Ce e un om , ori un an ,sau un mileniu?
Toate trecătoare luate implacabil de valul timpului
și cu valul laolată se vor risipi
înghțite câte unul în câte unul în uitarea neagră a orizontului din zare care va fi în briză mării fără tine .
D.Sin.
Poreclă Sile this Millennium Pseudonime sile_this_millennium
Surpriza la Bruxelles: Fiul lui Adrian Nastase se va ocupa de relatia UE-Rusia
Foto: blog Adrian Nastase
Mihnea Nastase (foto stanga), fiul cel mic al fostului premierAdrian Nastase, a ajuns la doar 22 de ani consilierul europarlamentarului PSD Catalin Ivan, urmand sa se ocupe, printre altele, si de "relatia UE-Rusia". "Pe
Mihnea l-am cunoscut la Parlamentul European, unde a avut colaborari cu
colegi din delegatia europarlamentarilor PSD. Cand s-a eliberat un loc
la mine in echipa, l-am chemat sa lucram impreuna. Am avut mai multe
discutii cu Mihnea, iar in urma acestora am decis sa-l angajez.
Este
un tanar foarte pregatit, cu foarte mult bun-simt si dornic de munca.
Evident ca a contat si faptul ca-l cunosc pe tatal sau, dar nu a fost
decisiv acest fapt in alegerea mea. Mihnea se va ocupa in echipa mea de
activitatea in comisia de relatii externe si de relatia UE - Rusia", a
declarat eurodeputatul Catalin Ivan, pentru Libertatea.
Catalin Ivan este adversar declarat al premierului Victor Ponta, si el un apropiat al lui Adrian Nastase.
PUBLICITATE
Mihnea Nastase a facut studii politice la Londra, iar in prezent isi face masteratul, scrie sursa citata.
In luna ianuarie, brokerul Cristian Sima, fugit in Elvetia dupa un scandal declansat in tara, a postat pe Facebookun comentariu despre studiile lui Mihnea Nastase.
"In
2007 printul Dimitrie Sturdza (...) inventa o bursa de studii pentru un
copil roman care sa studieze la liceul Alpinum de aici (Elvetia -
n.red.). Taxa la liceu pe un an 80.000 chf. Bursa o castiga Mihnea
Nastase, care studiaza aici in 2007-2011. Bursa a fost apoi desfiintata,
a avut un singur beneficiar. Inca imi povestesc colegi si fostul
director, cum venea tata Adrian sa bata cu pumnul in masa la ei,
obisnuit ca la Bucuresti, ori de cate ori Mihnea nu avea notele dorite.
La sfarsit, Mihnea nu a putut sa mearga la Cambridge, unde dorea tata,
si tata Adrian a facut un scandal monstru in liceu", a scris Sima.
Tot
pe Facebook, Sima a scris si despre notele obtinute de Mihnea Nastase.
"Anul 1 a fost usor, jalea a inceput in anul 3-4 si mai ales la
bacalaureat", a mai scris Sima, care a aratat si ca povestea a fost
recunoscuta de Adrian Nastase, intr-un comentariu in care spunea ca
"Mihnea a incheiat primul an de liceu cu media generala 5,46 din 6
posibile. I-am trimis, mandru, notele obtinute lui Dimitrie Sturdza,
pentru a-i arata ca nu-si iroseste banii cu bursa lui".
Mihnea
Nastase a mai fost subiect de presa in 2010. Dupa ce si-a desenat o
zvastica pe mana la o petrecere, tatal sau l-a pedepsit trimitandu-l in
vacanta la Institutul National pentru Studierea Holocaustului din
Romania "Elie Wiesel", pentru a invata despre crimele nazismului.
C.B. Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
EXCLUSIV. Adrian Năstase este NAȘUL DE CUNUNIE al fiicei mari a lui Recep Tayyip Erdogan!
