Ce e un om , ori un an ,sau un mileniu?
Toate trecătoare luate implacabil de valul timpului
și cu valul laolată se vor risipi
înghțite câte unul în câte unul în uitarea neagră a orizontului din zare care va fi în briză mării fără tine .
D.Sin.
Poreclă Sile this Millennium Pseudonime sile_this_millennium
Guvernul
Ponta l-a numit vineri pe Amet Aledin, fost membru al Parlamentului
României, din partea Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din
România,şef al Departamentului pentru Relaţii Interetnice cu rang de
secretar de stat. UDMR a reacționat și a pus schimbarea șefului
Departamentului pentru Relaţii Interetnice, membru UDMR, pe seama
votului formațiunii pentru moțiunea de cenzură. Informația e valabilă
doar parțial.Mai multe detalii...
Rebelii sirieni pro-SUA au doborât un bombardier rusesc/ VIDEO
Denisa Miron,
Colaborator
08:51
Rebeli sirieni care opun rezistenţă armată regimului
preşedintelui Bashar al-Assad susţin că ar fi doborât joi un avion de
vânătoare rus Su-25 implicat în operaţiunea aeriană demarată în
sprijinul actualei puteri de la Damasc, conform unei înregistrări video
apărute pe Internet, relatează agenţia de presă Unian. Vezi și: Deasupra Siriei, rușii și americanii riscă o confruntare aeriană
În această înregistrare poate fi văzut un avion militar care pierde
din altitudine, fără însă a se putea constata prejudicii. În textul
care însoţeşte imaginea se afirmă însă că rebelii sirieni au doborât un
avion militar în zona provinciei Hama, unde aviaţia rusă a bombardat
anterior mai multe ţinte.
După transmiterea imaginilor, o voce le comentează în limba arabă, dar autenticitatea acestei înregistrări nu a putut fi stabilită.
Kremlinul nu a dorit să facă vreun comentariu cu privire la această înregistrare apărută pe YouTube.
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus Vladimir
Putin, a recomandat presei să se axeze pe informaţiile difuzate oficial
de autorităţile moscovite. 'Eu nu comentez YouTube-ul. Vă propun să vă
orientaţi după informaţiile Ministerului rus al Apărării', le-a spus
Peskov jurnaliştilor acreditaţi pe lângă Kremlin, potrivit RIA Novosti.
Un purtător de cuvânt al acestui minister, Igor Konaşenkov, indicase
tot joi că forţele aeriene ruse au bombardat 12 poziţii ale grupării
jihadiste Statul Islamic în ultimele 24 de ore.
Gruparea
extremistă Jaysh al-Islam, cunoscută mai mult ca Armata Islamului,
anunţase anterior că a declarat război Rusiei pentru că a intervenit în
conflictul din Siria, potrivit The New York Times. Militanţi ai
acestei grupări, finanţată de Arabia Saudită, au ameninţat că vor ataca
forţele ruse care se află în zonă.
Va profita de valul antioccidental această clasă politică timorată de iureșul instituțiilor de forță?
Consensul de la Snagov a generat o înțelegere tacită în mediul
politic și instituțional din România pentru o atmosferă generală
favorabilă Occidentului. Statul se pregătea pentru un lung efort de
câștigare a încrederii SUA și a marilor puteri europene. Cine eram
noi în anii ’90? O țară sub influența URSS, fostă membră a Tratatului de la Varșovia, controlată politic de eșaloanele inferioare ale PCR și ale fostei Securități, refractare la democratizare și liberalizare.
Românii au dat primul semnal prooccidental la alegerile din 1996,
dar, spre sfârșitul mandatului lui Constantinescu, țara s-a cufundat
într-o adâncă dezamăgire. Reformele dureroase impulsionate de FMI, precum și gestul statului român de a oferi spații de manevră militară NATO
împotriva unei țări vecine au condus la recrudescența
antioccidentalismului și nostalgiei comuniste, exprimată în scorul
defunctului C.V. Tudor la prezidențialele din 2000.
PDSR a izolat „curentul PRM“ în perioada 2001-2004, când România a început negocierile pentru aderare și a devenit membră NATO,
rupând definitiv legăturile ambigue cu vechii aliați de la Răsărit.
Asta a însemnat începerea reformei profunde a serviciilor de informații.
