Minoritățile românești din Balcani totalizează câteva sute
de mii de oameni, dar membrii lor sunt nerecunoscuți ca români de
statele în care trăiesc.
La rândul lui, guvernul de la
București evită să reclame discriminările la adresa minoritarilor
români, din teama de a nu avea litigii cu guvernele statelor balcanice.
Aceste realități au fost prezentate vineri la București, în cadrul unei conferințe organizate de Parlamentul European.
“În
Serbia trăiesc 300.000 de români vlahi, nerecunoscuți. N-au școală,
n-au biserică, sunt urmăriți de poliție. Când cer să învețe în limba
română, li se spune că vor să facă un Kosovo în Timoc”, a relatat Eugen
Popescu, șeful agenției de presă Romanian Global News. Anterior, Eugen
Popescu a fost director general în cadrul Guvernului României,
coordonator al relației cu românii din afara frontierelor.
Serbia
și-a depus candidatura pentru a fi primită în UE. Acest demers e
întârziat de o serie de chestiuni politice, în primul rând de relația
Serbiei cu fosta provincie iugoslavă Kosovo. Serbiei i se reproșează
însă și nerecunoașterea minorităților etnice. Poziția oficială a
României este de a susține extinderea UE în Balcanii de Vest, preferând
să evite discutarea problemelor românilor din fosta Iugoslavie.
Cea
mai cunoscută abatere de la această “Lege a tăcerii” s-a înregistrat în
anul 2012. Momentul a fost rememorat și de participanții la conferința
organizată, vineri, de Parlamentul European. În anul 2012, timp de 48 de
ore, negocierile Serbiei cu reprezentanții UE au fost blocate de
România, care era deja membră UE.
“A fost o greșeală din partea României!”, a declarat, vineri, Victor Boștinaru, membru al Parlamentului European.
“N-a
fost o blocare, a fost o amânare”, susține, pe de altă parte, Leonard
Orban, consilier al președintelui Iohannis. La momentul incidentului
diplomatic din 2012, Leonard Orban era ministrul Integrării Europene.
La
conferința organizată vineri la București, consilierul prezidențial
Orban a lăsat să se înțeleagă că România nu a uitat de situția românilor
din Balcani.
“Desigur, în procesul de negociere România are
anumite interese şi le va susţine, dar ce trebuie reţinut este faptul
fundamental că România va face tot ce este posibil, atât în ceea ce
priveşte demersurile diplomatice, politice, dar şi cele economice,
culturale, astfel încât această regiune din Europa să devină cât mai
repede parte a Uniunii Europene", a subliniat Leonard Orban.
Dintre
statele balcanice candidate la intrarea în UE, cel mai avansat în acest
proces este Muntenegru (care, de altfel, este foarte aproape și de
intrarea în NATO). Alte țări care doresc să intre în UE sunt Serbia,
Albania, Bosnia - Herțegovina și Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei.
Potrivit
europarlamentarului Victor Boștinaru, populația acestor țări din
Balcanii de Vest, care doresc intrarea în UE, totalizează 20 de milioane
de oameni. “Dacă UE nu poate gestiona o populație de circa 20 de
milioane de oameni, dar pretinde să fie actor global, atunci avem o
problemă”, consideră Victor Boștinaru.
În opinia acestuia, un
important pas înainte marcat de unele state din Balcanii de Vest a fost
prilejuit de criza refugiaților. “Am constatat un comportament exemplar
al acestor state față de problema refugiaților, în contradicție cu una
dintre țările membre UE, care a ridicat garduri. Serbia a primit 200.000
de refugiați din ianuarie până la mijlocul lui septembrie”, a
specificat Victor Boștinaru.