O posibilă explicație a relației strânse Victor Ponta- Recep Tayyip Erdogan
Fostul premier Adrian Năstase este, potrivit chiar propriei
mărturisiri postate pe blogul său, pe 13 Septembrie 2014, nașul de
cununie al fiicei mari a președintelui turc, Recep Tayyip Erdogan, Esra,
participând, alături de soția sa, Dana Năstase, acum 11 ani, pe 13
Iulie 2004, când era prim ministru al României și președinte al PSD, la
casătoria fiicei lui Erdogan, pe atunci premier al Turciei, cu Berat
Albayrak.
În postare, Adrian Năstase menționează că în această calitate de nași (religia creștină) / martori
(religia musulmană) la casătoria fiicei lui Erdogan au mai participat
și premierul Greciei de atunci, Costas Karamanlis, alături de soția sa,
Natasa, regele Iordaniei, Abdullah al II-lea și președintele
Pakistanului de la acea vreme, Pervez Musharraf și subliniază relațiile
personale strânse pe care le avea cu Recep Tayyip Erdogan,
Redau fragmentul din postarea lui Adrian Năstase, scrisă pe 13 Septembrie 2014 (dublu click pentru postarea integrală) : „ Era
intr-o seara frumosa de iulie, pe malul Bosforului. Erdogan ma
invitase, impreuna cu sotia mea, sa fim martori (noi am spune nasi) la
casatoria fiicei sale, Esra, cu Berat Albayrak, fiul unui renumit
ziarist turc. Ceremonia a avut loc la Centrul de conferinte Lufti
Kirdar din Istanbul, sala unde avusese loc cu putin timp in urma
reuniunea NATO, in prezenta a 7000 de invitati, asezati la sute de mese.
Am stat pe podiumul inalt, impreuna cu mirii, cu parintii lor si cu
ceilalti martori ai casatoriei, am urmarit ceremonia si, la final, am
semnat ca lucrurile chiar s-au intamplat.
Era si un exercitiu de ceea
ce s-a numit “diplomatia mariajului”. Nu prin miri, ca in Europa
medievala, ci prin martori. Alaturi de noi, au mai fost invitati, in
aceasta calitate, Costas Karamanlis – premierul Greciei, regele
Iordaniei, Abdullah al II-lea si presedintele Pakistanului. Erdogan
incerca, in acest fel, sa creeze un pod intre civilizatia musulmana si
cea crestina. (...)
Era prin 2003. Sefa mea de
cabinet de la guvern, Mihaela Nistorescu, ma anunta ca ma suna premierul
Turciei. El imi spune direct ca un vas de pescuit turcesc se “ratacise”
in apele teritoriale romanesti si ma ruga sa vad despre ce este vorba.
In ziua urmatoare, l-am sunat si i-am spus ca nu este nimic grav. De-a lungul anilor, am dezvoltat o relatie personala bazata pe sinceritate si afectiune.
Ne-am intalnit si la diverse reuniuni internationale, unde ne-am
sustinut reciproc. Im aduc aminte de o reuniune organizata de Forumul
international Bertelsmann, avand ca tema “Europa in miscare spre o era
noua”. Intr-un panel referitor la “Europa largita, strategii
diferentiate de integrare”, am participat impreuna cu premierul turc,
prezentand opinii complementare la raportul lui Joschka Fischer,
vicecancelarul german.
Duminica de care vorbesc era acum zece ani. O zi calduroasa de vara. Amintirile
sunt inca puternice. De pe podiumul pe care stateam alaturi de miri,
i-am salutat pe cei 7000 de nuntasi, vorbindu-le despre Romania si mai
ales despre viitor.”
Destăinuirile lui Adrian Năstase sunt confirmate și de presa turcă, cea care la acea vreme a prezentat detalii și fotografiide la ceremonia de căsătorie a fiicei mari a lui Erdogan cu Berat Albayrak. În
imaginile difuzate de presa turcă apar într-adevăr, ca participanți la
ceremonie, atât cuplul Adrian și Dana Năstase, cât și premierul grec cu
soția, regele Iordaniei și președintele de atunci al Pakistanului,
Musharraf.
Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan are patru copii, doi băieți -
Ahmet Burak și Necmetin Bilal - și două fiice, Esra și Sumeyye.
