Caricatura zilei – 13 iulie 2015 Caricatura zilei de Flavia Marin - 13 Iul, 2015 0 111

Caricatura zilei – 13 iulie 2015

• Caricatura zilei

de Flavia Marin - 13 Iul, 2015

0 111

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

INTERVIU: Romania, singura tara europeana care poate face asta - Autor: A. Dumitrescu - Redactor - Publicat: 12/07/2015

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

 

INTERVIU: Romania, singura tara europeana care poate face asta

Autor: 

 A. Dumitrescu, 

Redactor

Publicat: 

12/07/2015

Presedintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice din Camera Deputaților, Nini Săpunaru a acordat un amplu interviu agentiei de presa Agerpres, subliniand ca România este singura țară din Uniunea Europeană care poate cultiva cu succes soia modificată genetic, iar această cultură ar putea contribui cu 1 - 1,5 miliarde de euro la PIB-ul țării.
"Știu sigur că toți agricultorii mari vor să cultive soia modificată genetic. Problema este că noi mâncăm soia modificată generic, toate animalele noastre o mănâncă în furaje, este liberă la consum, dar nu este liberă la cultivare, iar singurii din Europa care pot să o cultive cu succes suntem noi", a afirmat Săpunaru.
Șeful Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților a mai vorbit despre Legea piețelor, care în momentul de față nu este o lege funcțională și nu elimină intermediarul din piețe, considerând chiar că samsarul este un "rău necesar".
"Există o lege economică, care spune că unul produce, iar ca să ajungă produsul la piață trebuie să existe și un intermediar. A rămas de pe vremea lui Ceaușescu și din vremea comuniștilor că trebuie să fie țăranul în piață. Acum este altă poveste și aș spune că intermediarul este un rău necesar. Vreau să văd eu un economist care va spune că putem elimina samsarul. Niciodată nu vom putea elimina intermediarul", a menționat președintele Comisiei de specialitate din Camera Deputaților.
În ceea ce privește sectorul de îmbunătățiri funciare, Săpunaru susține "o înțelegere strategică între toate partidele din România, cu ceea ce dorim să facem în domeniul agriculturii în următorii 20 de ani", în așa fel încât planul de investiții în infrastructura de irigații să fie aplicat de toți cei care vor veni la putere, indiferent de culoarea politică.
AGERPRES: Care au fost principalele proiecte inițiate în Comisia pentru Agricultură din Cameră Deputaților în sesiunea parlamentară care abia s-a încheiat?
Nini Săpunaru: Consider că este foarte important să menționez, în primul rând, munca noastră de aproape un an și jumătate la Legea Viei și Vinului. Părerea mea este că a ieșit o lege corectă, bună, și nu este a noastră, ci a lor, a celor care activează în această piață.
Deși este Legea Guvernului eu mă mândresc cu ea ca și cum ar fi a mea pentru că este o lege care, la 72 de articole, a avut 101 amendamente aprobate. Și aceste 101 amendamente au fost adoptate în unanimitate, fără niciun vot împotrivă, de către membrii Comisiei pentru Agricultură. De ce a fost așa? Pentru că am discutat îndelung acest subiect, am chemat agenții economici și avantajul a fost că în domeniul viticulturii lucrurile sunt coagulate pe piață. Sunt două asociații patronale care, împreună, controlează sută la sută din piață, din producția vinului, respectiv PNVV (Patronatul Național al Viei și Vinului n.r) și ONIV (Organizația Națională Interprofesională Vitivinicolă n.r). Am mai adăugat reprezentanții viticultorilor și producătorilor de struguri din Vrancea, pentru acolo sunt în jur de 20.000 de hectare de viță de vie din totalul de 100.000 de hectare al României și din care vreo 16.000 de hectare sunt la mici cultivatori. Sunt în jur de 18.000 de mici proprietari care stăpânesc 16.000 de hectare de viță de vie. Acolo, în Vrancea, este o problemă socială și de aceea am chemat și câțiva reprezentanți de la ei când am construit această lege.
Eu am participat și în 2002 când s-a făcut vechea Lege a viei și vinului, eram tânăr deputat, membru în Comisia pentru buget-finanțe și pentru că Vrancea este un județ viticol am participat și atunci la dezbaterea acestei legi.
AGERPRES: Ce îmbunătățiri au fost aduse actualei Legi a viei și vinului în comparație cu precedenta?
Nini Săpunaru: Este în primul rând o îmbunătățire pentru că am intrat în Uniunea Europeană și a trebuit să respectăm regulamentele europene. Dar, cea mai importantă și sper să ne iasă, este că am făcut o amplă discuție și cu specialiști din afara Parlamentului pe care i-am rugat să scrie partea de infracțiuni, pentru că actualul Cod de procedură penală și Codul penal au o sintagmă extrem de curioasă: se consideră "o falsificare a alimentelor, a bunurilor alimentare dacă este dăunătoare sănătății" și atunci, de multe ori, judecătorul întreabă: dacă pui apă în vin sau alcool în vin este dăunător sănătății? De la ce cantitate în sus? Este extrem de complicat numai când vorbim de fals de vin, pentru că vorbim de un bun special și de o protecție specială pentru un produs care poate să fie extrem de scump și cu o valoare comercială extrem de bună și de aceea consider că trebuie să îl protejăm. Prin tradiție, când vorbim despre falsul vinului înseamnă că orice adaos pui în vin este un fals, fie că este un produs natural, fie că este zahăr, orice.
