Poreclă Sile this Millennium Pseudonime sile_this_millennium
duminică, 9 august 2015
Angela Marinescu / poem
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
Angela Marinescu la Institutul Blecher.
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
Interviu Angela Marinescu pentru Radio România Cultural
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
Andreea Esca e DISTRUSĂ! Ce i s-a întâmplat celei mai bune prezentatoare de știri din România Interesant! 08.08.2015 - Autor: Cristi Teodorescu - REVISTA BLOGURILOR
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
Criticată rar, lăudată des, Andreea Esca e distrusă! Ştirista este desfiinţată după ce şi-a lansat propriul proiect online.
„Andreea Esca, cea mai mișto femeie mediocră” este titlul care dă numele unui articol care se vrea o „odă a mediocrităţii”, scris de blogăriţa Lidia Marinescu. Textul a ajuns viral, după ce prezentatoarea de ştiri şi-a făcut debutul în online, lansându-şi propriul site.
„Nu ai cum să o urăști pe Andreea Esca. Pur și simplu nu există motive să o urăști, oricât de mult ai căută. Nu a umblat cu tot felul de dubioși și nu are povești sordide de amor. Nu o arde prin cluburi și alte locuri glossy sau glamour. Nu e nici stridentă, nici vindicativă, nu și-a primit titlul de vedetă prin eforturi și sacrificii pe care să ni le scoată pe ochi. Nu! Andreea Esca este regina neîncoronată a mediocrității. Ea este răzbunarea oamenilor fără un talent aparent și fără picioare lungi sau poze în Playboy. În afară de câțiva dilii care comentează pe profilul ei de facebook, nu ai cum să spui că Andreea Esca este o fabuloasă. Nu ai mai nimic de spus. Ea e doar ea.
Acest articol este un omagiu adus mediocrității. Noi, cei 99,99% din pământeni, cei care știm că suntem destinați mediocrității, ar trebui să o divinizăm pe această femeie. Ea a reușit să facă atât de multe cu atât de puține. Dacă ea poate, putem și noi? Firește că nu. Noi trebuie să acceptăm că suntem mediocri. Că nu o să defilăm la Milano, nu o să povestim lumii despre viața noastră fabuloasă, nu o să facem campanii ca să ajutăm copii sărmani, femeile bolnave sau să salvăm vreo deltă sau pădure. Noi putem să salvăm câte o pisicuță de pe lângă bloc, să trecem un bătrân strada și să închidem ochii când ne înjură un mitocan pe trecerea de pietoni. Dar mediocritatea e bună, deși ne-au spus mamele noastre o viață întreagă că suntem speciale. Și iubiții noștri ne-au spus că suntem extraordinare la primele întâlniri. Și cam atât. Pentru că viața e mediocră și nu stă în pozele de pe Facebook, vacanțele pe nu știu unde și mașina albă. Viața e mediocră și deși e așa, poate fi foarte mișto.
Revenind la eroina noastră, mă tot întreb cine e Andreea Esca? Și cu ce se ocupă ea? Femeia zâmbește. Dar când spun zâmbește, păi zâmbește cu totul. Complet. Irefutabil. Ar putea să facă și cursuri de zâmbete. E singura ei calitate. Talentul ei nedescoperit. Andreea, zâmbește-ne! Și atât.
În rest, nimic. Arată cum arată majoritatea femeilor de la noi. Nici prea prea, nici foarte foarte. Nici înaltă, nici micuță. Nici prea slabă, nici grăsuță. Nici urâtă, nici frumoasă. Cam atât despre fizic. O să întrebați dacă nu e cumva cam superficială caracterizarea și de ce ne luam de aspectul ei fizic. Răspunsul e simplu, ea a girat o revistă glossy, The One, după chipul și asemănarea ei. Nici prea prea, nici foarte foarte. Nu-i nici Vogue, dar nici Formula As. Doar e! Cam ca în poza spectaculoasă de mai jos, pusă pe contul ei de Facebook.
În rest, nimic. Arată cum arată majoritatea femeilor de la noi. Nici prea prea, nici foarte foarte. Nici înaltă, nici micuță. Nici prea slabă, nici grăsuță. Nici urâtă, nici frumoasă. Cam atât despre fizic. O să întrebați dacă nu e cumva cam superficială caracterizarea și de ce ne luam de aspectul ei fizic. Răspunsul e simplu, ea a girat o revistă glossy, The One, după chipul și asemănarea ei. Nici prea prea, nici foarte foarte. Nu-i nici Vogue, dar nici Formula As. Doar e! Cam ca în poza spectaculoasă de mai jos, pusă pe contul ei de Facebook. Acum să trecem la partea profesională. Andreea vorbește și zâmbește
seară de seară. Dar nu e jurnalist oricât de mult s-ar chinui ea să
pară. E doar o față pentru oamenii care se ocupă cu jurnalismul la
ProTV. Știu că s-a chinuit ani de zile să facă interviuri, să se
implice, să pară o jurnalistă. Adică mai mult decât o voce și un chip.
Un creier. Poate va accepta că nu poate și că asta nu e nici un păcat.
La urma urmei, unii sunt făcuți să scrie știrile în timp ce alții să le
citească. Ideea ei despre ce înseamnă partea jurnalistică a social media
e cuprinsă complet în imaginile postate de ea mai jos:
Și acum am ajuns la scris. Uite că zâmbetul și scrisul nu merg împreună. Nu merg și pace. Andreea Esca a reușit să pună în practică una din cele mai prostești campanii de social media pe care am văzut-o vreodată. (…)
„În sfârșit ajungem la Nisa pentru câteva zile liniștite… Mă așez pe șezlong și aștept masa de seară. Îmi pâlpâie telefonul. Un mesaj. Soțul Deliei îmi transmite că în weekend Delia cântă pe o plajă din Saint Tropez și dacă suntem în zonă ne așteaptă. S-a dus pacea de pe marginea piscinei. Cum să cânte o româncă aici, eu să fiu în vacanță și să nu mă duc să o susțin. Hai România!”
Wtf??????? Cine scrie în halul ăsta? Doamna de română nu te-a sunat? Editorii ăia de la ProTV nu plâng prin studouri? Așa ceva nu se poate comenta.
Și în final, te rog cu toată putearea de care sunt în stare: nu mai face campanii publicitare la orice, marchează-le și poartă-te cu măsură. Ia un sărac/săracă din aștia care au talent la scris și mor de foame în mediocritate ca să îți scrie textele. Nu e nici o rușine”, scrie blogăriţa Lidia Marinescu.
.
Andreea Esca e DISTRUSĂ! Ce i s-a întâmplat celei mai bune prezentatoare de știri din România
Andreea Esca e DISTRUSĂ! Ce i s-a întâmplat celei mai bune prezentatoare de știri din România
Interesant!
08.08.2015
Autor:
Cristi Teodorescu
„Andreea Esca, cea mai mișto femeie mediocră” este titlul care dă numele unui articol care se vrea o „odă a mediocrităţii”, scris de blogăriţa Lidia Marinescu. Textul a ajuns viral, după ce prezentatoarea de ştiri şi-a făcut debutul în online, lansându-şi propriul site.
„Nu ai cum să o urăști pe Andreea Esca. Pur și simplu nu există motive să o urăști, oricât de mult ai căută. Nu a umblat cu tot felul de dubioși și nu are povești sordide de amor. Nu o arde prin cluburi și alte locuri glossy sau glamour. Nu e nici stridentă, nici vindicativă, nu și-a primit titlul de vedetă prin eforturi și sacrificii pe care să ni le scoată pe ochi. Nu! Andreea Esca este regina neîncoronată a mediocrității. Ea este răzbunarea oamenilor fără un talent aparent și fără picioare lungi sau poze în Playboy. În afară de câțiva dilii care comentează pe profilul ei de facebook, nu ai cum să spui că Andreea Esca este o fabuloasă. Nu ai mai nimic de spus. Ea e doar ea.