La acea vreme, Iulie 2004, Victor Ponta era secretar de stat în
Guvernul Adrian Năstase, șef al Corpului de Control al Guvernului,
apropiat de primul ministru.
În timpul mandatului său în fruntea Executivului, premierul României, Victor Ponta,
cunoscut prin sprijinul pe care i l-a acordat în carieră Adrian
Năstase, a dezvoltat și el o relație strânsă de prietenie cu Recep
Tayyip Erdogan, devenit în 2014 președintele Turciei, concretizată și
remarcată prin numeroase vizite făcute de Victor Ponta în Republica
Turcia și nu numai.
Mai mult, premierul Victor Ponta, după ce acum mai bine de două
săptămâni a participat la Baku/ Azerbaidjan, la deschiderea Jocurilor
Olimpice Europene, boicotată de toți liderii UE, ceremonie la care a
fost însă prezent și președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a ajuns
direct în Istanbul- Turcia, unde a făcut intervenția chirurgicală la genunchi. Intervenția a fost făcută chiar în Spitalul Universitar Medipol din Istanbul, unde în Noiembrie 2011 și Februarie 2012, în perioada când era premier, Recep Tayyip Erdogan a făcut și el intervenții chirugicale la colon.
Și mama actualului președinte turc, Tenzile Erdogan a fost internată tot în Spitalul Universitar Medipol în 2011, fiind diagnosticată cu colecistită acută și unde a murit după câteva zile.
Presa turcă a relatat de-a lungul timpului despre strânsele legături
dintre clinica Medipol și președintele turc, Recep Tayyip Erdogan iar,
potrivit acelorași jurnaliști, soția șefului de stat este acționar
majoritar și coordonează activitatea spitalului.
Jurnaliștii România Liberă au scris că spitalul Medipol ar aparține unui
fost coleg de bancă și susținător al președintelui Turciei, Fahretin
Hogea, Erdogan și omul de afaceri având mai multe afaceri împreună.
Președintele Turciei este aspru criticat în ultimii ani pentru măsuri
autoritariste impuse, pentru intervenții în forță împotriva oricăror
forme de protest, acțiuni extrem de dure împotriva libertății de
expresie și drepturilor omului, acte de cenzură iar familia sa a fost în
epicentrul unor mari scandaluri de corupție.
Se cere demisia lui Gabriel Oprea, ba chiar plecarea sa
din viata publica in 24 de ore dupa ce au aparut acuzatii de plagiat la
adresa sa. Europarlamentarul Cristian Preda ii cere explicatii
premierului interimar privind acuzatiile care i se aduc. "După
prezentarea publică a probelor referitoare la plagierea tezei sale de
doctorat, G. Oprea trebuie să ofere niște explicații. Ceea ce a spus
înainte ca publicul să afle tehnicile folosite pentru a umple 247 de
pagini - și anume că e vorba despre o încercare de denigrare - e cu
totul insuficient. Dacă nu e în stare să răspundă în detaliu acuzațiilor
aduse, ar trebui să plece din viața publică în 24 de ore", a scris
Cristian Preda pe pagina sa de Facebook. Citeste si: DOCUMENTE Cum ar fi copiat Gabriel Oprea în teza de doctorat Gabriel Oprea, reacţie la acuzaţiile de plagiat
DOCUMENTE Cum ar fi copiat Gabriel Oprea în teza de doctorat
Cristi Șelaru,
Redactor
01/07/2015
Teza de doctorat a premierului interimar Gabriel Oprea,
sustinuta in anul 2000 la Facultatea de Drept a Universitatii din
Bucuresti, contine o serie de elemente pe care comunitatea academica le
include in categoria plagiatului. Calupuri intregi de text sunt preluate
ad litteram din lucrarile altor autori, lucrarea fiind in esenta un
mixt de paragrafe amalgamate, fara a contine o introducere sau concluzii
proprii. De altfel, Comisia de Etica a Universitatii din Bucuresti a
primit inca din data de 26 iunie 2015 o sesizare cu privire la teza de
doctorat a lui Gabriel Oprea, care "nu este legata numai de plagiat, ci
sunt sesizate si alte aspecte", potrivit surselor HotNews.ro.