De asemenea, am făcut modificări și am introdus niște infracțiuni speciale, de aceea a fost lege organică și am avut nevoie de votul organic în Parlament, care știți că se obține destul de greu cu actuala majoritate parlamentară. Am introdus o chestiune nouă care să funcționeze în viitor, respectiv Consiliul Regiunilor. Cei care cultivă vița de vie nobilă și care fac vinuri cu denumire de origine controlată își stabilesc și aleg un Consiliu al Regiunilor și care, de fapt, hotărăște și asupra vieții lor.
AGERPRES: Sunteți unul dintre cei doi inițiatori ai unei propunerii legislative care vizează închiderea hipermarketurilor în zilele de duminică pentru revitalizarea comerțului tradițional. Cum a fost privită această inițiativă și ce șanse are să fie aprobată, în condițiile în care nu este susținută nici de retaileri, dar nici de reprezentanții industriei alimentare autohtone?
Nini Săpunaru: Industria noastră, în particular, a fost de acord. Reprezentanții din sector ne-au spus că este un lucru bun însă le e teamă că, dacă o susțin, o să fie scoși de pe rafturile marilor rețele de magazine. Vă dau câteva exemple. În Spania, hipermarketurile au fost închise duminica timp de 10 ani, și abia în urmă cu doi ani le-au dat drumul, dar în acest timp producătorii s-au dezvoltat și acum, în marketurile spaniole, în general, se vând produse spaniole. De asemenea, în Spania sunt piețe volante, săptămânale, inclusiv duminica.
În schimb, problema noastră este că producătorii agricoli nu sunt uniți și nu sunt suficient de tari să facă un lobby extrem de puternic ca să putem scoate această lege. Lobby care, în Ungaria, a funcționat. În Germania, în Austria, în Italia, hipermarketurile sunt închise duminica. Sunt 17 țări din Uniunea Europeană în care sunt închise.
Micii producători români nu încap în supermarketuri și de aceea consider că noi trebuie să învățăm românii să mănânce produse cultivate pe raza a 40 — 60 de kilometri de localitatea de domiciliu. Hai să începem să mâncăm de la producătorii autohtoni și să începem să-i încurajăm pe producătorii autohtoni. Pentru a face acest lucru trebuie să organizăm micro-piețe, piețe volante, în așa fel încât să funcționeze în fiecare județ.
Deocamdată, legea nu are susținere suficientă ca să o aplicăm. Ea este în Senat și va fi sigur picată, dar eu am răbdare că va veni și în Comisia pentru agricultură și o vom dezbate public, pe îndelete, în toamnă. Nu ne grăbim. Vedeți, s-a redus TVA, vi se pare că s-au redus prețurile așa de mult? Nu s-au redus foarte mult pentru că există o lege a cererii și ofertei, dacă piața ține comerciantul niciodată nu o să scadă prețul. La pâine, s-a redus TVA pe o piață necontrolată și ce s-a văzut? Prețurile nu au scăzut foarte mult și nici evaziunea nu s-a redus. Eu zic că reducerea evaziunii s-a datorat nu atât reducerii TVA cât controlului ANAF, care își face treaba.
AGERPRES: Aș vrea să vorbim și despre Legea piețelor care s-a anunțat ca una dintre măsurile care va scoate intermediarii din piețe și va proteja producătorii adevărați. Este într-adevăr așa?
Nini Săpunaru: Din punctul meu de vedere, Legea piețelor a ieșit prost. Este o chestie oarecum semănătoristă în România și văd că funcționează la Ministerul Agriculturii. Pe ideea că trebuie să stea țăranul în piață să vândă. După mine, cei care spun că trebuie să stea țăranul în piață nu prea știu sau nu prea fac piața sau nu au o legătură directă cu cine stă în piață. Vă dau un exemplu. Țăranul stă să cultive, nu are timp să vândă în piață. Țăranul adevărat nu are diversificarea pe care o are un precupeț în piață, el are marfă pe timp și pe zone. El nu își permite să țină o masă tot timpul, să o plătească, și atunci aș zice că sunt un rău necesar comercianții.
Dacă ne uităm în marile capitale europene o să vedeți că există magazine de proximitate care vând produse ieftine, dar nu ei sunt proprietarii, ei sunt comercianții, au contracte cu cei care le aduc legumele respective. Putem să încurajăm țăranii să vină în piețe volante, dar vă asigur că aceia care stau în piață, chiar dacă în spate au 3-4 hectare de teren și un pic de grădina și mai produc câte ceva, o parte din marfa pe care o vând este cumpărată. Știți ce se întâmplă cu această lege? O punem acum pe țața Aglaia care venea și ea cu trei rădăcini la piața să își facă un fel de contabilitate simplă, să scrie în carnetul respectiv cu câte legături a venit și când pleacă cu câte a rămas.