Acest articol este un omagiu adus mediocrității. Noi, cei 99,99% din pământeni, cei care știm că suntem destinați mediocrității, ar trebui să o divinizăm pe această femeie. Ea a reușit să facă atât de multe cu atât de puține. Dacă ea poate, putem și noi? Firește că nu. Noi trebuie să acceptăm că suntem mediocri. Că nu o să defilăm la Milano, nu o să povestim lumii despre viața noastră fabuloasă, nu o să facem campanii ca să ajutăm copii sărmani, femeile bolnave sau să salvăm vreo deltă sau pădure. Noi putem să salvăm câte o pisicuță de pe lângă bloc, să trecem un bătrân strada și să închidem ochii când ne înjură un mitocan pe trecerea de pietoni. Dar mediocritatea e bună, deși ne-au spus mamele noastre o viață întreagă că suntem speciale. Și iubiții noștri ne-au spus că suntem extraordinare la primele întâlniri. Și cam atât. Pentru că viața e mediocră și nu stă în pozele de pe Facebook, vacanțele pe nu știu unde și mașina albă. Viața e mediocră și deși e așa, poate fi foarte mișto.
Revenind la eroina noastră, mă tot întreb cine e Andreea Esca? Și cu ce se ocupă ea? Femeia zâmbește. Dar când spun zâmbește, păi zâmbește cu totul. Complet. Irefutabil. Ar putea să facă și cursuri de zâmbete. E singura ei calitate. Talentul ei nedescoperit. Andreea, zâmbește-ne! Și atât.
În rest, nimic. Arată cum arată majoritatea femeilor de la noi. Nici prea prea, nici foarte foarte. Nici înaltă, nici micuță. Nici prea slabă, nici grăsuță. Nici urâtă, nici frumoasă. Cam atât despre fizic. O să întrebați dacă nu e cumva cam superficială caracterizarea și de ce ne luam de aspectul ei fizic. Răspunsul e simplu, ea a girat o revistă glossy, The One, după chipul și asemănarea ei. Nici prea prea, nici foarte foarte. Nu-i nici Vogue, dar nici Formula As. Doar e! Cam ca în poza spectaculoasă de mai jos, pusă pe contul ei de Facebook.
În rest, nimic. Arată cum arată majoritatea femeilor de la noi. Nici prea prea, nici foarte foarte. Nici înaltă, nici micuță. Nici prea slabă, nici grăsuță. Nici urâtă, nici frumoasă. Cam atât despre fizic. O să întrebați dacă nu e cumva cam superficială caracterizarea și de ce ne luam de aspectul ei fizic. Răspunsul e simplu, ea a girat o revistă glossy, The One, după chipul și asemănarea ei. Nici prea prea, nici foarte foarte. Nu-i nici Vogue, dar nici Formula As. Doar e! Cam ca în poza spectaculoasă de mai jos, pusă pe contul ei de Facebook.
Și acum am ajuns la scris. Uite că zâmbetul și scrisul nu merg împreună. Nu merg și pace. Andreea Esca a reușit să pună în practică una din cele mai prostești campanii de social media pe care am văzut-o vreodată. (…)
„În sfârșit ajungem la Nisa pentru câteva zile liniștite… Mă așez pe șezlong și aștept masa de seară. Îmi pâlpâie telefonul. Un mesaj. Soțul Deliei îmi transmite că în weekend Delia cântă pe o plajă din Saint Tropez și dacă suntem în zonă ne așteaptă. S-a dus pacea de pe marginea piscinei. Cum să cânte o româncă aici, eu să fiu în vacanță și să nu mă duc să o susțin. Hai România!”
Wtf??????? Cine scrie în halul ăsta? Doamna de română nu te-a sunat? Editorii ăia de la ProTV nu plâng prin studouri? Așa ceva nu se poate comenta.
Și în final, te rog cu toată putearea de care sunt în stare: nu mai face campanii publicitare la orice, marchează-le și poartă-te cu măsură. Ia un sărac/săracă din aștia care au talent la scris și mor de foame în mediocritate ca să îți scrie textele. Nu e nici o rușine”, scrie blogăriţa Lidia Marinescu.
Lumini și umbre. Teodor Mărieș: Discursul lui Ion Iliescu de acum 25 de ani clarifică cine a chemat minerii în București, pentru a treia oară! - Autor: Violeta Fotache | sâmbătă, 08 august 2015 |
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
Interviurile lui Andronic
Lumini și umbre. Teodor Mărieș: Discursul lui Ion Iliescu de acum 25 de ani clarifică cine a chemat minerii în București, pentru a treia oară!
Autor:
Violeta Fotache
| sâmbătă, 08 august 2015 |
Teodor Doru Mărieş
Invitat în emisiunea Lumini şi umbre realizată de Dan Andronic
şi difuzată de postul B1 TV, Teodor Doru Mărieş, preşedintele Asociaţiei
21 Decembrie, a făcut dezvăluiri despre culisele luptei pentru tragerea
la răspundere a vinovaţilor din dosarul “Revoluţiei din 1989” şi al
Mineriadei din 13-15 iunie 1990.
Președintele Asociației 21 Decembrie, Teodor Doru Mărieș a comentat
implicarea fostului președinte al României, Ion Iliescu, în venirea
minerilor în Capitală în cursul anului 1990.
Apariția, după 25 de ani, a discursului ținut de președintele de atunci al țării, Ion Iliescu, minerilor veniți în București în iunie 1990, a generat din partea lui Teodor Mărieș afirmații potrivit cărora Ion Iliescu ar fi chemat minerii nu doar în iunie 1990, ci și în 29 ianuarie 1990 și 18 februarie 1990.
“Mă adresez dumneavoastră de această dată, mulțumindu-vă pentru răspunsul de solidaritate muncitorească pe care și de această dată l-ați dat la chemarea noastră. Mulțumesc de asemenea tuturor delegațiilor din județe care au venit și s-au adăugat acestor forțe solidare ale muncitorimii române. Îi rog pe ceilalți să rămână aici, delegația de mineri, în frunte cu domnul Cosma (Miron Cosma - n.r.), se va deplasa spre Piața Universității pe care vrem să o reocupați dumneavoastră. Așa cum ați văzut, de această dată avem de-a face cu elemente de-a dreptul fasciste care ieri s-au dedat la acte de vandalism. După ce în cursul dimineții de ieri, 13 iunie, forțe organizate de ordine publică au curățat Piața Universității la propriu, adică după ce au evacuat o serie de elemente care zăceau pe spațiul verde. Au eliminat tot spațiul, s-au apucat de curățirea zonei pentru că au răamas mizerii în urma acestora, s-au apucat să curățe carosabilul, să spele, să-l pregătească pentru circulație”. Așa suna discursul ținut de Ion Iliescu în fața minerilor veniți la București să „reinstaureze ordinea”.
Despre acest speech, Teodor Doru Mărieș a spus: “Din punctul meu de vedere este discursul care clarifică cu adevărat cine a adus minerii în București. Era a treia oară după 29 ianuarie 1990, 18 februarie 1990 și în 14 iunie 1990 dimineața au sosit a treia oară la chemarea lor. Cu adevărat la chemarea lor!”
Tag-uri:
teodor doru maries, lumini si umbre, teodor maries, asociatia 21 decembrie revolutie, revolutia din 1989, ion iliescu, mineri, mineriada, 1990, bucuresti, piata universitatii
Apariția, după 25 de ani, a discursului ținut de președintele de atunci al țării, Ion Iliescu, minerilor veniți în București în iunie 1990, a generat din partea lui Teodor Mărieș afirmații potrivit cărora Ion Iliescu ar fi chemat minerii nu doar în iunie 1990, ci și în 29 ianuarie 1990 și 18 februarie 1990.
