Ce e un om , ori un an ,sau un mileniu?
Toate trecătoare luate implacabil de valul timpului
și cu valul laolată se vor risipi
înghțite câte unul în câte unul în uitarea neagră a orizontului din zare care va fi în briză mării fără tine .
D.Sin.
Poreclă Sile this Millennium Pseudonime sile_this_millennium
- stire actualizata la ora 21:20, 18 octombrie 2015
Cancelarul
german, Angela Merkel, s-a deplasat înTurcia pentru întrevederi cu
preşedintele Recep Tayyip Erdogan şi cu premierul Ahmet Davutoglu,
asupra crizei imigranţilor, cea mai gravă cu care se confruntă Europa
după cel de-al doilea război mondial. După
Croaţia, apoi Slovenia, fluxul imigranţilor s-a redirecţionat spre
Austria, sâmbătă, 17 octombrie, după ce Ungaria a închis, vineri la
miezul nopţii, frontiera cu vecinul croat, pe unde peste 170.000 de
persoane au tranzitat într-o lună. În ajun, Comisia Europeană a anunţat
că a ajuns la un „plan comun de acţiune”cu Turcia pentru îndiguirea
fluxurilor migratorii. Potrivit
Bruxelles, acest plan prevede, în principal, noi discuţii privind
candidatura Turciei la aderarea la UE, un acces la vize pentru cetăţenii
turci şi un ajutor financiar. În schimb, Turcia va accepta să
găzduiască refugiaţii şi să întărească supravegherea frontierelor şi
lupta contra reţelelor de călăuze. Concret, în schimbul cooperării,
Erdogan cere accelerarea negocierilor de aderare laUniune, care
trenează de zece ani şi liderul turc speră ca europenii să fie mai puţin
atenţi la derivele regimului său. Înaintea
plecării în Turcia, cancelarul german declara că UE trebuie să dea
dovadă de „solidaritate” faţă de fluxul fără precedent de imigranţi din
acest an şi a refuzat ideia unei „închideri” a frontierelor care „este o
iluzie în secolul 21”. Angela Merkel a reafirmat că o soluţie ce trece
printr-o susţinere întărită a Turciei,ţară prin care trec un mare număr
de migranţi care fug de războaie şi persecuţii.UE trebuie să ajute
Turcia„să aibă grijă de refugiaţi” şi să reuşească „o mai bună
supraveghere a frontierelor maritime” ale ţării cu Grecia. „Este
inadmisibil ca spaţiul maritim dintre Turcia şi Grecia să fie în prezent
în mâinile contrabandiştilor (de persoane, n.n.)”.
Includerea Turciei
La
summitul UE de la Bruxelles de zilele trecute, consacrat crizei
imigraţiei, Merkel a menţionat de mai multe ori rolul central al Turciei
în criza refugiaţilor şi a susţinut un plan de acţiune al UE de mai
multe miliarde de euro vizând încurajarea Ankarei de a coopera pentru
controlul mai strict al frontierelor, un efort pentru reducerea drastică
a numărului de refugiaţi şi imigranţi care intră în UE. Merkel
s-a deplasat la Istanbul pentru întrevederi cu Erdogan şi Davutoglu,
după ce în ultimele săptămâni ea a amintit că este gata să întindă mâna
Turciei, recunoscând rolul-cheie pe care îl poate juca în orice
tentativă de limitare a miilor de refugiaţi şi imigranţi care vin zilnic
în Germania. La Berlin, oficialii au declarat că vizita era necesară
pentru ameliorarea comunicării într-un moment în care balanţa puterii în
relaţiile UE-Turcia a evoluat considerabil în favoarea Ankarei, în mare
parte din cauză că în prezent Turcia este principala sursă a celor
700.000 de persoane care un intrat în acest an în UE. Cancelarul
german este ţinta criticilor interne pentru această vizită făcută unui
lider din ce în ce mai autoritar şi aflat la două săptămâni înaintea
unor alegeri legislative cruciale, care, din cauza escaladei politicii
sale contra kurzilor s-au transformat într-un referendum contra sa. Vizita
lui Merkel în Turcia intervine la o săptămână de la cel mai sângeros
atentat terorist din istoria modernă a ţării comis la Ankara în timpul
unei manifestaţii pentru pace, soldat cu 97 de morţi şi peste 500 de
răniţi.