De fapt, noi trebuie să stabilim o lege care să fie și aplicată. Nu poți să faci o lege pe care nu poți să o aplici. Dacă aș aplica acum legea, la jumătate dintre cei care vând acum în piețe trebuie să le confisc marfa. Ori aceasta nu este o soluție (...). Trebuie să găsim o soluție pentru că Legea nu a rezolvat problema producătorilor români. De exemplu, sunt unii care au fost obligați să se facă PFA pentru că au luat fonduri europene, dar ei sunt în continuare țărani, producători români, dar nu mai au acces la acele mese pentru că acum sunt PFA și nu intră în piața în zona aceea de 40% unde au acces doar cei cu atestat de producător. Ori atestat de producător nu poți să îi dai unui PFA, chiar dacă este producător român, chiar dacă produce roșii românești. El a luat ceva fonduri europene pentru un solar, pentru o seră, și nu mai poate veni acolo. Va veni, dar la mesele dedicate societăților și intră în același regim cu societățile. Însă, tendința cumpărătorului este să se ducă la țărani, în zona dedicată lor, dar acolo de cele mai multe ori nu este marfă românească tot timpul. Trebuie să fim rezonabili, roșiile românești au început să se vândă din luna iunie, de când au început să iasă cei care au solarii, și până la toamnă, iar pe urmă vom avea doar roșii turcești, grecești sau italienești. El, țăranul, trebuie să vândă ceva pentru că altfel de ce a cumpărat mesele acelea din piețe, ca să se uite la ele? Au zis că vor emite o ordonanță (guvernanții n.r.) pentru a reglementa această situație.
AGERPRES: Ce soluții vedeți dumneavoastră pentru a face funcțională această lege?
Nini Săpunaru: Trebuie să stăm de vorbă cu ei să găsim o soluție prin care să reglementăm corect această lege. Cred că ea a fost trecută pe repede înainte, mai mult cu ideea de a pune un impozit asupra lor (producătorilor n.r.). Chiar nu funcționează această lege, dacă o să mergeți acum în piețe o să vedeți că ea nu funcționează pentru micii producători, poate doar pentru cei mari care și-au făcut asociație. Există o lege economică, care spune că unul produce și ca să ajungă produsul la piață trebuie să existe și un intermediar. A rămas de pe vremea lui Ceaușescu și din vremea comuniștilor că trebuie să fie țăranul în piață. Acum este altă poveste și aș spune că intermediarul este un rău necesar. Vreau să văd eu un economist care va spune că putem să eliminăm samsarul. Niciodată nu vom putea elimina intermediarul. Producătorul de la care cumpăr vine acum o dată pe zi în piață, dar în urmă cu două săptămâni venea o dată la două sau la trei zile. El cultivă un pic de varză, ceapă, niște roșii, dar nu le are pe toate. Cei care au făcut această lege (Legea piețelor n.r.) nu s-au dus să cumpere în piață cu plasa cartofii și legumele de toamnă pentru că ar fi văzut că sunt mai mulți comercianți decât producători. Comerciantul trebuie să stea în piață, dar trebuie să existe și o metodă prin care el să preia marfa direct de la producător.
Interesul nostru este ca producătorul român să producă și să își vândă marfa pe piață. Cu cât producem mai mult și vindem pe piață rămân mai mulți bani în România, dar cu cât cumpărăm mai multă marfă din Turcia sau Grecia, banul nostru îl dăm în altă parte. Aș prefera să îl dau unui producător român, chit că acesta vinde printr-un intermediar în piață. Pe mine mă interesează de unde ia marfa intermediarul, mă interesează ca marfa să fie din România, să cumpăr o roșie românească cu gust. Repet încă o dată, legea așa cum este acum este o lege proastă și nu va funcționa. Sunt multe chestiuni făcute din birou, pentru care nu s-a discutat cu producătorii.
AGERPRES: Ce alte legi considerați că nu funcționează și ar trebui modificate în favoarea producătorului român?
Nini Săpunaru: O altă chestiune la care țin și nu s-a putut rezolva până în prezent este cea legată de motorina utilizată în agricultură. Mă întreb, de ce trebuie să cumpăr motorina cu acciză pentru agricultură și aștept apoi câteva luni ca statul să îmi dea banii pe ea? Noi știm care sunt proprietarii în agricultură, sunt înregistrați la APIA pentru subvenții, și am stabilit că le dau motorina în funcție de proprietatea pe care o dețin, deci putem să le dăm niște vouchere sau să le dăm dreptul la o anumită cantitate de motorină. Dacă îți lucrezi singur terenul, tu ca proprietar, te duci și îți ei singur motorina cu reducere de acciză din start și plătești cu acel voucher, iar benzinarul își plătește acciza cu acel voucher. Dacă lucrezi cu altcineva terenul, ăla nu o fi nebun să nu îți ceară voucherele pentru motorină. Nu este mai bine așa, să își ia agricultorul motorina direct decât să primească banii de la stat după 9 luni? Este o aberație să îi dai după ce el și-a făcut lucrările. Pe noi nici măcar nu ne interesează, de exemplu, dacă el își bagă motorina în mașina lui, cum ar putea ridica pretenții APIA pe acest sistem, pentru că el tot va trebui să lucreze pământul cu care este înregistrat. Practic, i-ai dat cantitatea pe care are dreptul să o primească pentru suprafața cu care este înregistrat la APIA.
Însă acest lucru nu mai avem pretenția să îl facă actualul Guvern pentru l-am introdus noi în pachetul nostru de guvernare și în mod sigur îl vom aplica.