“Mă adresez dumneavoastră de această dată, mulțumindu-vă pentru răspunsul de solidaritate muncitorească pe care și de această dată l-ați dat la chemarea noastră. Mulțumesc de asemenea tuturor delegațiilor din județe care au venit și s-au adăugat acestor forțe solidare ale muncitorimii române. Îi rog pe ceilalți să rămână aici, delegația de mineri, în frunte cu domnul Cosma (Miron Cosma - n.r.), se va deplasa spre Piața Universității pe care vrem să o reocupați dumneavoastră. Așa cum ați văzut, de această dată avem de-a face cu elemente de-a dreptul fasciste care ieri s-au dedat la acte de vandalism. După ce în cursul dimineții de ieri, 13 iunie, forțe organizate de ordine publică au curățat Piața Universității la propriu, adică după ce au evacuat o serie de elemente care zăceau pe spațiul verde. Au eliminat tot spațiul, s-au apucat de curățirea zonei pentru că au răamas mizerii în urma acestora, s-au apucat să curățe carosabilul, să spele, să-l pregătească pentru circulație”. Așa suna discursul ținut de Ion Iliescu în fața minerilor veniți la București să „reinstaureze ordinea”.
Despre acest speech, Teodor Doru Mărieș a spus: “Din punctul meu de vedere este discursul care clarifică cu adevărat cine a adus minerii în București. Era a treia oară după 29 ianuarie 1990, 18 februarie 1990 și în 14 iunie 1990 dimineața au sosit a treia oară la chemarea lor. Cu adevărat la chemarea lor!”
Tag-uri:
teodor doru maries, lumini si umbre, teodor maries, asociatia 21 decembrie revolutie, revolutia din 1989, ion iliescu, mineri, mineriada, 1990, bucuresti, piata universitatii
sâmbătă, 8 august 2015
SOV provoacă un cutremur în politică: DEZVĂLUIRI despre Iohannis, Ponta, Oprea, Dragnea și Blaga - Autor: Cristi Șelaru, Redactor - Publicat: 07/08/2015
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
Citește și: SIE se implică în dosarul lui Traian Băsescu: Ce anunț face Mihai Răzvan Ungureanu
Citește și: DIVORȚ în politică: O politiciană s-a despărțit de soț
Citește și: Cum a pozat fiica primarului PSD care a făcut accident cu mașina primăriei când era beată / FOTO
SOV provoacă un cutremur în politică: DEZVĂLUIRI despre Iohannis, Ponta, Oprea, Dragnea și Blaga
Cristi Șelaru,
Redactor
07/08/2015
Sorin Ovidiu Vântu revine cu o serie de dezvăluiri de senzație din politica românească! SOV afirmă că Gabriel Oprea are o amantă care merge doar cu gărzi de corp la coafor. Despre Victor Ponta, SOV anunță că are mai multe dosare penale care încă nu au fost făcute publice.
Fostul pușcăriaș scrie că președintele Klaus Iohannis și Mugur Isărescu au pus la cale preluare guvernării prin înființarea Comitetului National pentru Supravegherea Macroprudentiala.
”In
ultimii 20 de ani, Romania a traversat momente dramatice din punct de
vedere economic, generate de politici guvernamentale total eronate, de o
legislatie indecisa si adesea indecenta prin desuetudinea ei sau de
conjuncturi internationale defavorabile. Toate aceste momente au putut
fi depasite datorita unui singur om – Mugur Isarescu –, un personaj
providential aflat mereu la locul potrivit in momentul potrivit.
Infiintarea Comitetului National pentru
Supravegherea Macroprudentiala, sub conducerea lui Mugur Isarescu, va
pune in miscare expertiza reala a poate celui mai important “think tank”
romanesc de dupa Revolutie in domeniul macroeconomic. Vom scapa in
sfarsit de tipul de gandire conexat ciclurilor electorale, vom putea
avea o strategie pe termen mediu si lung, vom avea cu adevarat pe cineva
care gandeste si actioneaza strict profesionist. Evident, acest lucru
nu putea fi facut fara o decizie politica superioara, decizie care nu
avea cum sa vina de la Ponta, un tanar cu reale insusiri de politician,
dar care nu are forta launtrica necesara sa reziste la presiuni si pe
care tovarasia cu un specimen ca Ghita l-a vulnerabilizat penal. Deci,
cu problemele pe care le are, nu poate gandi dincolo de urmatorul dosar
penal care urmeaza sa-i fie adus la cunostinta, dosarul cu Sova fiind
uvertura operei.
“Gabi
minte mica”, asa cum arata si “supranumele”, este mult prea ocupat
sa-si trimita amanta pe la diverse saloane de masaj, insotita de escorte
apartinand pravaliei pe care o conduce, sau dand spectacole de un
cabotinism de-a dreptul primitiv pe la capataiul unui politist de care
in realitate i se falfaie (chestia aia cu “Noi nu lasam pe nimeni in
urma!” a fost absolut epocala). Deci, gaga asta din pleistocen, plin de
botox si citate din filmele americane din categoria C, nu avea cum sa
realizeze importanta unei asemenea comisii.
Citește și: Laura Codruța Kovesi spune care e stadiul plângerii penale împotriva lui Oprea, Plumb și Teodorovici
Dragnea,
proaspat uns erzatz de presedinte, isi toaca banii de pensie (cat de
elegant am evitat cuvantul spaga!) cu o juna aratoasa, prin Brazilia, in
loc sa-si marcheze teritoriul. Deci, il eliminam si pe asta din cercul
celor banuiti de inteligenta vizionara (a fost o vreme cand il creditam
cu aceasta insusire).
Blaga, atunci
cand nu e beat, e nostalgic, si cand nu-i nostalgic, e nervos, iar
doamna Gorghiu (cu accent grav pe vocala O, e corect, doamna?) are si
dumneaei, in sfarsit, ceva in cap: croiul si trena viitoarei rochii de
mireasa.
Eliminand personajele mai
sus pomenite, singurul care putea sa aprobe asa ceva ramane Iohannis.
Tocmai cand il suspectam ca isi consuma a 9-a luna de miere cu doamna sa
prin vilele de un gust indoielnic ale predecesorilor sai, m-a izbit
aceasta informatie. Punand cap la cap strategia de aparare a tarii cu
infiintarea acestei comisii, am realizat ca ele fac parte dintr-un plan
mai amplu elaborat cu grija si pus in practica “pas cu pas”. O strategie
menita sa puna Romania pe un drum al normalitatii si al
predictibilitatii indiferent de fauna politica care fojgaieste prin
cimitirele lui Valcov si puscariile patriei. Daca analiza mea este
corecta, atunci sloganul de campanie al lui Iohannis – “Romania lucrului
bine facut” – se umple de continut, un continut datator de sperante
reale romanilor de pretutindeni, iar el va deveni, alaturi de Isarescu,
Constantinescu, Iliescu, Nastase si Tiriac, unul dintre foarte putinele
modele pe care Romania le-a dat in ultimii 25 de ani.
Isarescu
– modelul aristocrat al profesionistului vizionar si iubitor de tara.
Constantinescu – modelul demnitatii, al onestitatii si al bunului simt.
Iliescu – modelul omului care nu-si tradeaza idealurile (multi cretini
din PSD nu realizeaza faptul ca el este cel care ii legitimeaza ca
partid de stanga). Nastase – modelul barbatului de stat. Tiriac –
modelul omului de afaceri, tenace, curajos, sobru, rabdator si fara
ifose.
Aceste modele au pacatele lor,
greseli care le pot fi imputate, dar in nicun caz de tot felul de neica
nimeni care incearca sa-si construiasca o imagine lovind in aceste
valori ale natiei noastre. Prin ceea ce au facut si inca fac, oamenii
acestia se constituie in modele pentru generatia de politicieni si
oameni de afaceri care vine din urma. Aici, in aceasta galerie cu
modele, se va situa si Klaus Iohannis, daca va reusi sa transforme ceea
ce astazi este o colonie cazuta intr-o forma de autodispret destructiv
in ceea ce insemna Romania in perioada interbelica.”, scrie SOV.
Micile secrete ale lui Mugur Isărescu
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
Cel mai longeviv demnitar. A reusit sa reziste sub toate regimurile si tuturor asalturilor.
Mugurel Constantin Isarescu, guvernatorul BNR, s-a nascut pe 1 august 1949 in Dragasani-Valcea. Este casatorit si are doi copii, Lacramioara si Costin. Din septembrie 1990, ocupa functia de guvernator al Bancii Nationale a Romaniei, functie pe care a parasit-o, provizoriu, pentru a ocupa vreme de un an postul de prim-ministru in ultimul an al regimului Constantinescu.
