Ce e un om , ori un an ,sau un mileniu?
Toate trecătoare luate implacabil de valul timpului
și cu valul laolată se vor risipi
înghțite câte unul în câte unul în uitarea neagră a orizontului din zare care va fi în briză mării fără tine .
D.Sin.
Poreclă Sile this Millennium Pseudonime sile_this_millennium
Anunțul zilei pentru Victor Ponta vine de la Universitatea București: Pagubele sunt uriașe
Cristi Șelaru,
Redactor
09/07/2015
Comisia de etică a Universităţii
Bucureşti susţine că pagubele de imagine pentru universitatea românească
produse în urma scandalului privind plagiatul premierului Victor Ponta sunt uriaşe, iar românii care lucreză în domeniul academic în străinătate au fost chestionaţi pe acest subiect.
Preşedintele
Comisiei de Etică a Universităţii Bucureşti, Marian Popescu, a declarat
că această comisie s-a confruntat cu un caz "de magnitudine uriaşă"
atunci când a trebuit să gestioneze cazul de plagiat al lui Victor
Ponta, pentru că era vorba de premierul în exerciţiu al României.
"S-a
creat o situaţie extraordinară, pagubele de imagine pentru
universitatea românească produse de acel caz din 2012 sunt uriaşe. Nu
exagerez cu nimic. Românii care s-au realizat în materia academică în
străinătate au fost chestionaţi din Israel până în America, din Germania
până unde vreţi, în legătură cu felul în care se dau şi se iau
doctoratele în România", a spus Marian Popescu.
El
a precizat că membrii Comisiei de Etică a Universităţii Bucureşti au
muncit degeaba şi s-au expus gratuit atunci când au stabilit, în 2012,
că Victor Ponta a plagiat în teza de doctorat, în condiţiile în care
prim-ministrul Victor Ponta este în continuare doctor, Ministerul
Educaţiei refuzând să-i retragă titlul.
"Consiliul
Naţional de Etică a aruncat praf în ochii comunităţii academice. (...)
Nu au făcut nicio analiză şi este absolut regretabil că se întâmplă
acest lucru şi că au făcut asta şi în cazul domnului Victor Ponta. Ştim
că nu pot fi eradicate corupţia şi coruperea, iar noi nu facem decât să
încercăm să restrângem pagubele", a mai spus Marian Popescu.
Membrii
Comisiei de Etică susţin că demnitarii vor doctorate pentru că ei de
fapt"au nevoie de medalii pe care să şi le atârne pe piept".
"Dă
foarte bine să fii domnul sau doamna cu titlul de doctor, să ai şi
cursuri şi să faci cercetări. Sunt colegi de-ai noştri care sunt
împiedicaţi să acceadă în posturi având cercetări remarcabile în
domeniu", a mai spus Marian Popescu.
Comisia
de Etică a Universităţii Bucureşti va trimite Parlamentului o propunere
de eliminare din prevederile legale a exceptării demnitarilor de la
examinarea malpraxisului academic de către comisiile de etică
universitare, membrii comisiei susţinând că nu există niciun argument
legal pentru a susţine această exceptare. În prezent, Consiliul Naţional
de Etică este abilitat prin lege să se ocupe de situaţia demnitarilor, a
persoanelor cu funcţie de demnitate publică în cazul suspiciunii de
plagiat privind teza de doctorat.
Membrii
Comisiei de Etică propun eliminarea articolului 4^2 din Ordonanţa
28/2011 pentru modificarea şi completarea Legii 206/2004 privind buna
conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi inovare.
În opinia membrilor Comisiei, acest articol este total discriminatoriu
şi contradictoriu, explicând că dacă universitatea asigură şi certifică
parcursul doctoral, atunci demnitarii ar trebui să poată fi judecaţi
pentru tezele lor de doctorat de către universităţile care i-au pregătit
în cadrul şcolilor doctorale.
În
decembrie 2014, Universitatea Bucureşti a trimis Ministerului Educaţiei o
adresă prin care a solicitat dispunerea măsurilor necesare în vederea
retragerii titlului de doctor în drept acordat lui Victor Ponta în 2003,
demersul instituţiei de învăţământ superior fiind urmarea unei
notificări făcute de premier.
