Poreclă Sile this Millennium Pseudonime sile_this_millennium

duminică, 21 iunie 2015

Lista MASONILOR ROMÂNI celebri care au schimbat FUNDAMENTAL istoria României - FOTO - Publicat: (acum 23 ore) - //Actualizat: (acum 23 ore) - // Sursa: romaniatv.net - Autor: Iulian Tudor


Lista MASONILOR ROMÂNI celebri care au schimbat FUNDAMENTAL istoria României FOTO

Publicat: 

(acum 23 ore) 

//Actualizat: 

(acum 23 ore)

 // Sursa:

 romaniatv.net

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
 

Lista MASONILOR ROMÂNI celebri care au schimbat FUNDAMENTAL istoria României FOTO

Publicat: 
(acum 23 ore) 
//Actualizat: (acum 23 ore)

 // Sursa: romaniatv.net

Controversată, lăudată sau hulită, masoneria a fost de-a lungul timpului sursă de dezbateri fără sfârşit. Învăluiţi de mister şi secrete, cunoscătorii spun că masonii au fost şi sunt cei care, în spatele uşilor închise, dictează toate deciziile politice la nivel înalt, iar membrii acestor grupuri sunt infiltraţi în poziţii-cheie în aproape toate ţările lumii. Nici România nu făcut excepţie de-a lungul istoriei ei.
Tainele masoneriei în România. Masoni celebri care au schimbat istoria: Mihail Kogălniceanu a făcut reforma agrară, Ion Nistor a susţinut unirea cu Bucovina

Citeste mai mult: adev.ro/mvw62k


PrevNext

Lumea masoneriei este o lume închisă pentru oamenii care nu ocupă niciun loc în societate, dar stârneşte controverse ori de câte ori subiectul revine în atenţia opiniei publice.

Francmasoneria, spun reprezentanţi de la Marea Lojă Naţională din România, a fost o asociaţie a zidarilor liberi. În Evul Mediu francez, franc desemna pe cineva scutit de plata oricărei taxe feudale, iar situaţia privilegiată a acestei asociaţii a constructorilor medievali venea din faptul că aceştia erau oamenii care puneau cărămidă peste cărămidă pentru a ridica bisericile şi catedrale de atunci, scrie adevarul.ro

"Toate domurile şi catedralele artei gotice europene au fost ridicate de francmasoni", după cum se specifică pe site-ul Lojei Naţionale.
Din secolul al X-lea, timp de şapte sute de ani, aceasta ar fi fost principala îndeletnicire a Francmasoneriei, de unde a primit porecla de "Francmasoneria operativă", o societate secretă în cadrul căreia se găseau două mari strategii tipice acestui tip de societate: iniţiere ezoterică şi jurământ de păstrare a secretului. De asemenea, cei care făceau parte din comunitate avea parole, semne, o vestimentaţie specială, dar şi un alfabet secret pe care doar ei îl foloseau.

Unul dintre ei a fost Alexandru Paleologu, Alecu aşa cum era cunoscut de prieteni, figurând pe site-ul Marii Loje Regulare a României printre masonii de seamă. S-a născut în Bucureşti, în anul 1919, şi s-a stins la 86 de ani. A fost unul dintre numele marcante ale Bucureştiului şi s-a remarcat de-a lungul vremii ca scriitor, eseist, critic literar, diplomat, dar şi om politic.
Societatea masonică a avut, ca orice breaslă, în stadiul operativ, trei grade: ucenic, calfă şi maestru, grade care au rămas până în zilele noastre cele trei prime stadii iniţiatice ale sistemelor ritualice masonice, care constituie Francmasoneria Speculativă.


În ceea ce priveşte motivele pentru care zidarii decideau să se adune sub umbrela Francmasoneriei, Marea Lojă Naţională precizează că aceştia voiau să-şi păstreze şi să-şi transmită în siguranţă secretul profesional. În secolul al XVI-lea, odată cu tipărirea cărţilor şi extinderea stilului renascentist, secretul profesional a fost, practic, distrus, iar existenţa unei bresle a constructorilor nu mai era justificată.