Concesii criticate
Politicienii
suspectează că orice concesie făcută de Merkel cu Erdogan va fi
considerată ca o susţinere pre-electorală a acestuia. „Erdogan poate
spune de acum că ţine toată lumea în buzunar şi când doamna Merkel va
merge până la palatul său, atunci cred că va fi un cadou pentru alegerea
nemeritată a partidului său (Erdogan, n.n.), AKP” a declarat Lale
Akgun, membru al social-democraţilor (SPD), care este născut la
Istanbul. Deputatul „verde” Claudia Roth o acuză pe Angela Merkel că
merge pe „un câmp minat” părând că susţine campania electorală a lui
Erdogan. Chiar dacă nu este în cursă, ca preşedinte trebuind să fie
independent, Erdogan a intervenit în cursa electorală. Dar,
responsabilii guvernamentali susţin că discuţiile sunt vitale pentru
găsirea unei soluţii la situaţia refugiaţilor. Spiegel
citează declaraţia lui Armin Laschet, unul din liderii
democrat-creştinilor din CDU, partidul Angelei Merkel, potrivit căruia
„suntem foarte critici cu Erdogan şi desigur nu este interlocutorul
nostru preferat, cum poate vă puteţi imagina, dar fără nu el va fi
posibilă găsirea unei soluţii”. Politicianul a adăugat că „atentatul
face lucrurile şi mai complicate” şi a precizat că 2 milioane de
persoane trăiesc în Turcia în tabere de refugiaţi şi va trebui să le fie
oferit un viitor, altfel ei ar putea să ia drumul spre Europa. Iar Cem
Ozdemir, şeful grupului Verzilor, condamna postura cancelarului la
Ankara, cerând amânarea vizitei cel puţin până după alegeri. „Orice
acord ar fi un semnal că îl considerăm pe Erdogan un interlocutor
normal. Dar asta nu se poate cu un şef de stat care acceptă moartea
cetăţenilor săi, poliţiei şi soldaţilor”. În Germania,
cancelarul Merkel şi-a văzut popularitatea scăzând legat de criza
imigranţilor, în special din pricina politicii sale a porţii deschise.
Şi, în timp ce insistă că nu-şi va schimba politica, Merkel este supusă
presiunii crescânde a germanilor obişnuiţi şi a aliaţilor conservatori
pentru a-şi modela planul în vederea reducerii numărului nou-sosiţilor
în Gemania. După atacul din Ankara, Gokay Sofuoglu, preşedintele
comunităţii turce din Germania (circa 3 milioane persoane de origine
turcă), avertiza: „conflictul între turci şi kurzi este în pericol să se
răspândească pe străzile” din Germania, ştiut fiind că tensiunile
dintre cele două comunităţi au crescut.
Dreapta
populistă elvețiană UDC, anti-imigrație și anti-Uniunea Europeană, a
înregistrat duminică un progres spectaculos în alegerile parlamentare,
ieșind întărită din acest scrutin ca cel mai mare partid din
Confederația Helvetică și exercitând presiuni asupra Bernei pentru a
introduce cote în legătură cu persoanele ce vin din Uniunea Europeană,
notează Reuters și AFP, conform Agerpres. UDC (SVP, în germană n.r.) ar
Din
cauza valului de refugiaţi, în Germania ar putea fi periclitată ordinea
publică, astfel că „trebuie tras semnalul de alarmă” şi trebuie
construit un gard la graniţele ţării – a declarat preşedintele
sindicatului poliţiştilor din Germania (DPolG) săptămânalului Welt am
Sonntag. Rainer Wendt a subliniat: „Dacă decidenţii s-au gândit serios
la măsura adoptată în 13 septembrie cu privire la introducerea Mai multe detalii...