Traseul pe care l-a urmat Isarescu pana in 1990 a fost specific generatiei pregatite pentru a prelua puterea dupa caderea regimului Ceausescu, el fiind inclus ulterior pe lista de tehnocrati a noii puteri politice.
Practic, pana la sfarsitul lui 1989, Mugurel Isarescu si-a desavarsit pregatirea profesionala in domeniul financiar-bancar. In 1971, el a absolvit Academia de Studii Economice din Bucuresti, specialitatea Relatii Economice Internationale si, in perioada 1971-1990, a fost cercetator la Institutul de Economie Mondiala (IEM) de la Bucuresti, “un apendice” al Securitatii, alaturi de Eugen Dijmarescu, actual viceguvernator la BNR, precum si de Napoleon Pop, care a lucrat in institut inca din 1967. Dupa 1975, Isarescu a fost si cadru didactic universitar la ASE Bucuresti.
Astfel, generalul Ion Marcu era, concomitent, seful diviziei a II-a (care acoperea geografic toate spatiile externe, mai putin Europa si tarile socialiste) din DIE/CIE (serviciul de informatii externe) si director adjunct al IEM. Institutul unde a lucrat Isarescu vreme de 19 ani era nu numai institutie de acoperire (cu legitimatiile de rigoare ale IEM atat pe nume reale, cat si pe cele legendate), cat si element de tranzit in cadrul biografiilor-legenda ale ofiterilor din centrala trimisi in exterior via scurte stagii in cadrul Ministerului Comertului Exterior si Cooperarii Economice Internationale (MCECEI).
In scurtele deplasari de “vizite” si “stadii de cercetare” in Occident sau reuniuni internationale, cei in cauza (cercetatorii din IEM) erau dati in legatura rezidentelor din tarile vizitate si aveau “ordine de misiune” cu sarcinile informativ-operative ce trebuia executate pe durata deplasarii. La intoarcere, se facea analiza rezultatelor, exact ca pentru ofiterii trimisi in misiuni temporare, cu rapoarte etc.
Dijmarescu insa asa cum s-a vazut imediat dupa 1989 avea relatii de familie (inclusiv politica) cu vechea garda ideologica a PCR, gen Valter Roman & co. De aici si aerul de superioritate al lui Dijmarescu in raport cu “provincialul” Mugurel, adica raportul aristocrat-plebeu in ierarhia sociala din fostul regim comunist. Pana in 1990, Eugen Dijmarescu a ocupat pozitii ierarhic superioare lui Isarescu in cadrul IEM, inclusiv prin pozitia de secretar PCR pe institut. Ulterior, ca “senior”, a fost vexat de faptul ca Isarescu a fost numit guvernator al BNR, socotindu-se nedreptatit, chiar daca el insusi a ocupat functii de viceprim-ministru, ministru si ministru secretar de stat, inclusiv pozitia de vicepresedinte al Senatului.
Intre cei doi a fost o oarecare rivalitate mocnita, ce a culminat cu plecarea lui Dijmarescu (foto dreapta) in Japonia, ca ambasador, plecare perceputa ca un exil politic avand in vedere ambitiile sale. Ulterior, in timp ce pozitia lui Isarescu s-a consolidat, Dijmarescu a intrat in penumbra, obtinand cu efort pozitia de viceguvernator al BNR, adica de “subaltern” al colegului sau rival.
Napoleon Pop a tinut si el aproape de cei doi, in buna traditie a ambitiilor politice nutrite de fostii membri ai grupului “Trocadero”.
Intrat in IEM in 1967, Napoleon Pop a ocupat functii importante in cadrul apendicelui DIE/CIE, el fiind seful sectorului “tari cu economie de piata” (1977-1980), seful Oficiului de Informare Documentara pentru Comertul Exterior din IEM (1981-1989), director stiintific al IEM si director al Centrului de Informare Economica (1989-1990).
Din 1990, Napoleon Pop (foto stanga) a intrat direct in guvern, ca secretar de stat la Ministerul Comertului si Turismului (1990-1992), apoi a fost seful Departamentului pentru Integrare Europeana (1993-1994), presedinte-director general la World Trade Center Bucuresti (1994-1996), ministru consilier la Ambasada Romaniei la Washington (1996-1998) si, apoi, din nou la World Trade Center pana in 2000. In legislatura 2000-2004, Napoleon Pop a fost deputat PNL, inlocuindu-l pe Theodor Stolojan. Astazi, Pop este din nou alaturi de Dijmarescu si Isarescu, ocupand functia de membru in Consiliul de administratie al BNR.
Textul era, evident, un material de “serviciu”, deoarece la “Era socialista” nu se publica decat pe baza de ordin si cu aprobarea directa a sefului sectiei de propaganda a CC al PCR. De asemenea, in “Scinteia” din 5 februarie 1986, acelasi Mugurel Isarescu arata: “Un rol preponderent in deteriorarea situatiei economice si financiare a tarilor in curs de dezvoltare l-a avut politica dobanzilor inalte practicate de tarile occidentale, in special de SUA, incepand cu 1979”. O saptamana mai tarziu, in “Scinteia” din 11 februarie 1986, Isarescu semnala din nou raul produs tarilor in curs de dezvoltare de catre imperialisti, concluzionand: “Sint date si fapte care releva realismul aprecierilor din cuvintarea tovarasului Nicolae Ceausescu, potrivit carora inrautatirea considerabila a situatiei economice a tarilor in curs de dezvoltare este tocmai rezultatul politicii deliberate de exploatare si asuprire promovate de marile monopoluri”.
Este de inteles de ce, cativa ani mai tarziu, Mugur Isarescu a fost nevoit sa petreaca sase luni in SUA (a se citi trimis in “misiune”) pentru “dezintoxicare” asistata de personal calificat.
Trecerea brusca de la functia de secretar II la aceea de guvernator al Bancii Nationale, in conditiile in care ocuparea pozitiei de guvernator presupune, de regula, ani lungi de experienta in domeniu, intelepciune si un dezvoltat simt al responsabilitatii se poate explica in cazul lui Isarescu prin antecedentele sale de la IEM, cu conexiunile presupuse de acesta, precum si prin nevoia regimului Iliescu de a avea cat mai repede un om de incredere in fruntea celei mai importante institutii financiare a tarii.
Comisia, infiintata in august 1990, a fost condusa initial de catre Ion Anghel care, dupa doua luni, a fost trimis ambasador in Olanda si a lasat, astfel, locul liber pentru Isarescu. Mai trebuie cunoscut faptul ca Ion Anghel a fost in legatura DIE/CIE mai bine de 25 de ani, deci era om “de incredere”, mai ales dupa ce a stat, mai multi ani, ca insarcinat cu afaceri in Cipru si, conform unor surse, a participat chiar la infiintarea firmei “Crescent”.
Cum Anghel era jurist, si nu finantist, chiar daca era in tema cu problema conturilor, a fost necesar ca la conducerea acelei comisii sa fie numit cineva aflat intr-o inalta pozitie institutionala, dar si specialist in finante, ca sa poata transa profesionist chestiunea conturilor. De altfel, Mugur Isarescu nu era familiarizat in detaliu cu operatiunile AVS, el ocupandu-se, mai degraba, cu indeplinirea directivelor de ordin general la capitolul “ingroparea anchetei”. Dupa cum se stie deja, comisia condusa de Isarescu n-a ajuns la rezultate concrete, preocuparea fundamentala a membrilor ei fiind aceea de a adanci si mai mult misterul in jurul fondurilor deturnate de apropiatii fostului dictator. Comisia Isarescu a consemnat totusi aspecte interesante despre persoane implicate in posibile deturnari de fonduri, motiv pentru care activitatea ei a fost, practic, blocata de reprezentantii puterii.
