Ce e un om , ori un an ,sau un mileniu?
Toate trecătoare luate implacabil de valul timpului
și cu valul laolată se vor risipi
înghțite câte unul în câte unul în uitarea neagră a orizontului din zare care va fi în briză mării fără tine .
D.Sin.
Poreclă Sile this Millennium Pseudonime sile_this_millennium
Fostul presedinteIon Iliescu
s-a prezentat, miercuri dimineata, la Parchetul Inaltei Curti de
Casatie si Justitie pentru a da declaratii in dosarul Mineriadei din
iunie 1990, redeschis anul acesta in luna martie. Surse citate de televiziunile de stiri sustin ca Ion Iliescu ar putea fi pus sub acuzare pentru infractiuni contra umanitatii. Potrivit B1 TV, daca va fi gasit vinovat, el risca pana la 25 de ani deinchisoare.
"Pana nu se lamuresc de catre instanta circumstantele acestor regretabilevictime, nu am ce sa spun. Pentru mortii de la mineriadenu am ce sa imi reprosez", a declarat Magureanu la intrarea in sediul institutiei.
Reprezentantii Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie au anuntat miercuri ca procurorii militaricontinua ancheta
in dosarul Mineriadei, cu schimbarea incadrarii juridice in infractiune
contra umanitatii si extinderea urmaririi penale asupra altor persoane,
fara a da insa detalii.
"Procurorii
militari au dispus schimbarea incadrarii juridice si efectuarea in
continuare a urmaririi penale sub aspectul savarsirii infractiunii
contra umanitatii constand in reprimarea violentaa manifestatiei din Piata Universitatii, din dimineata zilei de 13
iunie 1990, soldata cu decesul a patru persoane si ranirea prin
impuscare a altor trei, precum si vatamarea corporala si lipsirea de
libertate a aproximativ 1.000 de persoane in zilele de 14 si 15 iunie
1990, ca urmare a atacului violent declansat de catre muncitori din
unele centre industriale si bazine carbonifere din tara.
Prin
aceeasi ordonanta s-a dispus extinderea urmaririi penale cu privire la
participarea altor persoane la savarsirea faptelor descrise anterior",
anunta Parchetul intr-un comunicat.
Sursa
citata mai precizeaza ca in perioada urmatoare vor fi audiate
persoanele fata de care s-a dispus efectuarea in continuare a urmaririi
penale sub aspectul savarsirii infractiunii contra umanitatii si care la
data evenimentelor detineau functii de conducere la nivelul
structurilor civile si militare ale statului, precum si in cadrul unor
unitati economice.
Pe 9 martie, instanta suprema a confirmat
decizia procurorilor Parchetului ICCJ de redeschidere a urmaririi penale
in dosarul mineriadei din 13-15 iunie 1990.
Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
miercuri, 21 octombrie 2015 Fostul preşdinte al României s-a prezentat la Parchetul General
miercuri, 21 octombrie 2015, la ora 9.45. Acesta a fost citat in dosarul
Mineriadei din iunie 1990. Surse judiciare au declarat pentru EVZ că
Ion Iliescu va fi pus sub acuzare pentru infracţiuni extrem de grave.
Parchetul General a transmis şi alte informaţii legate de acest caz. La
Parchetul General s-a prezentat şi Virgil Măgureanu, fost şef al SRI. Un
comunicat oficial confirmă că Iliescu şi alte persoane importante vor
afla astăzi că sunt puse sub acuzare.