Atentatele de la 11 septembrie 2001 au reprezentat o fereastră de
oportunitate pentru noi, întrucât americanii aveau nevoie de o poartă de
acces rapid la înfierbântata zonă a Orientului Mijlociu, care
finanța și organiza rețelele teroriste. România și-a dovedit repede
loialitatea față de aliații militari, trimițând contingente importante
în teatrele de operațiuni din Afganistan și Irak.
Elita politică a dat primele semne de ezitare îndată ce occidentalii
au devenit preocupați de controlul și monitorizarea sistemului
judiciar, instituționalizate în celebrul MCV. Adrian
Năstase, prima dintre victimele la nivel înalt ale tăvălugului
anticorupție, a reușit să insufle în propriul partid aversiunea
față de aceste schimbări. Cele două suspendări ale președintelui în
funcție, din perioada 2007-2012, au fost expresia politică pură a
nemulțumirii politicienilor față de noile raporturi între partide și
justiție.
Entuziasmul românilor s-a menținut la cote înalte după aderarea la UE,
în principal pe două filiere – libera circulație (care a și produs un
exod masiv spre Occident) și fondurile europene nerambursabile (care au
dinamizat o economie rahitică, fără motoare puternice de dezvoltare).
De aici și legitimitatea paternalistă a Occidentului, invocată adesea de
unii politicieni și lideri de opinie în apologetica reformelor și
consolidării independenței justiției. În plus, au mai existat și
garanțiile de securitate date de NATO, apreciate de un popor care a trăit de secole în nesiguranță.
Atmosfera a început să se deterioreze odată cu criza economică
mondială, reflectată la noi ca o manevră a marilor puteri economice de
a-și acoperi lăcomia pe seama periferiei. Prezența FMI și a Comisiei Europene
în eforturile de stabilizare bugetară din 2010-2012 a întărit
curentul naționalist și antioccidental. El a ieșit la iveală cu toată
forța în vara lui 2012, o veritabilă confruntare între Occident și
forțele politice conservatoare, deranjate de puterea pe care o
căpătaseră serviciile și magistrații, sub protecția Vestului.
Discursul USL, cu accente naționaliste și eurosceptice, împotriva
„justiției părtinitoare“ și-a diminuat efectele, pe măsură ce
afaceriști și politicieni controversați au luat calea închisorii și a
căzut în ridicol, odată ce apropiați ai fostului președinte Traian
Băsescu au intrat în vizorul procurorilor. Acesta a fost momentul în
care DNA a devenit vedeta topului de popularitate a instituțiilor.
La nivel colectiv, sentimentele rezervate față de Occident nu s-au
diminuat, ci doar au intrat în fundal, răbufnind periodic, cum s-a
întâmplat în timpul masivelor proteste împotriva exploatării de la
Roșia Montana. Vânzarea pe sume mici a unor active către companii
vestice, privatizări sau retrocedări dubioase au menținut
impresia unui Occident cinic, care exploatează România sub paravanul
unor binefaceri.
Criza refugiaților reprezintă un moment de cotitură pentru atitudinile
eurosceptice și antioccidentale. Inabil gestionată la București de
deținătorii puterii, criza a inflamat peste măsură antipatia față de
Germania, în tentativa ei de a forța o solidaritate pragmatică.
Scandalul „păcălirii testelor de noxe“ din industria auto germană
induce neîncredere față de „morala occidentală“. La fel ca și
acuzele de corupție de la ApaNova, care implică deopotrivă reprezentanți ai companiei franceze și aleși locali autohtoni, pe spinarea bucureștenilor.
Va profita de valul antioccidental această clasă politică timorată de
iureșul instituțiilor de forță? Fără îndoială. Occidentul va fi
portretizat ca prea puțin îndreptățit să apere sistemul judiciar și să
sancționeze public corupția. Al doilea pas va fi reașezarea
raporturilor între partide și instituțiile statului. Profită
propaganda de la Kremlin de acest moment dificil în relațiile
României cu Vestul? Nu doar că profită, dar îl și alimentează la foc
continuu.
Ceea ce ar putea urma este o negociere între politicienii români și
marile puteri europene a unei amnistii judiciare în schimbul
revenirii la o atmosferă publică favorabilă Occidentului, astăzi prins
în corzi și demonizat. Cum la fel de bine ar putea urma o abandonare
informală a României (dar și a altor țări est-europene) în brațele
vecinului de la Răsărit.