Organizațiile
evreiești din Olanda protestează față de decizia autorităților de a
deschide un centru pentru primirea migranților musulmani în Amstelveen,
cartierul evreiesc din sudul Amsterdamului, scrie thejewishweek.com din
New York. Organizațiile evreiești spun că decizia autorităților îi
îngrijorează deoarece în Amstelveen se află sinagogi, școli evreiești,
magazine kosher și alte locații ale comunității evreiești. În ultimul
timp foarte mulți evrei Mai multe detalii...
Cei
doi adjuncți ai directorului Serviciului de Informații Externe, șefii
operativi de fapt ai SIE, generalii Silviu Predoiu și Vasilică Sarcă, au
fost pregătiți de...
17 octombrie 2015, 06:12
EXPLOZIV/ CEI DOI ȘEFI OPERATIVI AI SIE AU FOST PREGĂTIȚI DE SECURITATE CA AGENȚI ANTI OCCIDENT
Cei doi adjuncți ai directorului Serviciului de
Informații Externe, șefii operativi de fapt ai SIE, generalii Silviu
Predoiu și Vasilică Sarcă, au fost pregătiți de Securitatea comunistă ca
agenți anti NATO și Occident timp de mai mulți ani înainte de căderea
de la putere a lui Nicolae Ceaușescu, în decembrie 1989. Acest lucru reiese din cv-urile oficiale ale celor doi. FLUX 24 a consultat pe pagina oficială a SIE cv-urile celor doi. Ambii directori adjuncți de azi ai SIE își asumă că între 1987 și 1989 au făcut cursuri de informații externe. CITIȚI ȘI: Șeful SIE: SUA NU mai pot asigura ordinea mondială Așa zisele cursuri de informații externe erau, de fapt, pregătiri pentru agenții secreți care urmau să fie trimiși în Occident să lupte împotriva americanilor și a NATO. Stagiul de pregătire avea loc la baza specială a CIE de la Brănești, lângă București. CV ul generalului Silviu Predoiu: CV ul generalului Vasilică Sarcă:
Tribunalul
București (TB) a decis vineri ca Antena 3, jurnaliștii Mihai Gâdea,
Răzvan Savaliuc, Bianca Nae și analistul Mugur Ciuvică să plătească în
solidar daune...
Cineva mă întreabă (mai curînd îmi dă un ultimatum) de ce nu răspund atacurilor apărute după ce am publicat citeva pagini de jurnal. Răspunsul cel mai bun este – d-aia! Vorbind serios, ar fi mai multe motive. Unul – nu prea urmăresc emisiunile tv, nu citesc ce apare online, pe site-uri, pe facebook, pe bloguri. E o meteahnă a bătrîneții. E de preferat dacă vrei să ai liniște. Nici timp nu prea am.
Ignorarea scandalurilor mă ajută să dorm bine și să-mi văd de scris. Tocmai finalizez un roman care sper să fie tipărit în iarna/primăvara 2016 și la care tot scriu de vreo 12 ani. Toate resursele mele (nici nu sunt multe, fizic vorbind) sunt concentrate pe acest proiect care este esențial pentru mine. Apoi, trebuie să spun, nu mă preocupă ce se spune despre mine, îmi pare rău. Atît timp cît ai adevărul tău, restul nu contează. E drept mai sunt prieteni care-mi semnalează diverse murdării și așa aflu, ca în acest caz. Ca tot omul, uneori mă mîhnesc, alteori mă bucur. Depinde cine mă înjură.
Alt motiv ar fi că nu cred că o discuție despre situația TVR – pe care o cunosc bine – interesează realmente opinia publică și că ea ar putea azi avea nivelul necesar. Nici că ar ajuta la salvarea ei. Orice intervenție în acest context ar fi o simplă răfuială de colțul străzii. Timpul va așeza aceste lucruri mai repede decît se crede, e inevitabil. Peisajul se schimbă cu repeziciune. E nevoie de un alt context. Abia acesta odată instalat se va putea discuta la rece ce a fost și ce nu a fost. Cum s-a prăbușit TVR și de ce ? Cine sunt responsabilii ? Dacă se putea face mai mult după 2012. Contextul actual se va schimba cam într-un an de zile. Pînă atunci orice controversă se face din vorbe goale, minciuni, atacuri, campanii, defăimări, ziceri și deziceri, bîrfe și calomnii. Așadar nimic serios, indiferent din ce parte ar veni replica.