Premierul
Victor Ponta arăta atunci, într-un mesaj postat marţi pe Facebook, că a
trimis o scrisoare către rectorul UB în care îl notifică asupra
faptului că renunţă la titlul de doctor în drept acordat în 2003. Ponta
preciza că acesta este un gest pe care trebuia să îl facă mai demult,
încă din momentul apariţiei acuzaţiilor publice cu privire la teza sa de
doctorat, dar că nu a făcut acest lucru deoarece s-a considerat de
bună-credinţă în argumentele sale la momentul apariţiei contestării şi
nu a vrut să amestece planul pur profesional cu cel politic. Ponta mai
spunea că, după ce va părăsi viaţa politică, îşi doreşte să iniţieze un
nou demers doctoral, "respectând toate standardele şi cerinţele de la
acel moment".
Lucrarea de doctorat a
premierului Victor Ponta a fost subiectul unor acuzaţii de plagiat, după
ce, în iunie 2012, în revista "Nature" s-a scris că mai mult de
jumătate din teza de doctorat a lui Victor Ponta privind Curtea Penală
Internaţională ar conţine texte copiate.
Ponta
afirma atunci că va renunţa la titlul de doctor dacă se va stabili, de
către comisia de specialitate de la Ministerul Educaţiei, că a greşit
trecând la sfârşitul tezei de doctorat autorii din care a citat la
bibliografie, şi nu în subsolul paginii.
Ulterior,
premierul Victor Ponta a cerutAutorităţii Naţionale pentru Cercetare
Ştiinţifică(ANCS) să îi fie analizată teza de doctorat susţinută în
2003, în contextul acuzaţiilor lansate în spaţiul public. Solicitarea a
fost transmisă spre soluţionareConsiliului Naţional de Etică a
Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării.
Consiliului
Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor
Universitarea decis, în 29 iunie 2012, că premierul a plagiat în
lucrarea sa de doctorat, fiind propusă atunci Ministerului Educaţiei
retragerea titlului de doctor.
Preşedintele
Consiliului General al CNATDCU, Marius Andruh, declara că a fost
analizată, pagină cu pagină, o lucrare de 307 pagini, constatându-se că
85 dintre acestea sunt copieri fără indicarea sursei, foarte uşor de
detectat.
În iulie 2012, şi Comisia
de Etică a Universităţii Bucureşti a hotărât că Victor Ponta a plagiat
în teza de doctorat, o treime din lucrare fiind copiată, "prin preluarea
integrală de blocuri de text, de rânduri sau prin inversarea unor
blocuri de text în raport cu sursele".
"Teza
de doctorat a lui Victor Ponta, Curtea Penală Internaţională, are 432
pagini numerotate. Textul propriu-zis, fără anexe, fără prefaţa semnată
de profesorul coordonator Adrian Năstase şi fără cuprins are 297 pagini.
Elemente de plagiat pot fi identificate în 115 pagini din cele 297
pagini", spunea preşedintele Comisiei de Etică, profesorul Marian
Popescu, care a prezentat în 20 iulie 2012 decizia luată în cazul
autosesizării privind plagiatul lui Ponta.
Decizia
din iulie 2012 a Comisiei de Etică a UB a fost anunţată la o zi după ce
Consiliul Naţional de Etică a informat că titlul de doctor în Ştiinţe
Juridice, domeniul Drept, al lui Victor Ponta a fost obţinut în
concordanţă cu legislaţia în vigoare în 2003 şi calificarea de plagiat
în cadrul tezei sale de doctorat nu se poate susţine. Totodată, potrivit
raportului întocmit de experţi şi aprobat prin hotărârea Consiliului
Naţional de Etică, nu se poate aprecia că doctorandul Victor Ponta şi-ar
fi însuşit partenitatea unor idei, concepte, modele care nu îi
aparţineau şi le-ar fi prezentat drept contribuţii personale sau
originale.
Premierul Victor Ponta
declara atunci că decizia Comisiei de Etică a Universităţii Bucureşti,
pe care a calificat-o drept"comisie ad-hoc" special pentru el, este
"politică" şi că singura hotărâre recunoscută este cea a Autorităţii
Naţionale de Cercetare Ştiinţifică (ANCS).
Guvernul
a modificat, în 29 decembrie 2014, Legea educaţiei, printr-o ordonanţă
de urgenţă care, între altele, permite oricărui deţinător de titlu
ştinţific să renunţe la acesta.
Anterior,
premierul Victor Ponta a anunţat că a trimis o scrisoare către rectorul
Universităţii Bucureşti în care îl notifică asupra faptului că renunţă
la titlul de doctor în drept acordat în 2003.