- stire actualizata la ora 00:06, 02 octombrie 2015
Planurile mari ale lui Dragnea, amenințate de un denunț
Câștigarea
alegerilor locale și parlamentare din 2016, urmată de o înscăunare în
funcția de premier reprezintă ținta noului șef al PSD. Totuși, calculele
sale pot fi date peste cap de judecători și procurori, dar nu este
exclus să-i provoace bătăi de cap și lăcomia unor apropiați. Reorganizarea
structurilor de conducere ale PSD (Birou Permanent Național, Comitet
Executiv, Consiliu Național), minimizarea rolului forului condus de
Rovana Plumb (instalată în funcție cu ajutorul lui Victor Ponta) și
regândirea așa-ziselor criterii de integritate spre binele baronilor cu
probleme penale sunt obiectivele pe termen scurt ale lui Liviu Dragnea.
Până la Congresul din 18 octombrie, mai precis, pentru că atunci pot fi
operate modificările la Statutul PSD, iar Dragnea își va încheia
operațiunea de înlocuire a taberei Ponta cu propria echipă. Dacă
partea care ține de organizarea internă a PSD (câți vicepreședinți are
partidul, ce atribuții au aceștia etc.) contează mai puțin pentru
publicul larg, merită precizat că, la capitolul integritate, cei pătați
nu vor fi sancționați automat cu pierderea funcțiilor publice,
suspendarea din PSD sau chiar excluderea. Ultimul cuvânt îl vor avea
organizațiile locale și județene din care respectivii fac parte, iar
pretextul care va fi invocat pentru salvarea penalilor va fi de genul „a
făcut lucruri bune pentru comunitate și stă bine în sondajele de
opinie“. Pe termen mai lung, Dragnea își propune să câștige
alegerile locale și parlamentare de anul viitor, sperând totodată ca,
până la acestea din urmă - decembrie 2016 -, să scape și de problema
dosarului penal. Atunci, va putea pretinde și funcția de premier, la
care visează, dar nu e momentul să declare public acest lucru. „Cred că
ar fi o abordare greşită să îmi fac eu calcule pentru 2017 sau 2018. Cel
mai important este ca la finalul anului viitor să fim partidul
câştigător al alegerilor, după care se pot face foarte multe calcule.
Până atunci, nici un calcul“, s-a mulțumit fostul ministru al
Dezvoltării să declare, miercuri seară, într-o emisiune la Antena 3.
Candidat unic, voce unică
Dacă
ne uităm la faptul că Liviu Dragnea este singurul candidat la șefia
PSD, iar alegerile interne din 11 octombrie sunt o simplă formalitate ce
trebuie bifată, este ușor de înțeles de ce planurile baronului de
Teleorman au o asemenea amploare. Cum înțelegem și de ce acesta spune,
de pe acum, că el este „cea mai credibilă sursă din PSD“ și că „oricine
altcineva își dă cu părerea“. Precizarea a venit, ieri, la o conferință
de presă la Târgu Jiu, când Dragnea a fost întrebat despre zvonurile tot
mai insistente cum că ar negocia cu Palatul Cotroceni debarcarea lui
Victor Ponta și instalarea unui alt social-democrat în funcția de
premier. „Eu nu resping nici un fel de negociere cu nimeni, dar nu vreau
să construim scenarii pe niște ipoteze despre care se vorbește de două
luni de zile. Dacă voi avea orice fel de întâlnire cu președintele,
presa va ști de ea“, a mai spus Dragnea.