Sigur mi-ar fi plăcut ca în fața acestui desant măcar unii dintre cei care mi-au telefonat sau scris în privat, să exprime și public aprecierile lor pentru curajul meu de a publica paginile de jurnal, pentru sinceritate etc. Oricum le mulțumesc. Cum sunt personalități publice cunoscute sunt convins că o vor face mai devreme sau mai tîrziu. Acela va fi și ceasul eventual cînd mă voi putea aventura într-o controversă pe tema TVR și a perioadei petrecute de mine acolo. Atunci voi fi și mai puțin singur pe acest front.
Un jurnal e un jurnal, nimic altceva și trebuie luat ca atare. E o descriere strictă a evenimentelor așa cum le-ai trăit într-o zi. Te poți înșela, impresiile tale sunt notate la cald și în timp se schimbă. Ești subiectiv, etc. Dar niște lucruri ar fi uitate altfel, dacă rămîn într-un jurnal constituie o memorie. Se întîmplă tot felul de lucruri memorabile, ele trebuie consemnate. În România dacă faci publice aceste consemnări ți se atrage atenția că încălci legea tăcerii, omerta, așa cum este practicată de sistem. E un păcat capital. Mi-am luat riscul să fiu un păcătos.Oricum nu fac și nu am făcut parte din ceea ce se numește sistem.
Într-un jurnal ce contează este ansamblul, viziunea autorului, nu un fragment de zece pagini. Adică la final, toate cele 600 de pagini pe care le-am strîns (între prima și ultima mea zi în TVR) vor fi citite dacă jurnalul va apărea în volum pe durata vieții mele sau după. Reacțiile vehemente, jignirile pe care le-am primit, delațiunile nu m-au descurajat. Am fost dezamăgit doar de 1-2 foști colaboratori pe care i-am ajutat mult și care acum mă terfelesc cu minciuni nerușinate. Probă de mare caracter.
Totuși – mi-am zis – punct ochit punct lovit. Dacă paginile de jurnal ar fi trecut neobservate ar fi fost un eșec. Jurnalul a fost preluat de mai multe publicații. Cîteva edituri s-au interesat de manuscris. Uite ce noroc că am parte de o procesiune de înfierare! Fac față, mulțumesc, nu-mi duceți grija! M-am antrenat în arhive citind tomuri de Scânteia din anii 40-50 ai secolului trecut.
În final o ultimă observație. Ca să ai o reacție ai nevoie ca perspectiva ta asupra evenimentelor să fie unitară, nu ruptă în bucăți. Trebuie ca lucrurile să aibă un sens. Să mă explic. Iau vorbele lui Mircea Dinescu din Evenimentul zilei ca exemplu. Un an și jumătate am fost criticat dur de jurnaliști, de diverși din TVR și de politicieni de vîrf (din Coaliție mai ales ) că l-am adus pe Dinescu, că i-am dat emisiuni și o groază de bani. N-a contat că Dinescu e…Dinescu, un personaj popular, ex-disident, că are experiență de televiziune. S-a scris, s-au dat declarații că l-aș fi adus în TVR pentru că era prietenul meu. Acum aflu chiar din declarația lui Dinescu ceva ce nu știam. Anume că nu a fost favorizat de mine, cum s-a colportat copios, ci marginalizat. Cum așa !? După două apariții, zice poetul, la „Vorbește liber” unde a vorbit mai direct, nu a mai fost invitat!!! Ca și cum eu hotăram invitații pentru acea emisiune!? Nu o făceam, Dinescu știe. Am luat-o ca pe o pildă de umor marca Dinescu. Ce replică să dau eu acum – de vreme ce în ziua demiterii mele m-a sunat în semn solidaritate și mi-a spus să mă pregătesc să reluăm „Tănase și Dinescu” la o televiziune. Am apreciat. Aveam nevoie de cuvinte de susținere. După spusele lui de ieri însă se pare că a fost prost tratat în TVR. E absurd. Totuși trebuie să înțeleg ce se întîmplă înainte de a da o replică.