AGERPRES: Aș vrea să vorbim și despre infrastructura de irigații pentru că se încearcă de ceva timp modificarea OUG 79/2013 privind Legea îmbunătățirilor funciare și deocamdată nu există consens nici măcar între membri aceleași formațiuni politice, fie PSD, fie PNL. Ce soluții vedeți în acest sector?
Nini Săpunaru: Există într-adevăr semnale că vom lua bani prin planul Juncker pentru infrastructura principală de irigații. Consider că trebuie să avem un Parteneriat Public Privat, statul să preia 40% din canalul Siret-Bărăgan și 60% să fie capital privat, în așa fel încât ei să ia banii de la Uniunea Europeană. Cred că ar trebui să ne gândim la o înțelegere strategică între toate partidele din România, fie că sunt de stânga sau de dreapta, cu ceea ce dorim să facem în domeniul agriculturii în următorii 20 de ani, în așa fel încât acest plan de investiții în infrastructura de irigații, pe 20 de ani, să fie aplicat de toți cei care vin la putere. Am văzut acum că propunerea aceasta a venit și din partea Consiliului Investitorilor Străini, care la ultima întâlnire au avansat această idee. Părerea mea este că sub patronajul președinției se poate găsi o soluție pentru acest sector.
Strict pe Legea îmbunătățirilor funciare sunt două curente de opinie diferite de ale ministerului și în rândul PNL, dar și în rândul PSD. Sunt colegi de la PNL care susțin că infrastructura secundară ar trebui dată în proprietate, iar alții susțin că ar trebui să fie dată în folosință. Discutăm deja de trei luni aceste aspecte și nu am ajuns la nicio concluzie. Însă trebuie să găsim o soluție. Eu cred că poți să faci act de vânzare-cumpărare, dar cu anumite clauze, adică îi dai infrastructura secundară cu clauza de a face ceva. O vând cu un leu, dar cu condiția, cu obligația, de a face investiții.
AGERPRES: Producătorii agricoli din România și-au arătat tot mai des intenția, în ultima perioadă, ca statul român să decidă în favoarea cultivării soiei modificate genetic pe teritoriul României. Cum comentați?
Nini Săpunaru: Știu sigur că toți agricultorii mari vor să cultive soia modificată genetic. Problema este că noi mâncăm soia modificată generic, toate animale noastre o mănâncă în furaje, este liberă la consum, dar nu este liberă la cultivare, iar singurii care pot să o cultive cu succes, suntem noi. De ce în România? Pentru că diferența de producție este de la 1,5 tone la hectar la o medie de 4,5 tone, chiar și de 6 tone la hectar. De ce cu succes? Pentru că este vorba de tehnologie, de sole, de teren. În afară de noi, poate și Franța, alte țări din UE nu au condiții pentru această cultură.
Uniunea Europeană spune să te autorizezi mai întâi la ea și pe urmă rămâne la latitudinea fiecărui stat membru să decidă dacă cultivă sau nu plante transgenice. După cinci ani în care aștepți decizia UE, statul poate să îți spună fără un motiv clar, poate doar din motive politice, că nu este de acord. Mai nou, vor să interzică și intrarea furajelor modificate genetic în UE. Din cauza influenței ecologiștilor în Europa, noi nu avem o poziție clară vizavi de ceea ce putem face cu producția animală. Trebuie să găsim o soluție ca să ne cultivăm singuri hrana pentru animale și putem să facem și export. Eu cred că aportul la PIB ar putea fi pe acest segment de 1 — 1,5% adică 1—1,5 miliarde de euro pentru că este vorba de spor de producție și de 600.000—700.000 de hectare care se pot cultiva anual în România cu soia modificată genetic. Ca să nu mai vorbim și de aportul de azot în sol.
Câștigurile sunt cam la fel în cazul soiei modificate genetic și a celei cultivate tradițional, însă intervine sporul de producție. Nu vorbesc însă de soia cultivată în mod ecologic, care într-adevăr este mai scumpă. Dacă mai calculăm că se fac și uleiurile și margarinele în România, aportul la PIB se modifică, este mult mai mare. Ideea că soia modificată generic strică și celelalte culturi nu are nicio legătura, este poveste. Nu deranjează în niciun fel agricultura ecologică. De altfel, nu există la ora actuală studii serioase și obiective care să susțină că soia modificată genetic ar afecta sănătatea umană.
AGERPRES: Există vreun pericol că vom fi invadați de produse alimentare modificate genetic dacă UE va încheia un Acord de liber schimb cu SUA?
Nini Săpunaru: Da, există! O să vină păsări hrănite cu soia modificată genetic la 25 de cenți kilogramul de pulpe congelate și atunci ce o să mai facă producătorii noștri? Vă dau un exemplu, la soia, produsul principal este uleiul de soia, iar subprodusul, șrotul, adică proteina de soia. Noi cărăm subprodusul cu vaporul din America și Argentina care costă 2,6 lei/kg și vindem soia cu 1,5 lei kilogramul. Nu suntem zdraveni din punct de vedere economic. Aici văd doar intervenția statului, a primului ministru, a negociatorilor noștri. Trebuie să luam o decizie politică și să ne apucăm de această treabă, mai ales că asta își doresc toți agricultorii. Eu de doi ani de zile îi ascult și pe cei pro și pe cei contra.