Una dintre concluziile comisiei, confirmata de documente, a fost urmatoarea: “Din verificarile efectuate pana in prezent de experti din Romania si din strainatate, rezulta ca firma “Crescent” si reprezentanta acesteia ar fi avut o pozitie privilegiata intre anii 1984 si 1989 si a realizat importante beneficii din activitatea comerciala cu firme romanesti si, in special, cu ICE Dunarea (firma a Securitatii – n.n.), existand indicii privind utilizarea conturilor acestei firme pentru deturnarea unor fonduri valutare”. Intr-un material aparut in presa, dar neasumat public printr-o semnatura, s-a afirmat ca Isarescu ar fi frecventat, pana in 1990, acelasi cerc de prieteni cu Dan Voiculescu, absolvent si el al ASE (1974) si, ulterior, cadru didactic universitar al aceleiasi institutii, cerc din care ar fi facut parte, printre altii, Gabriela Crainiceanu (nora fostului presedinte al BRCE, un fost protector al lui Isarescu), Dumitru Goiciu (fost ofiter CIE) si Mihai Croitoru (fost ofiter CIE si sef de cabinet al ministrului comertului exterior si al cooperarii economice internationale).
Legatura dintre cei doi ar fi fost facuta de Mihai Croitoru, cumnatul lui Isarescu, care s-ar fi aflat si in relatii apropiate cu unul dintre proprietarii de fatada ai “Crescent Commercial & Maritimme” Ltd., John Edgington. Croitoru, retras in 1978 de la Ambasada Romaniei din Londra, a revenit in diplomatie in ianuarie 1990, cand a fost numit prim-colaborator (ministru – consilier) al ambasadorului Virgil Constantinescu, iar in 1994 a fost numit ambasador la Oslo.
El mai detine 1,44 miliarde lei, 16.952 dolari si 16.531 euro – in banci romanesti, bijuterii in valoare de 25.000 de euro, tablouri si icoane estimate la 20.000 de euro, vesela de argint de 4.000 de euro si o colectie numismatica evaluata la 15.000 de euro. In paralel, Isarescu are de achitat, la BCR Leasing, doua credite de leasing auto contractate in 2002 si 2005 si care se ridica la 16.192 de euro, respectiv 45.646 de euro. Are un autoturism marca Eagle din 1993 si o barca cu motor Delta, cumparata anul trecut.
La capitolul imobile, Mugur si Elena Isarescu sunt proprietarii a trei locuinte si doua terenuri intravilane situate in Gruiu-Ilfov. Cele doua terenuri au o suprafata de 14.610,9 mp si o valoare totala de impozitare de 792.000 lei. Locuintele sunt reprezentate de un apartament cu o suprafata de 192 mp, din 1992, situat in strada Aurel Vlaicu din Bucuresti si evaluat la 1,8 miliarde lei, o vila situata in Gruiu-Ilfov, cu o suprafata de 260 mp si o valoare de 4,9 miliarde lei, precum si o casa de vacanta de 85 mp, evaluata la 300 milioane lei si situata in Dragasani-Valcea.
Apartamentul din Bucuresti detinut de Mugur Isarescu a fost inclus in celebrul raport “Apartamentul” al fostului sef al corpului de control al primului-ministru, Valerian Stan. Isarescu era vizat pentru ca, in 1990, i se repartizase abuziv, din fondul de stat, un apartament de sapte camere pentru doar trei persoane si, in plus, in 1992, acesta primise aprobarea sa-l cumpere la un pret modic.
Mugur Isarescu a infiintat, in 2003, societatea Mar SRL cu sediul in str. Traian din Dragasani-Valcea, o firma cu profil agricol. In decembrie 2004, administratorul acestei firme era chiar Mugur Isarescu, el figurand, atunci, la Registrul comertului, ca unic asociat al societatii. Dupa acea data, guvernatorul Bancii Nationale a renuntat la functia de administrator, dar si la un pachet de 30% din partile sociale ale firmei pe care le-a cedat sotiei sale, conform declaratiei de avere a oficialului BNR.
Firma a fost implicata, in 1993, intr-un scandal mediatic, deoarece a construit o benzinarie pe un teren care ar fi fost obtinut abuziv, cu sprijinul unor functionari locali. Dincolo de aceasta, a atras atentia ciudata asociere dintre tatal guvernatorului, atunci in varsta de 80 de ani, si miliardarul german Schorsch – direct implicat in afaceri de zeci de milioane de dolari cu Banca Nationala a Romaniei.
Schorsch, detinatorul firmei Handels Contur Schorsch (HCS) GmbH din Germania, devenise asociatul lui Constantin Isarescu dupa ce, conform unor rapoarte ale Curtii de Conturi a Romaniei, el fusese favorizat de catre guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, in detrimentul unor firme romanesti, la importul de materiale pentru fabricarea monedelor si bancnotelor. Astfel, conform raportului, numai in 1992, prin firma HCS GmbH s-au efectuat importuri pentru baterea de moneda de 24,1 milioane de marci germane.
Printr-o alta firma a miliardarului german, HCS Romtrade SRL, cea care avea sa controleze societatea la care Constantin Isarescu era asociat, Schorsch a intermediat cumpararea unor autoturisme pentru BNR. De asemenea, se spune in raportul Curtii de Conturi, “prin HCS – Germania s-au achizitionat din import mijloace de transport valori care nu corespund normelor proprii de securitate pentru transport valori si au consumuri ridicate de carburanti, cum este cazul a sase autodube blindate tip GMC de 3,5 tone si una de tip Ford de 3,5 tone. Retine atentia ca achizitionarea acestor mijloace de transport si a inca trei autodube de tip Volkswagen de 0,5 tone, precum si a unui autoturism de tip Opel Vectra s-a facut in 1991 si fara ca aceste importuri sa fie aprobate de catre Consiliul de administratie al bancii, asa cum prevede legea”. Ulterior, in 1996, Heinrich Schorsch a participat la infiintarea Bancii Comerciale West Bank SA, societate la care detinea atunci, impreuna cu sotia, 10% din capitalul social.
Este cel mai bun alergator de cursa lunga din istoria postdecembrista a Romaniei si asta, culmea, desi este un om fara stofa de politician”. Totusi, secretele mentinerii lui Isarescu la carma BNR n-au fost inca lamurite, cu atat mai mult cu cat nici chiar incercarile disperate ale lui Florin Georgescu de a-i lua locul n-au fost incununate de succes, acesta din urma fiind, cum se stie, preferatul cuplului Iliescu/Vacaroiu si, in plus, vicepresedintele PSD si seful comisiei parlamentare de buget, finante, banci in legislatura trecuta.
Radu Vasile a mai dezvaluit si faptul ca Isarescu a acceptat postul de prim-ministru “numai dupa ce primise asigurari de la Constantinescu ca scurta lui aventura politica nu ii punea in pericol functia de guvernator al Bancii Nationale”. Astfel, pe 13 decembrie 1999, in jurul pranzului, Mugur Isarescu ar fi acceptat functia de prim-ministru, iar in dupa-amiaza aceleiasi zile s-ar fi razgandit brusc, afirmand ca sotia sa, Elena, nu este de acord ca el sa plece de la Banca Nationala. Pentru a transa problema, Emil Constantinescu i-a invitat in aceeasi noapte, acasa, pe sotii Isarescu.
Purtatorul de cuvant de la Cotroceni avea sa descrie astfel acea noapte de pomina: “La 12.00 noaptea, luam cunostinta de acest adevar: doamna nu vrea. El, Isarescu, a vrut pe la pranz, dar seara a venit ea acasa si nu vrea. La banca, el are inca sase ani si salariu de cinci ori mai mare. Poate copiii ei vor fi terfeliti ca ai presedintelui (…). Presedintele il invita pe Isarescu acasa cu sotia, sa o preseze. (…) Mugur Isarescu vrea sa stie daca i se poate prezerva locul in fruntea bancii. – Da, zice repede presedintele. (…) La unu noaptea avem prim-ministru.”
In acest context, una dintre primele masuri luate de Isarescu a fost demiterea lui Ovidiu Grecea din fruntea Departamentului de Control al Guvernului, un personaj care “a fluierat in biserica” fara sa stie exact cu cine se confrunta sau, mai bine zis, cine sta in spatele lui Mugurel Isarescu.