Un nou denunț pe numele său
Pe
lângă dosarul „Referendumul“, al cărui recurs a început să se judece la
Curtea Supremă, Dragnea pare să se fi făcut cu o nouă plângere penală,
din partea aceluiași Romică Părpălea, fost președinte al unei secții de
votare din Alexandria. Prezent în studioul Realitatea TV, acesta a
susținut că baronul de Teleorman i-ar fi oferit - prin intermediul lui
Samuel Calotă, până ieri consilier personal al ministrului de Interne,
Gabriel Oprea – suma de 100.000 de euro pentru a-și retrage denunțul
formulat în dosarul „Referendumul“. Potrivit lui Părpălea,
doar 20.000 de euro ar fi ajuns efectiv la el, dar și aceștia doar
pentru câteva minute, deoarece Calotă, care a demisionat ieri pe fondul
scandalului, i-ar fi cerut cu împrumut. Interesant este că,
înainte ca denunțătorul său să vorbească despre o nouă plângere penală
și despre banii care i-ar fi fost oferiți în schimbul tăcerii, Dragnea
spunea, la Antena 3: „Mare minune să nu apară vreun nebun care să îmi
facă şi mie un denunţ. Supărarea este foarte mare după ziua de ieri,
după ce moţiunea de cenzură a picat. Orice este posibil. Orice nebun
poate să vină să facă un denunţ pus de nu ştiu cine“.
- stire actualizata la ora 21:45, 01 octombrie 2015
Teritoriul României, mai mare cu 33 hectare. De plajă
Peste câteva
săptămâni se va termina prima etapă de înnisipare realizată pe litoralul
românesc, iar lăţimea plajelor va creşte chiar şi cu 100 de metri. Termenul
asumat de constructor pentru adăugarea celor 33 de hectare de plajă
este 30 octombrie 2015, iar cel anunțat de Administrația Apelor Dobrogea
Litoral este decembrie 2015. Este unul dintre cele mai ambițioase
proiecte de infrastructură din România. “Proiectul are o valoare totală
de 170.450.084 EURO, inclusiv TVA, din care finanţarea nerambursabilă de
la Fondul de coeziune este de 85,49% şi de la bugetul de stat de
14,51%“, a precizat Marieta Iorga, purtătorul de cuvânt al ABADL. S-a
lucrat în zonele Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud şi
Eforie Nord, pe o lungime de peste 7,3 km. Poate la fel de important ca
înnisiparea este faptul că s-a lucrat și la protecția și reabilitarea
plajelor împotriva riscului de eroziune accelerată. “Lucrările de mare
anvergură şi importanţă naţională au constat în reabilitarea, extinderea
şi construcţia a 15 epiuri (diguri de ţărm) şi a 7 diguri submerse pe o
lungime de 12.800 de metri liniari, iar lăţirea plajelor se face cu
3.477.442 metri cubi de nisip adus din largul Mării Negre“, au precizat
reprezentanții ABADL. Practic, suprafața de plajă se va
mări la 72 de hectare. Beneficiarii proiectului sunt cei aproximativ
278.000 de locuitori care vor fi protejați în urma reducerii riscului de
inundare a proprietăților, precum și peste 32.000 de turiști care se
vor putea bucura de o plajă extinsă. De asemenea, proiectul aduce
avantaje pentru cei peste 122 de operatori economici identificați
(hoteluri, restaurante, magazine, firme de pescuit etc.) care vor fi, de
asemenea, protejați împotriva riscului de eroziune costieră. Proiectul
a generat 250 de locuri de muncă temporare și 10 permanente.
Constructorul oferă și o garanție de 50 de ani pentru lucrările
realizate.
Etapa a doua
Reprezentanții
constructorului, compania olandeză Van Oord, au declarat că se are în
vedere extinderea proiectului pentru întreaga zonă de litoral. În
prezent se lucrează la acest proiect, care va fi depus spre finanțare la
Comisia Europeană. Dacă va fi aprobat, acesta va însemna că și sudul
litoralului va avea parte de măsuri de protecție împotriva eroziunii,
dar și de extinderea plajelor. Lucrările sunt estimate să coste 500 de
milioane de euro și să dureze trei ani.
Laura Ştefan este unul dintre modelele de urmat de la noi din țară.
Expert anticorupţie în cadrul Expert Forum (EFOR), Laura Ștefan, este
singura persoană din Estul Europei care primeşte în acest an cunoscutul
titlul de Eisenhower Fellow.
În acest sens Laura a fost invitată să participe într-unul dintre
programele de leadership ale Fundaţiei Eisenhower Fellowships, potrivit
EFOR într-un comunicat de presă.
Pe pagina persoanlă de Facebook, Laura Ștefan a postat în urmă cu câteva
minute un mesaj prin care transmite oamenilor ce o susțin că va fi
plecată timp de două luni în SUA. De asemenea, a subliniat idea că în
acest leadership, ea va vorbi cu pasiune despre România.