Gabriel
Oprea si-a sustinut teza de doctorat cu titlul "Procedura plangerii
prealabile" sub coordonarea profesorului universitar dr. Ion Neagu.
Atipic pentru o cercetare stiintifica de largi dimensiuni, cum este o
lucrare de doctorat, studiul semnat de Oprea are doar 24 de lucrari
incluse in bibliografie, multe dintre ele fiind citate cel mult o data. Potrivit normelor academice, citarea unui autor se face prin utilizarea ghilimelelor,
insotite de trimiteri catre referintele bibliografice de unde s-a facut
preluarea. In teza lui Gabriel Oprea, care are 247 de pagini,
ghilimelele nu sunt folosite nici macar o singura data.
Chiar
primul paragraf al lucrarii ridica suspiciunea de plagiat. Fara a fi
marcat cu ghilimele, acesta este identic cu un paragraf de la pagina 417
din cartea "Tratat de procedura penala", aparut in anul 1997 la Editura Pro, semnata de coordonatorul de doctorat al lui Gabriel Oprea, profesorul Ion Neagu.
"Declansarea
activitatii de urmarire penala este conditioanata, in toate cazurile,
de incunostiintarea acestora despre savarsirea unei infractiuni.
Mijlocul prin intermediul caruia este informat organul judiciar despre
savarsirea unei infractiuni poarta denumirea de act de sesizare. Pentru
declansarea mecanismului procesual se impune ca actul de sesizare sa fie intocmit potrivit legii."
La fel cum in "Tratatul de procedura penala" al lui Ion Neagu sintagma act de sesizare apare scrisa cu bold si italice, la fel apare si in teza lui Gabriel Oprea.
Si
cel de-al doilea paragraf din lucrarea de doctorat a lui Gabriel Oprea
ridica suspiciuni cu privire la provenienta, insa de aceasta data cartea
din care se preia fara a fi utilizate ghilimelele este "Tratat de procedura Penala, Partea Speciala",Volumul
II, semnata de Nicolae Volonciu si aparuta la Editura Paideea din
Bucuresti, in 1994. Aici, autorul are si o contributie personala prin
inserarea unor mici consideratii precum "putem defini sesizarea ca fiind" sau "deci, pe de-o parte".
"Putem
defini sesizarea ca fiind actul procesual prin care subiectul
indreptatit se adreseaza organului judiciar cu solicitarea desfasurarii
activitatilor pe care legea i le confera ca atributii functionale.
Sesizarea presupune, deci, pe de-o parte, incunostiintarea mai mult sau
mai putin completa, a organului de urmarire penala despre savarsirea
unei infractiuni si obligarea lui de a efectua..."
La
finalul paragrafului este indicata o nota de subsol care face trimitere
la tratatul lui Nicolae Volonciu, insa acesta este citat in formula "N.
Volonciu, op. cit.", care conform "Normelor de redactare ale Bibliotecii Nationale a Romaniei, recomandate autorilor"
se foloseste pentru a cita o singura lucrare a unui autor, la care
prima oara trimiterea se face in intregime, iar abia a doua oara se
foloseste "op. cit."
Avand in vedere ca este vorba despre chiar
prima pagina a lucrarii de doctorat a lui Gabriel Oprea, dar si despre
prima mentiune a lucrarii lui Nicolae Volonciu, aceasta nu trebuia
marcata cu "op. cit" daca autorul ar fi respectat normele de citare.
Insa acest lucru iese din discutie avand in vedere ca pasajul este, de
fapt, preluat din cartea lui Ion Neagu inclusiv cu indicii de subsol
nemodificati.
Cea mai importanta
sursa de inspiratie pentru doctorandul Gabriel Oprea a fost, fara
indoiala, "Tratatul de procedura penala" semnat de coordonatorul sau,
profesorul Ion Neagu.
Sus Teza de doctorat a lui Gabriel Oprea, cu titlul "Procedura plangerii prealabile" / Jos: Cartea coordonatorului sau de doctorat, Ion Neagu: "Tratat de procedura penala"
Spre exemplu, paginile 17 - 18 din lucrarea lui Oprea sunt identice cu paginile 418 - 419 din cartea lui Ion Neagu.