Una dintre explicatiile gasite atunci, pentru aceasta demitere, a fost aceea ca Isarescu nu-i putuse ierta lui Grecea observatiile facute pe tema complicitatii si a responsabilitatii conducerii BNR in marile falimente bancare de pana atunci. Dupa pierderea planificata a alegerilor, Isarescu a revenit, asa cum se stabilise, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei.
Dan Badea
Text apărut în revista BILANŢ nr. 10-11, august 2005
Daca sejurul lui Ponta la Istanbul este sau nu o forma ma...
Citeste mai mult
Copyright © 2015 Dan Badea - Adevaruri necesare, prin investigatii la cheie
Cel mai longeviv demnitar. A reusit sa reziste sub toate regimurile si tuturor asalturilor.
Mugurel Constantin Isarescu, guvernatorul BNR, s-a nascut pe 1 august 1949 in Dragasani-Valcea. Este casatorit si are doi copii, Lacramioara si Costin. Din septembrie 1990, ocupa functia de guvernator al Bancii Nationale a Romaniei, functie pe care a parasit-o, provizoriu, pentru a ocupa vreme de un an postul de prim-ministru in ultimul an al regimului Constantinescu.
Traseul pe care l-a urmat Isarescu pana in 1990 a fost specific generatiei pregatite pentru a prelua puterea dupa caderea regimului Ceausescu, el fiind inclus ulterior pe lista de tehnocrati a noii puteri politice.
Practic, pana la sfarsitul lui 1989, Mugurel Isarescu si-a desavarsit pregatirea profesionala in domeniul financiar-bancar. In 1971, el a absolvit Academia de Studii Economice din Bucuresti, specialitatea Relatii Economice Internationale si, in perioada 1971-1990, a fost cercetator la Institutul de Economie Mondiala (IEM) de la Bucuresti, “un apendice” al Securitatii, alaturi de Eugen Dijmarescu, actual viceguvernator la BNR, precum si de Napoleon Pop, care a lucrat in institut inca din 1967. Dupa 1975, Isarescu a fost si cadru didactic universitar la ASE Bucuresti.
Institutul de Economie Mondiala – apendicele Securitatii
Pana in 1990, Institutul de Economie Mondiala (IEM) de la Bucuresti a fost o institutie de acoperire pentru fostul serviciu de informatii externe din cadrul Securitatii (DIE/CIE) si a avut regim de unitate militara. El a fost infiintat si organizat dupa modelul faimosului institut de economie mondiala de la Moscova, condus de nu mai putin faimosul Arbatov. In afara academicianului Costin Murgescu, plasat ca director general, datorita autoritatii profesionale, restul personalului lucra in regim cvasimilitar.Astfel, generalul Ion Marcu era, concomitent, seful diviziei a II-a (care acoperea geografic toate spatiile externe, mai putin Europa si tarile socialiste) din DIE/CIE (serviciul de informatii externe) si director adjunct al IEM. Institutul unde a lucrat Isarescu vreme de 19 ani era nu numai institutie de acoperire (cu legitimatiile de rigoare ale IEM atat pe nume reale, cat si pe cele legendate), cat si element de tranzit in cadrul biografiilor-legenda ale ofiterilor din centrala trimisi in exterior via scurte stagii in cadrul Ministerului Comertului Exterior si Cooperarii Economice Internationale (MCECEI).
In scurtele deplasari de “vizite” si “stadii de cercetare” in Occident sau reuniuni internationale, cei in cauza (cercetatorii din IEM) erau dati in legatura rezidentelor din tarile vizitate si aveau “ordine de misiune” cu sarcinile informativ-operative ce trebuia executate pe durata deplasarii. La intoarcere, se facea analiza rezultatelor, exact ca pentru ofiterii trimisi in misiuni temporare, cu rapoarte etc.
Isarescu, Dijmarescu si Pop, biografii intersectate la ordin
Fosti colegi la Institutul de Economie Mondiala, Mugurel Isarescu, Eugen Dijmarescu si Napoleon Pop au facut parte din corpul special de activisti/propagandisti ai CC al PCR folositi pentru “instruirea” activului de partid central si din teritoriu. Criteriile promovarii in IEM pentru Isarescu au fost diferite fata de cele folosite pentru Dijmarescu. Isarescu a fost promovat in activul de partid pe criteriul “sange proaspat”.Dijmarescu insa asa cum s-a vazut imediat dupa 1989 avea relatii de familie (inclusiv politica) cu vechea garda ideologica a PCR, gen Valter Roman & co. De aici si aerul de superioritate al lui Dijmarescu in raport cu “provincialul” Mugurel, adica raportul aristocrat-plebeu in ierarhia sociala din fostul regim comunist. Pana in 1990, Eugen Dijmarescu a ocupat pozitii ierarhic superioare lui Isarescu in cadrul IEM, inclusiv prin pozitia de secretar PCR pe institut. Ulterior, ca “senior”, a fost vexat de faptul ca Isarescu a fost numit guvernator al BNR, socotindu-se nedreptatit, chiar daca el insusi a ocupat functii de viceprim-ministru, ministru si ministru secretar de stat, inclusiv pozitia de vicepresedinte al Senatului.
Intre cei doi a fost o oarecare rivalitate mocnita, ce a culminat cu plecarea lui Dijmarescu (foto dreapta) in Japonia, ca ambasador, plecare perceputa ca un exil politic avand in vedere ambitiile sale. Ulterior, in timp ce pozitia lui Isarescu s-a consolidat, Dijmarescu a intrat in penumbra, obtinand cu efort pozitia de viceguvernator al BNR, adica de “subaltern” al colegului sau rival.
Napoleon Pop a tinut si el aproape de cei doi, in buna traditie a ambitiilor politice nutrite de fostii membri ai grupului “Trocadero”.
Intrat in IEM in 1967, Napoleon Pop a ocupat functii importante in cadrul apendicelui DIE/CIE, el fiind seful sectorului “tari cu economie de piata” (1977-1980), seful Oficiului de Informare Documentara pentru Comertul Exterior din IEM (1981-1989), director stiintific al IEM si director al Centrului de Informare Economica (1989-1990).
Din 1990, Napoleon Pop (foto stanga) a intrat direct in guvern, ca secretar de stat la Ministerul Comertului si Turismului (1990-1992), apoi a fost seful Departamentului pentru Integrare Europeana (1993-1994), presedinte-director general la World Trade Center Bucuresti (1994-1996), ministru consilier la Ambasada Romaniei la Washington (1996-1998) si, apoi, din nou la World Trade Center pana in 2000. In legislatura 2000-2004, Napoleon Pop a fost deputat PNL, inlocuindu-l pe Theodor Stolojan. Astazi, Pop este din nou alaturi de Dijmarescu si Isarescu, ocupand functia de membru in Consiliul de administratie al BNR.
Osanale in pas cu vremea
Pana in 1990, Mugurel Isarescu n-a scapat nici el de tributul platit “sultanului” Ceausescu. El a incercat sa se evidentieze in fata conducerii superioare de partid si de stat fie prin aprobarea la scena deschisa a politicii de reducere a cursei inarmarilor, fie prin infierarea politicii dobanzilor practicate de imperialistii americani. Astfel, in “Era socialista” din august 1986, Mugurel Isarescu anunta, cu respect: “Este larg cunoscuta si apreciata in randurile opiniei publice de peste hotare conceptia tovarasului Nicolae Ceausescu privind necesitatea obiectiva a reducerii uriaselor cheltuieli militare, ce constituie baza materiala a cursei inarmarilor si cerinta stringenta a demararii procesului dezarmarii, avand in prim-plan dezarmarea nucleara…” .Textul era, evident, un material de “serviciu”, deoarece la “Era socialista” nu se publica decat pe baza de ordin si cu aprobarea directa a sefului sectiei de propaganda a CC al PCR. De asemenea, in “Scinteia” din 5 februarie 1986, acelasi Mugurel Isarescu arata: “Un rol preponderent in deteriorarea situatiei economice si financiare a tarilor in curs de dezvoltare l-a avut politica dobanzilor inalte practicate de tarile occidentale, in special de SUA, incepand cu 1979”. O saptamana mai tarziu, in “Scinteia” din 11 februarie 1986, Isarescu semnala din nou raul produs tarilor in curs de dezvoltare de catre imperialisti, concluzionand: “Sint date si fapte care releva realismul aprecierilor din cuvintarea tovarasului Nicolae Ceausescu, potrivit carora inrautatirea considerabila a situatiei economice a tarilor in curs de dezvoltare este tocmai rezultatul politicii deliberate de exploatare si asuprire promovate de marile monopoluri”.