TAGS:  

agricultura nini sapunaru romania soia

Preamărire - Categorie: - Bref - Creat: Joi, 09 Iulie 2015 18:54 - Scris de Tia Şerbănescu - Sursa ; Curentul

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

Preamărire

Categorie: Bref

Creat: Joi, 09 Iulie 2015 18:54

Scris de

Tia Şerbănescu

Întors în țară pe neanunțate, premierul Ponta s-a prezentat la Palatul Victoria cu o înfățișare ușor schimbată: ceva mai sab, cu o bărbuță rară (părea propria-i fotografie mâzgălită de un copil obraznic) și în cârje. La intrare, Rovana Plumb și gen. Oprea – partidul și guvernul, cum ar veni – l-au sărutat călduros recunoscându-i cârja episcopală. Cu ocazia venirii sale, premierul interimar Oprea a făcut cinste la toată conducerea superioară a țării (total 48 de tacâmuri) mărind prin OUG salariile președintelui, premierului, miniștrilor, șefilor celor două camere parlamentare, directorilor serviciilor secrete, președintelui ÎCCJ, etc. Mărire e puțin spus. Salariile au fost preamărite – triplate – în ideea lui Oprea că nu poți să fii înalt demnitar într-o țară europeană cu 1500 euro pe lună. În schimb poți să fii copil într-o țară europeană cu 20 de euro pe lună. Sigur, nu e rău că înalții demnitari au salarii decente (măcar ei!) de la 1 august – dar de ce nu s-a făcut această mărire în rând cu toată lumea, prin noua lege a salarizării? Ce era așa urgent ca să se recurgă la OUG? Nu mai rezista Iohannis câteva luni? Președintele a fost încântat de gestul lui Oprea: „remunerația trebuie să reprezinte rezonabil poziția în stat”. Adevărat. Dar și persoana trebuie să-și reprezinte rezonabil poziția. Cel mai norocos a fost Zgonea. I-a venit preamărirea simultan cu darul de 100.000 de euro la nuntă. De unde se vede că e mai rentabil să te însori decât să muncești. Și pentru Ponta mărirea salariului a picat bine: să te operezi și să stai o lună de zile într-un spital privat din Turcia, trebuie să fi costat foarte scump – poate nu atât de mult ca într-un spital privat din România – dar suma probabil că reprezintă salariul premierului pe un an de zile și poziția lui în stat. În stat cu piciorul sus. Altfel însă, premierul n-a avut vești bune: prietenii săi, Ghiță, China și Lukoil au mari necazuri financiare. Ghiță e în sechestru până-n gât, în China bursele au pierdut 3.000 de miliarde de dolari în câteva zile iar Lukoil are cel mai mare sechestru din ultimul sfert de veac: 2 mld euro, conform prejudiciului. Ponta se cam supărase pe procuror anul trecut când pusese primul sechestru la Lukoil: „aveți grijă că e vorba de 3.500 de oameni”. În concepția oficială, dacă ai mulți angajați și salariu mare ești ferit de corupție (aiurea! ăștia nu se satură niciodată) și în plus, după cum zicea Oprea, mărirea salariilor „stimulează competența”. Abia așteptăm să vedem cât de competenți devin Zgonea, Ponta, Hellvig sau MRU din august încolo. Pe Vanghelie banii l-au dus în sala de judecată unde și-a recunoscut faptele: „sunt natural ca brânza de oaie”. Și competent ca măslina ei.