În
25 februarie,Camera Deputaţilora eliminat din textul ordonanţei de
modificare a legii educaţiei prevederea care dădea dreptul unei persoane
să renunţe unilateral la titlul de doctor, informează mediafax.ro
Ponta: Regatul meu pentru Marea MoscheeMusulmanilor din
București, cei mai mulți veniți după 1989 cu afaceri, nu le place ideea
de a avea aici cea mai mare moschee din Europa. Ar vrea mai degrabă un
nou cimitir, fiindcă cel vechi este epuizat, și eventual refacerea
vechii geamii de la Tineretului. Vinerea, care este cea mai importantă
zi de rugăciune a musulmanilor, se adună mai puțin de 200 de
credincioși, de aceea ar fi inutilă o moschee uriașă, dacă nu cumva
puterea de la Ankara are și alte interese. Recep
Tayyip Erdogan are această idee încă din 2004, când a venit în România
în calitate de premier al Turciei. Apoi, discuția despre nevoia unei noi
geamii în București a fost reluată în anii trecuți și la întâlnirile cu
Traian Băsescu, dar amplasarea la București a celei mai mari moschei de
pe continent este un proiect pus la punct de președintele Erdogan cu
premierul Ponta. Cei doi au o relație privilegiată, iar noul sultan de
la Ankara este o sursă de inspirație pentru tânărul premier Ponta, care
nu-și poate imita, însă, până la capăt modelul. Acuzat de corupție în
2013, înainte de alegerile prezidențiale, Erdogan a pus imediat sub
control politic Justiția și a decapitat corpul magistraților și
polițiștilor pentru a scăpa de dosarele în care era incriminat. Victor
Ponta nu a dobândit nici mai multă autoritate, nici mai mult curaj,
chiar dacă și-a lăsat mustață ca Erdogan și barbă ca imamul Samudra,
care a contribuit la atacul terorist din Bali în 2002. Premierul român
i-a oferit președintelui islamist al Turciei, prin Hotărârea de Guvern
nr. 372 din 27 mai 2015, pentru o perioadă de 49 de ani, un teren de
11.000 metri pătraţi, “în vederea edificării unui complex de clădiri de
interes public”. Terenul pe care se va construi cea mai mare moschee din
Europa se află în apropierea Casei Scânteii și este estimat la 4
milioane de euro. Nu e încă prea clar ce a primit Victor Ponta în
schimbul acestei afaceri, dar premierul și-ar putea aduce aminte că, în
perioada otomană, nici un sultan nu și-a dorit să facă o mare moschee în
Europa. Dacă ar
fi putut, Erdogan ar fi construit această enormă geamie la Köln, acolo
unde este cea mai mare comunitate de turci din Europa, de peste un
milion de oameni, dar liderii Germaniei nu l-ar fi lăsat să amplaseze un
centru islamic în mijlocul continentului. În România lucrurile par mai
simple, iar otomanii au înțeles mereu mentalitatea conducătorilor
autohtoni, avizi de bani și de putere, în propriul interes și în
defavoarea țărilor pe care le ploconeau. Ponta este doar urmașul lor: a
gustat și el din favorurile sultanului și acum crede, ca în vechile
povești, că poate fi salvat de dincolo de Bosfor.
Fostul
președinte Traian Băsescu a spus că pe lângă Marea Moschee de la
București va funcționa și o universitate pentru 6.000 de studenți
islamiști, dar șeful cultului musulman din România l-a contrazis. Poate
că Băsescu a făcut o socoteală pentru mai mulți ani sau poate că are mai
multe informații, fiindcă se pare că pe lângă imensa geamie va
funcționa și un fel de medrasă, o școală islamică. Vor avea parte de
educație religioasă cei câțiva tineri musulmani care locuiesc în
București, sau vor veni să învețe aici tineri ceceni, uzbeci, bosniaci
în căutare de noi idealuri și de noi drumuri spre ISIS? Turcia este
nostalgică și ar vrea să fie din nou în fruntea islamului în Orientul
Mijlociu și să revină ca forță modelatoare la Dunăre. Poate
că Erdogan încearcă să pună în practică ideologia “neo-otomanistă”
lansată în urmă cu mai mulți ani de actualul premier, Ahmet Davutoğlu,
care anunța că în următoarele decade Turcia va avea un rol conducător în
Balcani, unde își dorește o cooperare economică, politică și o armonie
culturală “ca în perioada otomană”. Ponta vrea să distribuie România în
rol de bucătăreasă pentru visul otoman al noului sultan, fără să se
gândească la pericolul care ar însoți amplasarea la București a celui
mai mare centru islamic din Europa, similar celui din Rotterdam.