Este de inteles de ce, cativa ani mai tarziu, Mugur Isarescu a fost nevoit sa petreaca sase luni in SUA (a se citi trimis in “misiune”) pentru “dezintoxicare” asistata de personal calificat.
Secretar II la ambasada din Washington
In februarie 1990, Mugur Isarescu este trimis de Ministerul Afacerilor Externe la Ambasada Romaniei de la Washington, unde a ocupat vreme de sase luni postul de secretar II. Reamintim ca, cel putin pana in 1990, functia de “secretar II” era, de fapt, un grad diplomatic acordat prin “traditie” ofiterilor sub acoperire, daca acestia indeplineau conditia de varsta minimala. Conform unui cunoscut diplomat cu vechime in bransa, majoritatea omologilor din MAE rareori egalau in conditii identice acest grad, si, de aceea, cand la o ambasada ajungea cate un nou-venit cu functia de secretar II, angajatii ce proveneau din MAE “clipeau semnificativ din ochi”, ceea ce echivala, de fapt, cu deconspirarea automata a ofiterului. Evident, jocuri nevinovate… Desi activitatea depusa de Isarescu in capitala SUA a ramas invaluita in mister, cata vreme, oficial, nu avea o pregatire diplomatica, la revenirea in tara a fost numit guvernator si presedinte al Consiliului de administratie al Bancii Nationale.Trecerea brusca de la functia de secretar II la aceea de guvernator al Bancii Nationale, in conditiile in care ocuparea pozitiei de guvernator presupune, de regula, ani lungi de experienta in domeniu, intelepciune si un dezvoltat simt al responsabilitatii se poate explica in cazul lui Isarescu prin antecedentele sale de la IEM, cu conexiunile presupuse de acesta, precum si prin nevoia regimului Iliescu de a avea cat mai repede un om de incredere in fruntea celei mai importante institutii financiare a tarii.
Isarescu si “averea dracului”
Dupa numirea in functia de guvernator al BNR, Mugur Isarescu primeste insarcinarea de a conduce “Comisia guvernamentala pentru identificarea si recuperarea fondurilor deturnate din patrimoniul statului de catre Nicolae Ceausescu si colaboratorii sai”. Este posibil ca la numirea sa in functia de guvernator al BNR sa se fi tinut cont si de preluarea controlului asupra comisiei amintite, spinoasa problema a fondurilor deturnate, dand deja destula bataie de cap noului regim politic de la Bucuresti.Comisia, infiintata in august 1990, a fost condusa initial de catre Ion Anghel care, dupa doua luni, a fost trimis ambasador in Olanda si a lasat, astfel, locul liber pentru Isarescu. Mai trebuie cunoscut faptul ca Ion Anghel a fost in legatura DIE/CIE mai bine de 25 de ani, deci era om “de incredere”, mai ales dupa ce a stat, mai multi ani, ca insarcinat cu afaceri in Cipru si, conform unor surse, a participat chiar la infiintarea firmei “Crescent”.
Cum Anghel era jurist, si nu finantist, chiar daca era in tema cu problema conturilor, a fost necesar ca la conducerea acelei comisii sa fie numit cineva aflat intr-o inalta pozitie institutionala, dar si specialist in finante, ca sa poata transa profesionist chestiunea conturilor. De altfel, Mugur Isarescu nu era familiarizat in detaliu cu operatiunile AVS, el ocupandu-se, mai degraba, cu indeplinirea directivelor de ordin general la capitolul “ingroparea anchetei”. Dupa cum se stie deja, comisia condusa de Isarescu n-a ajuns la rezultate concrete, preocuparea fundamentala a membrilor ei fiind aceea de a adanci si mai mult misterul in jurul fondurilor deturnate de apropiatii fostului dictator. Comisia Isarescu a consemnat totusi aspecte interesante despre persoane implicate in posibile deturnari de fonduri, motiv pentru care activitatea ei a fost, practic, blocata de reprezentantii puterii.
Una dintre concluziile comisiei, confirmata de documente, a fost urmatoarea: “Din verificarile efectuate pana in prezent de experti din Romania si din strainatate, rezulta ca firma “Crescent” si reprezentanta acesteia ar fi avut o pozitie privilegiata intre anii 1984 si 1989 si a realizat importante beneficii din activitatea comerciala cu firme romanesti si, in special, cu ICE Dunarea (firma a Securitatii – n.n.), existand indicii privind utilizarea conturilor acestei firme pentru deturnarea unor fonduri valutare”. Intr-un material aparut in presa, dar neasumat public printr-o semnatura, s-a afirmat ca Isarescu ar fi frecventat, pana in 1990, acelasi cerc de prieteni cu Dan Voiculescu, absolvent si el al ASE (1974) si, ulterior, cadru didactic universitar al aceleiasi institutii, cerc din care ar fi facut parte, printre altii, Gabriela Crainiceanu (nora fostului presedinte al BRCE, un fost protector al lui Isarescu), Dumitru Goiciu (fost ofiter CIE) si Mihai Croitoru (fost ofiter CIE si sef de cabinet al ministrului comertului exterior si al cooperarii economice internationale).
Legatura dintre cei doi ar fi fost facuta de Mihai Croitoru, cumnatul lui Isarescu, care s-ar fi aflat si in relatii apropiate cu unul dintre proprietarii de fatada ai “Crescent Commercial & Maritimme” Ltd., John Edgington. Croitoru, retras in 1978 de la Ambasada Romaniei din Londra, a revenit in diplomatie in ianuarie 1990, cand a fost numit prim-colaborator (ministru – consilier) al ambasadorului Virgil Constantinescu, iar in 1994 a fost numit ambasador la Oslo.
Grupul “Un viitor pentru Romania”
In 1992, Mugur Isarescu a participat la infiintarea grupului “Un viitor pentru Romania” (GUVPR), ce aduna laolalta persoane care constituisera, pe vremuri, grupul “Trocadero” sau care proveneau din diverse institutii precum ADIRI sau Institutul de Economie Mondiala. Conform lui Iosif Boda, grupul UVPR a aparut “in contextul in care FSN se rupea ca partid, in primavara anului 1992”. Printre membrii grupului se aflau Vasile Secares, Vladimir Pasti, Mugur Isarescu, Adrian Nastase, Adrian Severin, Victor Babiuc, Ioan Mircea Pascu, Liviu Muresan, Dan Mircea Popescu, Cornel Codita, Dorel Sandor etc. Dupa ruperea FSN, grupul a devenit, conform lui Iosif Boda, “un fel de placa turnanta de inalnire a unei anumite categorii de intelectuali de orientari diferite”, el transformandu-se, apoi, sub conducerea lui Vasile Secares, in fundatia GUVPR.Marul lui Mugur si al Elenei Isarescu
Incepand din luna septembrie 1990, odata cu ocuparea functiei de guvernator al BNR, Mugur Isarescu a avut unul dintre cele mai mari salarii din Romania. Anul trecut, de exemplu, Isarescu a castigat, ca guvernator al BNR, 2,977 miliarde lei (aproximativ 73.400 de euro), adica 248,1 de milioane lei lunar. La acestia s-au adaugat inca 111,8 milioane lei de la Academia Romana, plus alte 62 milioane de lei de la ASE.El mai detine 1,44 miliarde lei, 16.952 dolari si 16.531 euro – in banci romanesti, bijuterii in valoare de 25.000 de euro, tablouri si icoane estimate la 20.000 de euro, vesela de argint de 4.000 de euro si o colectie numismatica evaluata la 15.000 de euro. In paralel, Isarescu are de achitat, la BCR Leasing, doua credite de leasing auto contractate in 2002 si 2005 si care se ridica la 16.192 de euro, respectiv 45.646 de euro. Are un autoturism marca Eagle din 1993 si o barca cu motor Delta, cumparata anul trecut.