 

Ziarul Curentul

10,664 likes

Liked

Ați vrea să vă facă fertila Firea reclamă dacă ați fi designer? - Categorie: Life - Creat: Sâmbătă, 11 Iulie 2015 22:27 - Scris de Alexandru Panait - Sursa ; Curentul

Ați vrea să vă facă fertila Firea reclamă dacă ați fi designer?

Fostă Miss Buzău, Sorina Docuz a devenit în urma căsătoriei cu primarul Sectorului 3, a doua doamnă Negoiță. Prima, crește primii doi copii ai politic...

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

Ați vrea să vă facă fertila Firea reclamă dacă ați fi designer?

Categorie: Life

Creat: Sâmbătă, 11 Iulie 2015 22:27

Scris de Alexandru Panait

Fostă Miss Buzău, Sorina Docuz a devenit în urma căsătoriei cu primarul Sectorului 3, a doua doamnă Negoiță. Prima, crește primii doi copii ai politicianului rămași la ea în urma divorțului. Sorina arăta super la 17 ani când și-a arătat sânii în revistele pentru bărbați(foto stanga). Negoiță a luat-o de nevastă după ce aceasta l-a anunțat că îi va dărui al treilea copil. Diferența între cei doi este de 19 ani. Negoiță i-a făcut acesteia un atelier de modă în hotelul pe care îl deține. Nașa Sorinei, Gabriela Firea, lipsită complet de simțul realității, s-a gândit să o ajute și a postat poza din dreapta în care crede ea că arată minunat, alături de „inspiratul mesaj”:  „Spre sfarsitul saptamanii, atunci cand onoram invitatiile finilor si prietenilor nostri, de a participa la diferite evenimente fericite din viata lor si a noastra, apare o intrebare-fulger : cu ce ma imbrac?
Sa fie adaptat evenimentului, realizat rapid si la un pret super decent.
Azi am de prezentat multumiri maxime pentru ca, in ultima perioada, m-au ajutat sa gasesc raspunsul finuta mea Sorina Negoita, mama ei -doamna Marioara, chiar si sora ei -Cristina -, pe scurt Sow Atelier, de la Rin Grand Hotel.”
Ați vrea, dacă ați fi designer, să vă prezinte Firea creațiile? Noi nu, niciodată/Niciodată, noi nu!
 

Ziarul Curentul

10,664 likes

Liked

Corifeu, o autoservire cool din Mamaia - 11 Jul, 2015 00:00 - Diana POPA - Sursa : Ziua de Constanta

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

Corifeu, o autoservire cool din Mamaia

 (galerie foto)

11 Jul, 2015 00:00 

 - Diana POPA 

  - 124
Tag-uri:  
autoservire corifeu mamaia, corifeu ro srl

Pentru că suntem în plin sezon estival, litoralul este plin de turiști. Mai mult ca sigur, în ultimele zile de vacanţă, când banii încep să dispară, cei mai mulţi caută o autoservire ieftină, dar care să arate ca un restaurant decent. Un astfel de local este autoservirea Corifeu, situată în centrul staţiunii Mamaia, în zona Cazinoului.

Localul e curat, îngrijit şi are o terasă destul de mare, decorată cu stil. Un minus îl acordăm însă pentru faptul că volumul televizorului de afară este dat atât de tare, încât nu te înţelegi cu cel de lângă tine iar sunetul emis prin difuzor devine neclar. Bineînţeles, ţin să precizez că era seară de meci când am fost acolo, ceea ce ar putea explica volumul ridicat. Doamna care servește este amabilă, zâmbitoare, rapidă și îţi recomandă ce e mai bun. De asemenea, preparatele din vitrină (curată!) arătau bine.

Am găsit aici o varietate de preparate pentru care nu scoţi mult din buzunar. Astfel, poţi lua micul dejun la preţuri cuprinse între 8,90 şi 10 lei - ciorbele costă 4,90 - 9,90 de lei, salatele - 4,90 - 6,90 de lei, peștele - 8 - 28 de lei, iar garniturile, între 3,9 şi 8,9 lei. La categoria preparate calde se găsesc cârnaţi de casă (8 lei), șniţel de pui (8,9 lei) și alte preparate din porc sau vită.

Mi-am luat cartofi prăjiţi, cotlet de porc, salată de varză și chiflă. Total: 19,80 lei. „Puţin tare!“, zic în gândul meu, „faţă de cât aș fi dat la un restaurant...“, ceea ce mi se pare rezonabil. Cotletul era un pic cam tare, cartofii erau perfecţi, iar salata era deja pe gustul meu şi nu a mai fost nevoie să îi adaug sare sau ulei. Îţi poţi lua băutura de unde îţi iei mâncarea, dar mai este un bar pe terasă, de unde vine o chelneriţă și te întreabă ce dorești să bei. Pe un suc la jumătate de litru dai 6 lei.