„ În următoarele 2 luni voi călători în SUA ca Eisenhower Fellow. Voi
avea întâlniri cu oameni interesanţi din instituţiile publice americane,
din lumea academică şi din think-tank-uri. Vom discuta despre stat de
drept, despre anticorupţie, despre contextul geo-politic regional şi
rolul pe care România poate să-l joace. Voi încerca să construiesc
legături mai strânse cu think-tank-urile americane şi să aflu mai multe
despre viziunea de peste ocean privind implicarea femeilor în politică.
Voi vorbi cu pasiune despre Europa de Est şi despre România pentru că
sunt convinsă că regiunea asta e una cheie în contextul actual şi că
aici se poate să izbândim în construcţia unor state cu o democraţie
veritabilă şi stabilă. Nu e uşor, dar sunt convinsă că se poate!”, a
transmis Laura Ștefan pe pagina sa de Facebook.
În urmă unui proces de selecţie extrem de competitiv la nivel global,
Fundaţia Eisenhower Fellowships a selectat-o pe Laura Ştefan să facă
parte dintre cele 25 de femei remarcabile care s-au impus prin acţiuni
de leadership, în domeniul lor de activitate. Pe baza acestei selecţii,
ea a fost inclusă într-un program intensiv de leadership şi networking,
care se va desfăşura timp de şapte săptămâni în Statele Unite ale
Americii, începând de luni, 5 octombrie 2015, potrivit expertforum.ro.
„Îi urez bun venit Laurei Ştefan în reţeaua celor peste 1.000 de lideri
globali selectaţi de Eisenhower Fellowship în 60 de ani de existenţa a
organizaţiei. Că româncă, sunt mândră de candidaţii din România, care an
de an ne impresionează pe toţi cei care suntem implicaţi în procesul de
selecţie”, a declarat Irina Anghel-Enescu, reprezentanta Europei în
Consiliul Global al Reţelei celor care deţin titlul de Eisenhower
Fellow.
În acest moment, Laura este coordonator al proiectelor pentru promovarea
statului de drept şi a anticorupţiei pentru Expert Forum, precum şi
consultant pentru organizaţii internaţionale cu programe în aceste
domenii în Balcanii de Vest, Moldova, Ucraina şi Georgia.
Tot ea este din 2012 membru în grupul de experţi care oferă sprijin
Comisiei Europene în elaborarea raportului anticorupţie privind statele
membre ale Uniunii Europene.
„Sunt onorată să fac parte din acest program prestigios. Mă bucur că voi
avea ocazia să discut cu personalităţi americane extrem de implicate în
domeniile mele de interes. SUA au fost permanent un susţinător al
reformelor româneşti, în privinţa sistemului judiciar şi a luptei
împotriva corupţiei. În contextul actual al politicii externe regionale,
poziţia României este strâns legată de cea a principalilor săi
parteneri internaţionali şi de cea a organizaţiilor internaţionale, la
care este parte”, a declarat Laura Ştefan, potrivit aceleiași surse.
Laura Ştefan activează şi că expert internaţional pentru Comisia
Europeană, UNDP, OECD şi alte organizaţii internaţionale, în domeniile
reformei judiciare, anticorupţiei şi spălării banilor. În anul 2011,
Comisia Europeană a numit-o membru al grupului de experţi care sprijină
Comisia Europeană în elaborarea Raportului Anticorupţie privind statele
membre UE. În perioada 2005-2007, a ocupat funcţia de director în cadrul
Ministerului român de Justiţie, fiind responsabilă de politicile
anticorupţie. A elaborat şi a pledat pentru adoptarea legislaţiei
anticorupţie, a contribuit la construcţia instituţională a agenţiilor
publice competenţe să combată acest flagel şi a îndeplinit funcţii de
reprezentare în diferite organisme internaţionale. La începutul acestui
an, Laura Ştefan a fost desemnată de către Ambasada SUA câştigătoare a
premiului „Femeia curajoasă” a anului 2015.
De asemenea, printre românii care au dobândit în trecut Titlul de
Eisenhower Fellow se numără: Dan Pascariu, Monica Macovei, Irina
Anghel-Enescu şi, mai recent, jurnalistul Vlad Mixich şi regizorul Tudor
Giurgiu.
Citește continuarea textului în 