Copierea celor doua pagini din Neagu, fara utilizarea ghilimelelor,
este facuta atat de fidel incat au fost preluate inclusiv notele de
subsol din lucrarea originala. Desi pune note de subsol din loc
in loc, facand trimitere catre tratatul lui Ion Neagu, acestea nu par
facute cu buna-credinta, prin folosirea formularii"I. Neagu, Tratat de procedura penala, Editura Pro, Bucuresti, 1997, pg. 418", ci este preferata varianta "A se vedea I. Neagu, Tratat de procedura penala, Editura Pro, Bucuresti, 1997, pg. 418",
care lasa senzatia cititorului ca lucrarea lui Neagu a fost doar
consultata si a ajutat, eventual, la clarificarea unor aspecte. In
realitate, Gabriel Oprea copiaza cuvant cu cuvant, in bloc, portiuni
intregi din lucrarea profesorului sau coordonator.Daca ar fi pus ghilimele, s-ar fi vazut ca teza sa de doctorat nu este altceva decat o insailare de citate din alte lucrari.
Sus: Teza de doctorat a lui Gabriel Oprea, cu titlul "Procedura plangerii prealabile" / Jos: Cartea coordonatorului sau de doctorat, Ion Neagu: "Tratat de procedura penala"
Aceeasi
maniera de copiere continua si in paginile 19 - 22 ale tezei de
doctorat, la Capitolul II, Sectiunea 2, subcapitolul "Plangerea", care
este format din bucati preluate din subcapitolul "Plangerea" din
tratatul lui Ion Neagu, de la paginile 419 - 420. Singura deosebire
intre cele doua texte este aranjarea ordinii paragrafelor, pe care
Gabriel Oprea nu o respecta, ci prefera o intercalare si rearanjarea a
succesiunii acestora.
Sus: Teza de doctorat a lui Gabriel Oprea, cu titlul "Procedura plangerii prealabile" / Jos: Cartea coordonatorului sau de doctorat, Ion Neagu: "Tratat de procedura penala"
La
subcapitolul "Denuntul", Oprea nu il mai citeaza pe Ion Neagu, desi
copiaza aproape integral subcapitolul omonim scris de acesta, ci ii
mentioneaza doar pe autorii la care coordonatorul sau a facut referire
in "Tratat de procedura penala", desi unii dintre acestia nu se
regasesc in bibliografia tezei premierului interimar. Un astfel de
exemplu este V. Ramureanu, citat la pagina 22, care nu se regaseste in
bibliografia tezei de doctorat, dar care este citat de Ion Neagu la
pagina 420.
Si urmatorul subcapitol din teza lui Oprea, "Sesizarea din oficiu",
este copiat din lucrarea lui Neagu. Un alt aspect care atrage atentia
asupra studiului doctorandului Gabriel Oprea este faptul ca
ordinea de aranjarea a subcapitolelor mentionate mai sus in structura
lucrarii sale este identica cu ordinea in care sunt prezentate in cartea
coordonatorului sau.
Sus: Teza de doctorat a lui Gabriel Oprea, cu titlul "Procedura plangerii prealabile" / Jos: Cartea coordonatorului sau de doctorat, Ion Neagu: "Tratat de procedura penala"Identice
cu lucrarea coordonatorului sunt si celelalte subcapitole din Capitolul
II, referitoare la "Moduri speciale de sesizare", "Plangerea prealabila
depusa la organul de urmarire penala", "Rechizitoriul", "Plangerea
prealabila depusa la instanta de judecata".
Aceeasi maniera de
copiere este utilizata si in Capitolul III, intitulat "Plangerea
prealabila ca modalitate de sesizare a organelor judiciare".
Intrebat
cum poate fi incadrata situatia in care intr-o lucrare de doctorat
exista pasaje copiate dintr-o alta lucrare, care nu sunt marcate cu
ghilimele, dar care la finalul lor au note de subsol, care fac trimitere
catre operele din care au fost copiate, profesorul universitar dr.