Să petreci timpul mâncând la Corifeu este plăcut: eşti în aer liber, fără să vezi zarva de pe faleză.

Ce spune Registrul Comerţului

Autoservirea Corifeu funcţionează pe societatea Corifeu RO SRL, înfiinţată în anul 1993, şi are ca domeniu de activitate „restaurante”. Sediul social se află în Mamaia, judeţul Constanţa. Potrivit datelor furnizate de Registrul Comerţului, consultat în data de 10 iulie 2015, asociatul unic și administratorul firmei este Ionuţ Daniel Răitaru, care mai apare ca asociat în Paradis Holiday SRL Târgu-Jiu și ca asociat unic în Ridzone Group Solutions SRL Târgu-Jiu.

Potrivit vrajitorul.eu, la sfârșitul anului 2013, Corifeu RO SRL a înregistrat o cifră de afaceri de 1.399.869 de lei, un profit de 344.130 de lei și 21 de salariaţi.

Potrivit presei locale din Târgu-Jiu, Ionuţ Daniel Răitaru este cel care a făcut posibilă lansarea televiziunii România TV, prin cedarea unei licenţe pe care o deţinea unei societăţi controlate de omul de afaceri Sebastian Ghiţă. El a primit în septembrie 2013 aprobarea CNA pentru a prelua postul Radio Gogo din Târgu-Jiu.



 

Ti-a placut articolul?

Una dintre firmele care vor să reabiliteze Cazinoul, contract cu CNI pentru… supraveghere la Braşov - 11 Jul, 2015 00:00 - Nicoleta NICOLAU - Ziua de Constanta

Una dintre firmele care vor să reabiliteze Cazinoul, contract cu CNI pentru… supraveghere la Braşov

11 Jul, 2015 00:00 

 - Nicoleta NICOLAU 

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

Cu sediul în Constanţa

Una dintre firmele care vor să reabiliteze Cazinoul, contract cu CNI pentru… supraveghere la Braşov

11 Jul, 2015 00:00 

 - Nicoleta NICOLAU  

- 226
Tag-uri:
contract reabilitare cazino constanta, tehnoconsult proiect srl constanta, sorin malai

Una dintre firmele constănţene care se bat cu alţi patru ofertanţi pentru contractul privind „Întocmirea fazelor de proiectare PT+DTAC+DE, asistență tehnică a proiectantului și execuție, lucrări aferente obiectivului de investiție «Consolidare şi restaurare Cazino Constanța»“ şi-a adjudecat recent o licitaţie „grasă“ la Compania Naţională de Investiţii (CNI). Acelaşi CNI a atribuit pe 9 iulie contractul „Asistenţă tehnică pentru implementarea subproiectelor prin specialişti şi diriginţi de şantier pentru subproiectul: «Reabilitare/înlocuire/extindere sistem public de alimentare cu apă (captare, aducţiune, staţii de tratare, rezervoare de înmagazinare, reţele cu apă) în localitatea Buşteni, judeţul Prahova»“. 

Firma Tehnoconsult Proiect SRL din Constanţa va lua 159.851,45 de lei pentru a supraveghea lucrările în cadrul acestui proiect. Valoarea estimată a contractului a fost de 266.419,14 lei, fără TVA, firma din Constanţa oferind cu aproximativ 40% mai puţin decât estimarea iniţială. Criteriul de atribuire a fost preţul cel mai scăzut. Alte două firme au încercat să obţină acest contract - Monito Instal SRL din Braşov şi Fucomar Proconsult SRL din Ploieşti.
 

Revenind la firma câştigătoare, societatea constănţeană Tehnoconsult Proiect a avut lipici la licitaţiile publice în judeţul Tulcea. Societatea, înfiinţată în anul 2004, cu sediul pe strada Pescarilor, îi are ca asociaţi pe Sorin Costel Mălai, din Medgidia, şi pe Alexandru Florian Mălai, din Constanţa, cel din urmă fiind şi administrator. Activitatea principală o reprezintă „inginerie şi consultanţă tehnică legate de acestea“.Sorin şi Alexandru Mălai mai sunt asociaţi şi în firma Design Concept Proiect SRL.

Firma şi-a adjudecat anul trecut două contracte la Tulcea - pentru „Asistenţă tehnică din partea proiectantului pe durata execuţiei proiectelor aferente Sistemului de management integrat al deşeurilor în judeţul Tulcea şi Servicii de proiectare pentru obiectivul de investiţii Locuinţe pentru tineri destinate închirierii”, licitaţii organizate de CNI. Alte două licitaţii, publicate chiar ieri pe SEAP, au fost încheiate cu ENEL Distribuţie Muntenia SA.