Gestul lui depaseste orice limita a imaginatiei. Detalii despre personajul care uimeste intreg orasul
- VIDEO
Luni, 19 Octombrie 2015
| Valentin HUTANU
valentin.hutanu•bzi.ro
Dean Hufstelter
• Intr-adevar, sa faci asa ceva iti trebuie un curaj
incredibil! • Mai mult, sa crezi intr-un asemenea mod ca lucrurile se
pot schimba complet in viata, implica o viziune cu totul si cu totul
spectaculoasa • Chiar daca avea tot ceea ce-si putea dori orice om, a
decis sa lase totul balta si sa vina in Romania, tocmai la Iasi • Acest
profesor, plecat de ani buni din Statele Unite ale Americii, traieste
acum o experienta deosebita ca profesor al unui mare colegiu din oras
Toate detaliile si dezvaluirile legate de trecutul, dar mai ales prezentul profesorului american Dean Hufstelter (in varsta de 54 ani - n.r.), cel care de aproape noua ani preda Engleza si Civilizatie americana la Colegiul National Richard Wrumbrand,
au o incarcatura emotionala si umana speciala. Totul pare desprins
dintr-o pelicula gandita si regizata magistral pe platourile de la
Hollywood! Secvente contrastante, decizii radicale si momente de viata
la limita extrema. Intreaga poveste a profesorului Dean poate fi
urmarita intr-un material video complet, doar pe www.bzi.ro.
"Simteam ca nu mai pot trai in America"
Primele
sale contacte cu Romania au fost imediat dupa anul 1989. Inca de
atunci, si-a dat seama ca are de-a face cu oameni extraordinari, dar si
cu o tara ce are un potential urias! Totusi, extrem de interesanta este
dezvaluirea sa in legatura cu motivul care a stat la baza deciziei de a
parasi Statele Unite ale Americii (SUA). "Ganditi-va
ca, in State, avem tot ceea ce-si poate dori si spera un om de la
viata... Traiam in sudul statului California, aveam casa, masina,
oceanul era foarte aproape, iar situatia financiara era buna. Totusi,
simteam ca trebuie sa schimb ceva in viata mea, ca ma sufocam si ca
trebuie sa plec. Mai exact, acum 14 ani, ca profesor nu mai eram fericit
cu munca mea in America si am hotarat sa vin in Europa de Est. Atunci
am decis sa incerc totul pentru doi ani si sa vad ceea ce pot face. As
vrea sa spun insa ca, la un an de la Revolutia romana
(1989 - n.r.), parintii mei au adoptat copii din Romania, la Barlad. Mai
tarziu au decis sa vina in Iasi si sa cumpere un apartament in centrul
urbei. Asa ca stiam dinainte lucruri despre tara...", rememoreaza
Hufstelter.
"Vecinii cred ca lucrez la CIA"
Initial, dorinta sa a fost aceea ce a preda intr-o unitate de invatamant de
stat locala insa, din cauza sistemului birocratic autohton, nu i-a fost
recunoscuta diploma de profesor din SUA si asa a ajuns sa predea la
Colegiul National Richard Wrumbrand. Amuzant este insa ca, vecinii din
blocul unde traieste cred ca este un agent secret al CIA! "Eu am un apartament chiar in centrul Iasului, undeva pe bulevardul Anastasie Panu.
In general, ma inteleg bine cu vecinii mei de la bloc, asta chiar daca
unii cred ca sunt agent CIA. Apoi, de noua ani predau la Wurmbrand, loc
unde ma simt extraordinar si unde am libertatea de a preda cum cred eu
ca-i mai bine, asta bineinteles respectand regulile si curriculum-ul.
Nu ma simt mereu supravegheat de catre conducere iar, asa, imi fac
treaba foarte bine. Sa stiti ca, la inceput eu am vrut sa predau la un
liceu public din Iasi, insa mi-a fost inchisa usa deoarece diploma mea
de profesor din America nu a fost recunoscuta aici", arata americanul.