Marian Popescu, presedintele Comisiei de Etica a Universitatii din
Bucuresti, ne-a declarat: "Este o speta de plagiat. E vorba
de un malpraxis academic. Atribuirea pasajelor respective este corecta
atunci cand acestea sunt puse intre ghilimele. O nota de subsol nu arata
cat din text este al tau si cat este al altcuiva mai ales daca pasajele
sunt identice".
Profesorul Marian Popescu sustine ca literatura de specialitate consacrata plagiatului considera ca "nu
conteaza marimea fragmentelor copiate illicit din alte lucrari, ci
intentia de copiere ilicita, de fraudare (facuta constient,
intentionat)". Acesta mai sustine si ca dimensiunea se poate pune in discutie pentru ca "o propozitie intr-un articol e una, intr-o carte e alta; daca propozitia e o idee principala etc." Virgil
Ramureanu nu este singurul autor citat in teza lui Gabriel Oprea care
nu se afla inclus in bibliografia lucrarii. La pagina 18 este citat, de
exmplu, E.V. Ionaseanu, pe care il regasim in tratatul lui Neagu de la
Editura Pro. Nici Gheorghita Mateut, Ulpian, D. Ciuncan, M.
Constantinescu, I. Muraru, Mihai Popovici sau Eugen Heroveanu nu sunt
inclusi in bibliografie, insa se regasesc citati cu nota de subsolul,
fiind preluati, de fapt, din Ion Neagu.
Despre situatia in care
la notele de subsol sunt indicate lucrari care nu se afla trecute in
bibliografie, ele fiind de fapt referinte existente in paragrafele
copiate din alte lucrari, presedintele Comisiei de Etica a Universitatii
din Bucuresti sustine ca "este o consecinta a plagiatului comun,
tip copy-paste, combinata cu o neglijenta atat din partea
coordonatorului stiintific, cat si din aceea a autorului tezei. Situatia demonstreaza fara dubiu realizarea efectiva a plagierii."
Daca
in cazul tratatului lui Ion Neagu Gabriel Oprea copiaza ad litteram
fara nicio retinere, cand vine vorba despre lucrare lui Nicolae
Volonciu, de exemplu, pasajele sunt rescriese.
In cartea lui Nicolae Volonciu apare: "Denuntul
poate fi facut si de cel care a savarsit infractiunea. In asemenea
situatii, multe legislatii asigura pentru anumite infractiuni o scuza
absolutorie sau atenuanta in beneficiul infractorului, pentru a-l
determina sa aduca la cunostinta fapta sa".
In teza lui Gabriel Oprea, informatia este comprimata astfel: "Denuntul
poate fi facut chiar de catre faptuitor. Multe legislatii asigura
pentru anumite infractiuni o scuza absolutorie sau atenuanta in
beneficiul infractorului pentru autodenuntare".
Profesorul
Marian Popescu, presedintele Comisiei de Etica a Universitatii din
Bucuresti, sustine ca situatia in care se preiau paragrafe din alte
lucrari care sunt reformulate sau la care contributia unui doctorand
este minima este "o alta speta de plagiat, realizat prin <>
bucatilor, un plagiat de tip patchwork sau patchwriting. E o mai stilata a plagiatului grosolan de tip copy-paste, dar la fel de injositor pentru cel/cea care practica acest lucru".
Ion
Neagu, coordonatorul de doctorat al lui Gabriel Oprea, fost senator FSN
si fost deputat PSD, este avocat si profesor de drept, in prezent fiind
presedintele Universitatii "Nicolae Titulescu". Neagu s-a remarcat de-a
lungul anilor prin dosarele in care a fost aparatorul unor personaje
controversate precum Miron Cozma, Gabriel Bivolaru, Zaher Iskandarani
sau Victor Atanasie Stanculescu. Prietenia cu Adrian Nastase i-a adus in
perioada in care acesta era prim-ministru o finantare de 30 de miliarde de lei vechi
(aprox 700.000 de euro), bani cu care a fost construit caminul
studentesc privat al universitatii, asta in conditiile in care caminele
aparinand statului erau nerenovate de ani de zile.