http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
Gabriel Oprea nu-i un accident
politic și nici invenţia exclusivă a lui Adrian Năstase, aşa cum am fi
tentaţi să credem urmărindu-i evoluţia din anii 2000. Dimpotrivă,
presedintele UNPR pare mai degrabă un proiect politic construit cu multă
migală, de jos, la care au contribuit de-a lungul timpului fotbaliști,
avocați, politicieni și pușcăriași.
Prin
1994, când fotbalul era una dintre puținele fabrici de vedete din
România, Gabriel Oprea, întors în civilie, s-a insinuat în lumea
balonului rotund cu ajutorul lui Johhny Sandulescu și Anghel Iordănescu.
Cu Sandulescu a înființat Liga Profesionistă de Fotbal Tenis, iar de
acolo, doar un pas – un șut, mă rog - l-a despărțit de ”lumea bună” a
fotbalului adevărat. Doi ani mai târziu îl vedem în anturajul intim al
lui Miron Cozma, în calitate de secund. Dacă în 2011 luceafarul huilei
îl considera pe vicepremierul Oprea o fostă „slugă”, în 2015, căpetenia
minerilor – luând act de importanța sefului UNPR în ecuația politică –
își amintește că generalul i-a fost doar vicepreședinte la FC Jiul Petroșani.
La
câteva luni distanță de la reevaluarea lui Cozma și la mai bine de
patru ani de la publicarea primelor înregistrări cu cei doi, Gabriel
Oprea a decis să vorbească despre momentul tulbure 1996. Era și cazul.
În fond, din câte știm, un fost „aghiotant” al omului condamnat
la închisoare pentru subminarea puterii de stat ajunge să conducă, pe
rând, ministerele Apărării și Internelor, devine vicepremier și –
printr-o conjunctură, să zicem, medicală – chiar prim-ministru interimar
al României.
„În
1994 s-a făcut Liga Profesionistă de Fotbal Tenis. Săndulescu era
preşedinte, eu eram vicepreşedinte şi jucam într-un campionat împreună
cu Cozma, care era secretar general”, a încercat să închida Oprea subiectul, la B1 TV.
Din
păcate, însă, povestea lui Oprea nu e verosimilă. Pentru că îl exclude
din încrengătura relațiilor pe cel mai important om din trecutul sau. Pe
Ion Neagu, avocat și profesor de drept.
Știm
de la Miron Cozma însuși ca l-a acceptat pe Oprea în anturajul său,
angajându-l inclusiv ca vicepreședinte al clubului de fotbal pe care îl
conducea, la insistențele avocatului Neagu.
Ion
Neagu l-a reprezentat pe Cozma în câteva dintre procesele sale penale,
iar pe Oprea l-a cunoscut pe când preda la Școala Militară și l-a
reîntalnit la Universitatea din Bucuresti, unde liderul UNPR a fost
student între 1985 și 1990. Apoi, prin anii '90, Ion Neagu le-a făcut
cunoștinta celor doi pentru a-l introduce pe viitorul premier interimar
în lumea oamenilor influenți.
“L-am
angajat pe Oprea, care era copilul de suflet al profesorului Neagu, la
Clubul Jiul Petroșani, vicepreședinte la momentul ăla, și uite-așa, din
aproape în aproape, cu mine s-a lansat ba la un fotbal, ba la o
petrecere. Am poze și am și casete video dacă vrea să-i arăt”, declara
Cozma prin 2011. Afirmația e reluată în 2015, atunci când același Cozma
subliniază relația de subordonare dintre cei doi:
„Gabriel Oprea spunea că i-aş fi fost subordonat. Dacă mă respectă, aşa
cum a spus la B1 TV, atunci să-şi aducă aminte că, pe vremea cînd eram
preşedintele Ligii minerilor, eu l-am angajat pe Gabriel Oprea la clubul Jiul Petroşani. Deci el era subalternul meu, nu eu subalternul lui!”
În
plus, tot sub îndrumarea lui Neagu, Gabriel Oprea și-a obținut
controversatul titlul de doctor în drept,. Coincidența merge mai
departe, astfel încât, chiar în 1996 – anul din care datează celebrele
înregistrari cu Oprea la dreapta lui Miron Cozma – viitorul vicepremier
era admis la doctorat.
Dar cum Ion
Neagu nu e doar o importantă figură universitară, ci și un avocat
renumit, printre clientii săi cunoscuți s-au numărat Ion Iliescu (în
dosarul mineriadei din 1990), Dan Ioan Popescu, Corneliu Iacubov,
Gabriel Bivolaru, Victor Atanasie Stănculescu, Liviu Valentin Viclea,
Vladimir Dragoman, Dan Tartaga și turcul Husayn Saral.
Kesser
Fatih, pe care Neagu l-a reprezentat și pentru care a obținut punerea
în libertate în dosarele privatizarii COLOROM Codlea și NITRAMONIA
Fagaras, a fost arestat și trimis în judecată chiar de către tânărul, pe
atunci, procuror Victor Ponta. Și cum lumea mixtă a afacerilor,
politicii și justiției e atât de mică, după doar câțiva ani, Fatih
devenea partner de afaceri cu un alt om de afaceri penal, Gheorghe
Boeru, cercetat în dosarul cumnatului lui Ponta.
Astfel,
ca aparator al multor lideri politici de stânga, Ion Neagu s-a apropiat
firesc de Partidul Social Democrat și, la fel de firesc, l-a implicat
și pe Gabriel Oprea. În 2000 devine deputat al PDSR (PSD), iar din 2002 –
pentru a fi mulțumit în urma unui conflict cu liderii partidului – i se
oferă conducerea Comisiei juridice din Camera Deputaților.
În
ultimii doi ani de guvernare social-democrată, relația dintre Neagu și
conducerea PSD cunoaște apogeul. ”Copilul de suflet”, devenit între timp
general, e numit ministru în Cabinetul Năstase, iar Ion Neagu, în
continuare deputat și rector al Universității Nicolae Titulescu,
primește de la guvernul condus de presedintele PSD sume importante
pentru universitatea sa privată.
Nu
mai puțin de 30 de miliarde de lei (vechi) a decis Adrian Năstase că
trebuie alocați din fondul de rezervă al Guvernului pentru ca
universitatea particulara prezidată de Neagu să poată finaliza lucrările
propriului său cămin studențesc.
Inutil
de precizat, profesorii Adrian Năstase, regretatul Antonie Iorgovan și
Ion Neagu – identificați drept cei mai bine remunerați profesori în anul
2006 – erau cu toții cadre didactice la universitatea privată prezidată
și în prezent de binefăcătorul lui Gabriel Oprea.
Tu ce părere ai?