"Romanii trebuie sa renunte la a se mai lamenta"
Dand
dovada de o analiza profunda si fiind un individ caruia ii place sa
intre in contact cu oamenii, Dean Hufstelter considera ca s-au schimbat
foarte multe in tara noastra, doar ca cetatenii trebuie sa renunte la a
se mai plange ca totul este greu si sa faca schimbari, pas cu pas, in
viata lor. "Romanii sunt oameni extraordinari si tara este una
deosebita. Pentru a sustine ceea ce spun, dau ca exemplu familia mea,
care are afaceri in Scotia si, unde, la firma au fost
angajati multi romani, care au dovedit ca sunt oameni inzestrati si
foarte capabili. Totusi, marea problema a voastra este ca toata lumea se
plange ca este greu, ca sunt probleme... Sincer, cred ca trebuie sa
schimbati aceasta mentalitate si sa continuati a face
schimbari, asta pas cu pas, pentru ca nimic nu se poate transforma
rapid. Mai departe, lipsa de punctualitate din Romania ma deranjeaza
dar, acum, nu mai sunt atat de frustrat de asta, pentru ca am observat
ca multi din jurul meu se bucura sa ma vada agitat... In concluzie, asta
ca sa va spun, ceea ce m-a impresionat mai mult la Romania sunt
oamenii, cu certitudine oamenii... Daca ma intrebati, acum, daca voi
pleca de aici, sincer sa va marturisesc este ca nu stiu, chiar nu stiu!
Repet, romanii trebuie sa fie rabdatori si sa munceasa din greu",
concluzioneaza prof. Dean Hufstelter.
- stire actualizata la ora 21:20, 18 octombrie 2015
Cancelarul
german, Angela Merkel, s-a deplasat înTurcia pentru întrevederi cu
preşedintele Recep Tayyip Erdogan şi cu premierul Ahmet Davutoglu,
asupra crizei imigranţilor, cea mai gravă cu care se confruntă Europa
după cel de-al doilea război mondial. După
Croaţia, apoi Slovenia, fluxul imigranţilor s-a redirecţionat spre
Austria, sâmbătă, 17 octombrie, după ce Ungaria a închis, vineri la
miezul nopţii, frontiera cu vecinul croat, pe unde peste 170.000 de
persoane au tranzitat într-o lună. În ajun, Comisia Europeană a anunţat
că a ajuns la un „plan comun de acţiune”cu Turcia pentru îndiguirea
fluxurilor migratorii. Potrivit
Bruxelles, acest plan prevede, în principal, noi discuţii privind
candidatura Turciei la aderarea la UE, un acces la vize pentru cetăţenii
turci şi un ajutor financiar. În schimb, Turcia va accepta să
găzduiască refugiaţii şi să întărească supravegherea frontierelor şi
lupta contra reţelelor de călăuze. Concret, în schimbul cooperării,
Erdogan cere accelerarea negocierilor de aderare laUniune, care
trenează de zece ani şi liderul turc speră ca europenii să fie mai puţin
atenţi la derivele regimului său. Înaintea
plecării în Turcia, cancelarul german declara că UE trebuie să dea
dovadă de „solidaritate” faţă de fluxul fără precedent de imigranţi din
acest an şi a refuzat ideia unei „închideri” a frontierelor care „este o
iluzie în secolul 21”. Angela Merkel a reafirmat că o soluţie ce trece
printr-o susţinere întărită a Turciei,ţară prin care trec un mare număr
de migranţi care fug de războaie şi persecuţii.UE trebuie să ajute
Turcia„să aibă grijă de refugiaţi” şi să reuşească „o mai bună
supraveghere a frontierelor maritime” ale ţării cu Grecia. „Este
inadmisibil ca spaţiul maritim dintre Turcia şi Grecia să fie în prezent
în mâinile contrabandiştilor (de persoane, n.n.)”.