Așa că amicul care m-a somat să răspund detractorilor mei trebuie să aștepte. Închei amintind poanta unui banc bun de altădată – Ni streliaite, tavarașci ! Eu sunt obligat să spun – Streliaite, daraghie druzia ! Trageți, dragi prieteni!
Președintele
Iohannis se află la Bruxelles. Partea bună e că măcar știm unde e.
Întrebat înainte de plecare ce părere are despre declarația dlui Juncker
(președintele C.E) despre relațiile „practice și corecte” ale UE cu
Rusia, președintele a tresărit la fel de nedumerit („domnul?”) ca Ponta
(„poftim?”) când a fost întrebat de M.T.O. Nu părea la curent cu
declarația care-l pusese pe jar pe dl Băsescu care vedea aici o cedare a
UE în fața Rusiei – mai ales că aceasta tocmai ne avertizase să
renunțăm la scutul antirachetă „până nu e prea târziu”. Ei, nu zău!
Scutul de la Deveselu e una din puținele noastre garanții de securitate.
Poate singura. Curios e însă că nimeni n-a reacționat la ciudata
declarație a lui Juncker care cerea UE „să nu se lase influențată de SUA
în relația cu Rusia”. Președintele Iohannis, premierul Ponta, liderii
PNL și vicepremierul Oprea, cel cu interesul național în portofel, au
tăcut mâlc. Răspunzând cu chiu cu vai la întrebare, dl Iohannis a
considerat declarația lui Juncker „surprinzătoare” și „neobișnuită”
promițând să afle „mai multe detalii la Bruxelles” - căci, cum se știe,
diavolul se ascunde în detalii. Exact atunci Lukoil anunța că a
descoperit o pungă mare de gaze (30 mld m.c.) în Marea Neagră. Partea
Lukoil e de 72% conform contractului cu guvernul român care iar ne-a ars
la pungă. Dar asta-i soarta oricărei pungi: ajunge la pungași. Drumul
mătăsii. Celelalte drumuri sunt atât de proaste încât au urcat România
pe locul 5 în lume (la egalitate cu Ecuador) la capitolul „circulație
periculoasă”. Super! Guvernul Ponta a reușit în acest an să construiască
13 km de autostradă și să închidă 22 km (Orăștie-Sibiu) unde a și
început demolarea tronsonului inaugurat de Ponta și Ioan Rus acum un an.
Scandări: Ponta și ministrul Rus demolare ne-au adus. Se intonează:
aicea eu să mor aș vrea, aceasta este țara mea. Prinsă pe centura
capitalei, dna Gorghiu a rămas blocată în trafic mai bine de o oră timp
în care s-a filmat pentru a cere tuturor „să pună biciul” pe CNADNR.
Biciul și centura lată, ce bărbați erau odată! Necazul e că atunci când
lucrează, CNADNR e și mai periculos: face viitoare dărâmături. Comentând
filmulețul, senatorul Pelican a recurs la marea critică: „Maiorescu
spunea că femeile devin victime ale improvizațiilor, să-ți fie de bine,
Alinuțo”. Iar bărbații devin călăii improvizațiilor: Miron Cozma și-a
înscris partidul și va candida la parlamentare – nu fără a-și pune la
punct un interlocutor: „știți ce spunea Tudor Vianu în scrierile lui?”.
Hait! Nu-i a bună dacă-ntr-o singură săptămână Pelican îl citează pe
Maiorescu, Cozma pe Vianu și Vasile Dâncu pe Dostoievski. Așteptăm cu
interes citatele și citațiile săptămânii viitoare.
