cioloș a înțeles deja că va avea un parlament ostil, care va încerca să-i boicoteze proiectele și că va fi mitraliat de „Brigada Portofel“ din media până și în acțiunile cu evident beneficiu public. Premierul nu poate miza pe sprijinul PSD, poate nici chiar al PNL, e adevărat, poate însă miza pe faptul că niciunul dintre aceste două partide nu vor cuteza să-l pice la o moțiune de cenzură în an electoral. E un risc pe care nu și-l vor asuma. Mai mult, nu se vor aventura nici să joace prea pe față, să depășească limitele gherilei, în chestiunile sensibile, de apărare a corupților sau depolitizare a unor zone-cheie. Cred, de exemplu, că PSD va vota pentru arestarea lui Dan Șova. Înțeleg și ele totuși că Guvernul Cioloș are o legitimitate morală conferită de „Stradă“ și de o majoritate a populației, dacă ne luăm după sondaje, care vrea reformarea statului. Cioloș are o fereastră de oportunitate cum puține au fost până acum, pe care trebuie să o speculeze cât mai rapid, tocmai pentru că interesul major al clasei politice este ca el să eșueze.
TAGS :
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