Includerea Turciei
La
summitul UE de la Bruxelles de zilele trecute, consacrat crizei
imigraţiei, Merkel a menţionat de mai multe ori rolul central al Turciei
în criza refugiaţilor şi a susţinut un plan de acţiune al UE de mai
multe miliarde de euro vizând încurajarea Ankarei de a coopera pentru
controlul mai strict al frontierelor, un efort pentru reducerea drastică
a numărului de refugiaţi şi imigranţi care intră în UE. Merkel
s-a deplasat la Istanbul pentru întrevederi cu Erdogan şi Davutoglu,
după ce în ultimele săptămâni ea a amintit că este gata să întindă mâna
Turciei, recunoscând rolul-cheie pe care îl poate juca în orice
tentativă de limitare a miilor de refugiaţi şi imigranţi care vin zilnic
în Germania. La Berlin, oficialii au declarat că vizita era necesară
pentru ameliorarea comunicării într-un moment în care balanţa puterii în
relaţiile UE-Turcia a evoluat considerabil în favoarea Ankarei, în mare
parte din cauză că în prezent Turcia este principala sursă a celor
700.000 de persoane care un intrat în acest an în UE. Cancelarul
german este ţinta criticilor interne pentru această vizită făcută unui
lider din ce în ce mai autoritar şi aflat la două săptămâni înaintea
unor alegeri legislative cruciale, care, din cauza escaladei politicii
sale contra kurzilor s-au transformat într-un referendum contra sa. Vizita
lui Merkel în Turcia intervine la o săptămână de la cel mai sângeros
atentat terorist din istoria modernă a ţării comis la Ankara în timpul
unei manifestaţii pentru pace, soldat cu 97 de morţi şi peste 500 de
răniţi.
Concesii criticate
Politicienii
suspectează că orice concesie făcută de Merkel cu Erdogan va fi
considerată ca o susţinere pre-electorală a acestuia. „Erdogan poate
spune de acum că ţine toată lumea în buzunar şi când doamna Merkel va
merge până la palatul său, atunci cred că va fi un cadou pentru alegerea
nemeritată a partidului său (Erdogan, n.n.), AKP” a declarat Lale
Akgun, membru al social-democraţilor (SPD), care este născut la
Istanbul. Deputatul „verde” Claudia Roth o acuză pe Angela Merkel că
merge pe „un câmp minat” părând că susţine campania electorală a lui
Erdogan. Chiar dacă nu este în cursă, ca preşedinte trebuind să fie
independent, Erdogan a intervenit în cursa electorală. Dar,
responsabilii guvernamentali susţin că discuţiile sunt vitale pentru
găsirea unei soluţii la situaţia refugiaţilor. Spiegel
citează declaraţia lui Armin Laschet, unul din liderii
democrat-creştinilor din CDU, partidul Angelei Merkel, potrivit căruia
„suntem foarte critici cu Erdogan şi desigur nu este interlocutorul
nostru preferat, cum poate vă puteţi imagina, dar fără nu el va fi
posibilă găsirea unei soluţii”. Politicianul a adăugat că „atentatul
face lucrurile şi mai complicate” şi a precizat că 2 milioane de
persoane trăiesc în Turcia în tabere de refugiaţi şi va trebui să le fie
oferit un viitor, altfel ei ar putea să ia drumul spre Europa. Iar Cem
Ozdemir, şeful grupului Verzilor, condamna postura cancelarului la
Ankara, cerând amânarea vizitei cel puţin până după alegeri. „Orice
acord ar fi un semnal că îl considerăm pe Erdogan un interlocutor
normal. Dar asta nu se poate cu un şef de stat care acceptă moartea
cetăţenilor săi, poliţiei şi soldaţilor”. În Germania,
cancelarul Merkel şi-a văzut popularitatea scăzând legat de criza
imigranţilor, în special din pricina politicii sale a porţii deschise.
Şi, în timp ce insistă că nu-şi va schimba politica, Merkel este supusă
presiunii crescânde a germanilor obişnuiţi şi a aliaţilor conservatori
pentru a-şi modela planul în vederea reducerii numărului nou-sosiţilor
în Gemania. După atacul din Ankara, Gokay Sofuoglu, preşedintele
comunităţii turce din Germania (circa 3 milioane persoane de origine
turcă), avertiza: „conflictul între turci şi kurzi este în pericol să se
răspândească pe străzile” din Germania, ştiut fiind că tensiunile
dintre cele două comunităţi au crescut.
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
Foto: .Arhiva Ziarecom
Fostul presedinte Ion Iliescu
s-a prezentat, miercuri dimineata, la Parchetul Inaltei Curti de
Casatie si Justitie pentru a da declaratii in dosarul Mineriadei din
iunie 1990, redeschis anul acesta in luna martie.
Dean Hufstelter
Dean Hufstelter