La capitolul imobile, Mugur si Elena Isarescu sunt proprietarii a trei locuinte si doua terenuri intravilane situate in Gruiu-Ilfov. Cele doua terenuri au o suprafata de 14.610,9 mp si o valoare totala de impozitare de 792.000 lei. Locuintele sunt reprezentate de un apartament cu o suprafata de 192 mp, din 1992, situat in strada Aurel Vlaicu din Bucuresti si evaluat la 1,8 miliarde lei, o vila situata in Gruiu-Ilfov, cu o suprafata de 260 mp si o valoare de 4,9 miliarde lei, precum si o casa de vacanta de 85 mp, evaluata la 300 milioane lei si situata in Dragasani-Valcea.
Apartamentul din Bucuresti detinut de Mugur Isarescu a fost inclus in celebrul raport “Apartamentul” al fostului sef al corpului de control al primului-ministru, Valerian Stan. Isarescu era vizat pentru ca, in 1990, i se repartizase abuziv, din fondul de stat, un apartament de sapte camere pentru doar trei persoane si, in plus, in 1992, acesta primise aprobarea sa-l cumpere la un pret modic.
Mugur Isarescu a infiintat, in 2003, societatea Mar SRL cu sediul in str. Traian din Dragasani-Valcea, o firma cu profil agricol. In decembrie 2004, administratorul acestei firme era chiar Mugur Isarescu, el figurand, atunci, la Registrul comertului, ca unic asociat al societatii. Dupa acea data, guvernatorul Bancii Nationale a renuntat la functia de administrator, dar si la un pachet de 30% din partile sociale ale firmei pe care le-a cedat sotiei sale, conform declaratiei de avere a oficialului BNR.
Tatal octogenar al guvernatorului, in afaceri cu Heinrich Schorsch
In 1992, Constantin Isarescu, tatal lui Mugur, a participat la infiintarea societatii HCS Comptrans SRL cu sediul in Aleea Castanilor din Ramnicu-Valcea. Actionarii firmei erau Constantin Isarescu (15%), Corneliu Barbu (34%) si HCS Romtrade SRL (51%), ce apartinea omului de afaceri german Heinrich Schorsch.Firma a fost implicata, in 1993, intr-un scandal mediatic, deoarece a construit o benzinarie pe un teren care ar fi fost obtinut abuziv, cu sprijinul unor functionari locali. Dincolo de aceasta, a atras atentia ciudata asociere dintre tatal guvernatorului, atunci in varsta de 80 de ani, si miliardarul german Schorsch – direct implicat in afaceri de zeci de milioane de dolari cu Banca Nationala a Romaniei.
Schorsch, detinatorul firmei Handels Contur Schorsch (HCS) GmbH din Germania, devenise asociatul lui Constantin Isarescu dupa ce, conform unor rapoarte ale Curtii de Conturi a Romaniei, el fusese favorizat de catre guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, in detrimentul unor firme romanesti, la importul de materiale pentru fabricarea monedelor si bancnotelor. Astfel, conform raportului, numai in 1992, prin firma HCS GmbH s-au efectuat importuri pentru baterea de moneda de 24,1 milioane de marci germane.
Printr-o alta firma a miliardarului german, HCS Romtrade SRL, cea care avea sa controleze societatea la care Constantin Isarescu era asociat, Schorsch a intermediat cumpararea unor autoturisme pentru BNR. De asemenea, se spune in raportul Curtii de Conturi, “prin HCS – Germania s-au achizitionat din import mijloace de transport valori care nu corespund normelor proprii de securitate pentru transport valori si au consumuri ridicate de carburanti, cum este cazul a sase autodube blindate tip GMC de 3,5 tone si una de tip Ford de 3,5 tone. Retine atentia ca achizitionarea acestor mijloace de transport si a inca trei autodube de tip Volkswagen de 0,5 tone, precum si a unui autoturism de tip Opel Vectra s-a facut in 1991 si fara ca aceste importuri sa fie aprobate de catre Consiliul de administratie al bancii, asa cum prevede legea”. Ulterior, in 1996, Heinrich Schorsch a participat la infiintarea Bancii Comerciale West Bank SA, societate la care detinea atunci, impreuna cu sotia, 10% din capitalul social.
Prim-ministru cu aprobarea nevestei?
Din 1990, Mugur Isarescu se afla in fruntea Bancii Nationale, post pe care l-a parasit, provizoriu, la sfarsitul anului 1999 cand, dupa ce a primit asigurari ca nu-si va pierde locul de la BNR, a acceptat sa-l inlocuiasca pe fostul sau coleg de liceu, Radu Vasile, in functia de prim-ministru. Conform lui Radu Vasile, “Isarescu e exemplul cel mai stralucit de longevitate politica intr-un post important. E un om care, in materie de supravietuire, l-a intrecut pana si pe Iliescu, caci in vreme ce Iliescu a murit spre a reinvia, Isarescu a trait tot timpul, privind cum premierii cad, cum guvernele se schimba si cum partidele cresc, ajung la apogeu si pier.Este cel mai bun alergator de cursa lunga din istoria postdecembrista a Romaniei si asta, culmea, desi este un om fara stofa de politician”. Totusi, secretele mentinerii lui Isarescu la carma BNR n-au fost inca lamurite, cu atat mai mult cu cat nici chiar incercarile disperate ale lui Florin Georgescu de a-i lua locul n-au fost incununate de succes, acesta din urma fiind, cum se stie, preferatul cuplului Iliescu/Vacaroiu si, in plus, vicepresedintele PSD si seful comisiei parlamentare de buget, finante, banci in legislatura trecuta.
Radu Vasile a mai dezvaluit si faptul ca Isarescu a acceptat postul de prim-ministru “numai dupa ce primise asigurari de la Constantinescu ca scurta lui aventura politica nu ii punea in pericol functia de guvernator al Bancii Nationale”. Astfel, pe 13 decembrie 1999, in jurul pranzului, Mugur Isarescu ar fi acceptat functia de prim-ministru, iar in dupa-amiaza aceleiasi zile s-ar fi razgandit brusc, afirmand ca sotia sa, Elena, nu este de acord ca el sa plece de la Banca Nationala. Pentru a transa problema, Emil Constantinescu i-a invitat in aceeasi noapte, acasa, pe sotii Isarescu.
Purtatorul de cuvant de la Cotroceni avea sa descrie astfel acea noapte de pomina: “La 12.00 noaptea, luam cunostinta de acest adevar: doamna nu vrea. El, Isarescu, a vrut pe la pranz, dar seara a venit ea acasa si nu vrea. La banca, el are inca sase ani si salariu de cinci ori mai mare. Poate copiii ei vor fi terfeliti ca ai presedintelui (…). Presedintele il invita pe Isarescu acasa cu sotia, sa o preseze. (…) Mugur Isarescu vrea sa stie daca i se poate prezerva locul in fruntea bancii. – Da, zice repede presedintele. (…) La unu noaptea avem prim-ministru.”
In acest context, una dintre primele masuri luate de Isarescu a fost demiterea lui Ovidiu Grecea din fruntea Departamentului de Control al Guvernului, un personaj care “a fluierat in biserica” fara sa stie exact cu cine se confrunta sau, mai bine zis, cine sta in spatele lui Mugurel Isarescu.
Una dintre explicatiile gasite atunci, pentru aceasta demitere, a fost aceea ca Isarescu nu-i putuse ierta lui Grecea observatiile facute pe tema complicitatii si a responsabilitatii conducerii BNR in marile falimente bancare de pana atunci. Dupa pierderea planificata a alegerilor, Isarescu a revenit, asa cum se stabilise, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei.
Dan Badea
Text apărut în revista BILANŢ nr. 10-11, august 2005
Daca sejurul lui Ponta la Istanbul este sau nu o forma ma...
Citeste mai mult
Copyright © 2015 Dan Badea - Adevaruri necesare, prin investigatii la cheie
Abonați-vă la:
Postări (Atom)