La doar o zi după ce Comisia de Etică a declarat că
vicepremierul Gabriel Oprea nu a plagiat în lucrarea sa de licență, în
presă au apărut noi dovezi ale faptului că generalul Oprea a preluat
fragmente din alt lucrări fără să citeze sursa.
Ultimele documente prezintă fragmente din lucrările lui Nicolae Iorga
care au fost preluate mot-a mot de Oprea, fără a se cita sursa inițială.
După ce Consiliul National de Etica a Cercetării Științifice,
Dezvoltării Tehnologice si Inovării (CNECSDTI) a emis, un raport asupra
tezei de doctorat a lui Gabriel Oprea, concluzia acestuia fiind ca
“suspiciunea de plagiat nu se confirma, sesizarea nefiind susținuta de
alte dovezi concludente”, Hotnews.ro, cei care au prezentat primele
dovezi ale plagiatului a revenit cu noi fragmente. Astfel că cea de-a doua secțiune din Capitolul III al tezei de
doctorat a lui Gabriel Oprea, intitulata„Plângerea prealabilă –
perspectiva istorică”, este copiata din lucrarea„Plângerea Prealabilă.
Teoria generala a plângerii prealabile. Aplicațiunea la legislațiunea
română”a lui Constantin Turai, publicată în 1938 la Imprimeriile
„Curentul” SA, autor care a preluat la rândul său, citând sursa,
fragmente din lucrările lui Nicolae Iorga.
Noi
dovezi care atesta ca Gabriel Oprea ar fi plagiat teza de doctorat au
fost date publicitatii joi, la doar o zi dupa ce Consiliul National de
Etica din subordinea Ministerului Educatiei a decis... ........................................................................................................................................................
Fostul ministru, Elena Udrea, trăiește o poveste de
dragoste cu iubitul ei, Valentin Chifu, despre care spune că este în
viața ei de doi ani de zile. Proaspăt eliberată din arest, “blonda de la Cotroceni” petrece pe
litoral alături de mamă, de cele două finuțe, dar și de iubitul
Valentin, informează adevărul.ro. Deşi este un personaj extrem de expus mediatic, Elena Udrea a reuşit
să fenteze aparatele de fotografiat şi ochii curioşilor vreme
îndelungată. Recent, femeia politician a fost surprinsă alături de
Valentin Chifu, care a căpătat spontan eticheta de “noul iubit al lui
Udrea”.
Într-un interviu realizat la malul mării, în resortul de cinci stele
în care este cazată, Elena Udrea a dezvăluit că iubirea ei cu Valentin a
început la scurt timp după divorţul de controversatul afacerist Dorin
Cocoş, din 2013. ”Suntem împreună de doi ani!”, a punctat Udrea. În ciuda perioadelor grele pe care le-a traversat deputatul
independent, începând cu ecourile divorţului, Valentin i-a rămas alături
şi s-a dovedit a-i fi un real sprijin. “Este un om extraordinar! Mi-a fost alături în cele mai grele
clipe ale vieţii mele. M-a vizitat la penitenciar. El şi mama. Sunt
bucuroasă că l-am întâlnit”, a adăugat Elena Udrea. Şi cu toate că nu se pune problema unei căsnicii, cel puţin nu acum,
povestea lor de amor continuă nestingherită, la fel de discret ca şi
până acum. Revenit de pe drumurile pe care-l poartă afacerile, Valentin i
s-a alăturat în vacanţa prelungită de la malul mării, pe care Elena
şi-a început- o alături de mama ei şi de cele două finuţe ale sale, în
urmă cu o săptămână. Revederea s-a consumat în complex, departe de ochii
lumii şi a fost urmată de o plimbare pe nisip, savurată din plin de cei
doi amorezi. Valentin, bărbatul care îi încălzeşte inima Elenei Udrea, trăieşte din
consultanţă în domeniul imobiliar, numele său regăsindu-se şi în
proiectul construcţiei unui complex de locuinţe de lux. Tânărul de 31 de
ani, fiu al unui om de afaceri din domeniul alimentaţiei publice, este,
de altfel, şi cel care a sfătuit-o pe celebra blondă să cumpere
pământurile de la Nana, judeţul Călăraşi.
După declarația Elenei Udrea, fosta șefă a PMP a primit o lovitură
din partea partidului din care a făcut parte, când PMP Constanța a
anunțat că se delimitează„în totalitate”de declarațiile deputatului independent Elena Udrea privind„meritele grupării Mazăre-Constantinescu la dezvoltarea municipiului și a județului Constanța”.