Precizăm faptul că în cazul licitaţiei pentru reabilitarea Cazinoului din Constanţa, Tehnoconsult Proiect SRL a depus oferta în asociere cu alte firme: SC Green Line Construct SRL (lider de asociere, reprezentată de administrator Cristina Giorgiana Gogonea), din Dărmăneşti, Dâmboviţa - SC Euras SRL Satu Mare - SC Tehnoconsult Proiect SRL din Constanţa, cu subcontractanţii SC Luca Way SRL Bucureşti, SC Unio SA Baia Mare, SC Sava Serv Construct SRL Dărmăneşti, Dâmboviţa, terţ susţinător/subcontractant NEIR d.o.o. Split, Croaţia, SC LPV Construct SRL Bucureşti şi SC Dooi Studio SRL Bucureşti. 

Ti-a placut articolul?

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

ANALIZA ANDREI BADIN: IOHANNIS E SLAB SAU E PE BLAT CU PONTA? 

Pentru multi, fostul primar al Sibiului, Klaus Iohannis, era si este si astazi o necunoscuta.  Rareori a intrat in atentia presei centrale, rareori presa centrala s-a interesat cine e cu adevarat personajul.
Dupa peste 6 luni in fruntea statului intrebarea este: Klaus Iohannis e slab sau e pe blat cu Ponta? Cum sa traducem actiunile sale publice? Reactiile, sau mai bine zis, lipsa de reactie...
de
 ANDREI BADIN

La prima vedere,  Klaus Iohannis pare un presedinte. Vorbeste rareori. Sta in banca sa, asa cum se spune pe romaneste.  Dar aparentele pot insela.
Tacerea nu trebuie tradusa insa mereu drept o calitate. Presedintele este dator sa reactioneze la chestiunile importante aflate pe agenda publica. Ori, Iohannis tace de foarte multe ori.  Si atunci cand vorbeste mai apoi  da inapoi!

 CITITI SI:ANALIZA ANDREI BADIN: PRIMUL MARE ESEC DE POLITICA EXTERNA AL LUI IOHANNIS

Va reamintiti episodul cu firma austriaca implicata in defrisari si declaratiile lui Ponta privind implicarea lui Iohannis? Presedintele s-a enervat un pic, a amenintat cu SRI si justitia si intr-un final a pupat Piata Independentei. S-a mai intamplat ceva? NU!
Va reamintiti episodul cu turneul arab al lui Ponta? S-a zdropsit putin, a zis ca nu mai accepta si Ponta a plecat la Baku. S-a mai intamplat ceva? NU!
Asa a facut si cu demisia lui Ponta. A rostit un discurs de 7 secunde, dar dupa aceea si aceasta poveste a fost ingropata frumos, nemteste.  S-a mai intamplat ceva? NU!

De cateva zile, Victor Ponta s-a intors in tara. Si l-a bagat pe Iohannis in scandalul salariilor demnitarilor. Iohannis, cum se zice pe romaneste, a picat ca un fraier.

 CITITI SI: IPOTEZA: Tandemul Ponta-Oprea i-a întins o capcană lui Iohannis mirosind apetența acestuia pentru avantaje materiale

 Presedintele avea in mana cea mai importanta carte: sa puna presiune pe Ponta, sa ii ceara explicatii OFICIALE privind sejurul la Stambul. A tacut vinovat si de data aceasta data.

 CITITI SI: Basescu: Iohannis, papagal fără pen

Prin ministerele in legatura directa cu Iohannis, cum e MAE, e haos. Nimeni nu stie exact pe cine sa serveasca si cui sa ii dea explicatii. Ponta are nucleul sau dur acolo, care i-a organizat vizitele in lumea araba si la Baku. L-ati auzit vreodata pe Iohannis sa il cheme la ordine pe Bogdan Aurescu? NU!
In rest, grupari din servicii se bat in draci cu dosare si interceptari pe controlul politic si economic. Spune ceva Iohannis? NU!
Mie deja mi se pare un deja vu dupa mandatul lui Emil Constantinescu. Si ne intrebam: Klaus Iohannis nu stie pur si simplu sau e pe blat cu Ponta?
Cum respect prezumtia de nevinovatie cred ca pur si simplu omul NU STIE politica mare, nu pricepe mare lucru din politica externa. Iar grav este ca nici nu are cine sa il invete. Consilierii de la Cotrocenii sunt poate niste buni combinagii, dar politica, mai ales externa, nu stiu deloc.
 CITITI SI: Basescu demasca un tun imobiliar al lui Iohannis: Peste 2 milioane de euro/ Papagalul vrea sa parvina
 Ceea ce sper in final este sa ma insel si ca Iohannis sa nu plece o luna in vacanta si ca doamna Iohannis sa renunte a se mai considera o diva.  Iar scandalul cu vila de protocol si investiile de peste 2 milioane de euro trebuie sa il explice public. Urgent. Sau NEIN si de data asta?
Sursa:
  FLUX 24 ROMANIA