Citește și: PMP lovește dur în Elena Udrea: „Ne delimităm în totalitate!”
După aceste evenimente, jurnalistul Ion Cristoiu a lansat, într-un
editorial publicat pe blogul său personal, un scenariu devastator pentru
fostul șef de stat Traian Băsescu, pe care ziaristul îl „deplânge”. Astfel, gazetarul a subliniat faptul că „Elena Udrea nu
va rezista dacă astfel de lovituri precum cea dată de PMP se repetă și
va rupe convenția care o obligă la tăcere”. Gazetarul a conchis cu un „sfat” pentru fostul șef de stat: „s-ar
cuveni ca Traian Băsescu să-și sfătuiască principalii colaboratori din
PMP să evite în viitor astfel de provocări prostești ale Elenei Udrea”. Iată explicațiile integrale ale jurnalistului Ion Cristoiu publicate pe blogul personal: „Marți 7 iulie 2015, ajunsă la IPJ Constanța pentru a da
curs uneia dintre condițiile controlului judiciar, Elena Udrea a deplîns
evidenta degradare a stațiunii Mamaia în absența mîinii de gospodar a
lui Radu Mazăre. Prezentă la Mamaia, Elena Udrea a adus și argumentele
pentru această aserțiune, toate ivite din observațiile unui om aflat la
fața locului: „Va dau un exemplu, pana si M-ul de la Mamaia picase,
acolo unde scrie Mamaia la intrarea in statiune. Si asa a ramas, asta
arata dezinteres pentru ceea ce se intampla pe litoral. Probabil ca va
arata din ce in ce mai rau Mamaia, pentru ca o statiune turistica
presupune implicare. Sigur, modul in care domnul Mazare nu era neaparat
cel pe care l-as fi folosit eu, insa dansul a demonstrat ca a reusit sa
atraga din ce in ce mai multi turisti pe litoral. Acum, statiunea nu
arata foarte bine si probabil ca lucrurile se vor degrada pe masura ce
trece timpul. Temerea mea este ca, daca lucrurile vor continua asa,
Mamaia va pierde statutul de prima statiune, din punct de vedere al
numarului turistilor.” Ca la un semn, mai bine zis ca la un ordin pe Unitate,
publicațiile SRI sub acoperire s-au năpustit asupra Elenei Udrea
atacînd-o pe motiv că laudă corupții. Dincolo de faptul că Elena Udrea a vorbit ca un om aflat
la Mamaia, în timp ce ofițerii acoperiți au scris ca niște oameni aflați
în cazarma de la București, din faptul că e deplînsă degradarea unei
stațiuni bine gospodărită de un primar acuzat de DNA de corupție nu
înseamnă că lauzi în corupt. Corupția e una și gospodărirea e alta.Sunt două domenii diferite care nu se înfluențează reciproc.Poți fi de exemplu un bun ofițer acoperit, dar un prost gazetar și invers. La scurt timp după mînia ofițerilor acoperiți a venit mînia unui lider PMP :„Declarațiile doamnei deputat independent Elena Udrea au
fost făcute în calitate de turistă și nu reprezintă punctul de vedere al
constănțenilor. Partidul Mișcarea Populară Constanța se delimitează în
totalitate de declarațiile acesteia.” Elena Udrea e cea care a scos la lumină acest partid, PMP, care risca să moară în anonimat dacă nu era candidata la președinție.Fosta președintă a PMP e redusă la condiția de turistă de către un lider PMP.Șeful Suprem al PMP e Traian Băsescu.Partidul lui Traian Băsescu îi dă Elenei Udrea un ghiont zdravăn. Ar trebui, poate, s-o deplîng pe Elena Udrea.Știind ce știe ea, dar nu spune încă, mă tem că trebuie să-l deplîng pe Traian Băsescu.Și așa Elena Udrea e furioasă, pentru c-a fost aleasă drept
țap ispășitor pentru cei zece ani de regim Traian Băsescu, în timp ce
toți ceilalți ștabi ai acestui regim, în frunte cu Vasile Blaga, o fac
pe luptătorii împotriva corupției. Din cîte-mi dau seama, Elena Udrea nu va rezista dacă
astfel de lovituri precum cea dată de PMP se repetă și va rupe convenția
care o obligă la tăcere.Și cîte știe și nu spune încă Elena Udrea!S-ar cuveni ca Traian Băsescu să-și sfătuiască principalii
colaboratori din PMP să evite în viitor astfel de provocări prostești
ale Elenei Udrea”, a scris Ion Cristoiu.