Oameni de cultură şi aristrocraţi au început să fie interesaţi de un loc în societate, căutând un loc în care se puteau perfecţiona spiritual în libertate, egalitate şi fraternitate. Din masoni acceptaţi, aşa cum erau numiţi la început, la sfârşitul secolului al XVII-lea, aceştia ocupau cea mai mare parte a lojilor.


"Acum este momentul când Francmasoneria se transformă dintr-o societate operativă într-o societate speculativă, adică în ceea ce ea este astăzi", se precizează pe site-ul Marii Loje Naţionale din România.


Părintele masoneriei din România şi-a iniţiat fiicele la Mangalia. Maria şi Elena, fetele lui Constantin Moroiu, au fost primele femei mason din România Constantin Moroiu este considerat părintele primei Mari Loji din ţara noastră.


Stabilit la malul mării, în Constanţa şi apoi la Mangalia, Moroiu şi-a iniţiat fiicele în masonerie. Maria şi Elena Moroiu au devenit astfel primele femei mason din România. Revenirea Dobrogei la Patria-mamă, după Războiul de Independenţă din 1877, a adus emanciparea în fostul paşalâc.
Masoneria a pătruns în teritoriul dintre Dunăre şi Marea Neagră, adusă de Constantin Moroiu, părintele primei Mari Loji din România. El a înfiinţat la Mangalia un mare centru masonic, Steaua Sudului. Maria şi Elena Moroiu, fiicele lui Constantin Moroiu, au intrat în 1883 în Loja Steaua Sudului din Mangalia, fiind primele femei din România iniţiate în masonerie.

Samuel von Brukenthal

Baronul de legendă şi cel mai cunoscut francmason al Sibiului, ctitorul muzeului din centrul oraşului care astăzi îi poartă numele, a fost iniţiat în francmasonerie în timpul cursurilor universitare, iar istoricii spun că întreaga sa viaţă şi operă s-a inspirat permanent şi din codul de idei al francmasonilor.
"La data de 2 martie 1743 Samuel von Brukenthal, la 22 de ani, este primit în rândul lojei francmasonice Aux Trois Canons; desigur, iniţierea a fost pregătită din timp, pentru că în mod normal un candidat nou nu era admis în rândul artei regale decât fie la recomandarea altor membri fie după un «examen» prealabil.


În ciuda existenţei scurte, de numai 6 luni, loja vieneză Aux Trois Canons a jucat un rol important în perioada de început a francmasoneriei austriece, nu atât pentru faptul că a fost prima lojă înfiinţată la Viena cât mai ales pentru faptul că a influenţat puternic viitorul membrilor săi, printre care se număra şi Samuel von Brukenthal", arată muzeograful Adrian Georgescu în catalogul "Colecţia de obiecte masonice a Muzeului Naţional Brukenthal", apărut în anul 2011.

Barbu Ştirbei

Domnitorul eliberator al Călăraşiului a fost iniţiat într-o lojă masonică la Paris. Considerat eliberatorul Călăraşiului pe care în vizitează în două rânduri-29 iulie 1851 şi 24 septembrie 1852, când aduce şi hrisovul cu nr. 9 prin care oraşul era declarat emancipat, domnitorul Barbu Dimitrie Ştirbei pe află pe lista celor mai notabile personaje care au făcut istorie.

El face parte din galeria celor care au fost iniţiaţi într-o lojă masonică. În timpul studiilor la Paris, în 1819, a fost atras într-o astfel de organizaţie. Barbu Ştirbei (n. august 1799, Craiova - d. 12 aprilie 1869, Nisa) a fost domnitor de două ori în Ţara Românească: iunie 1849 - 29 octombrie 1853 şi 5 octombrie 1854 - 25 iunie 1856.

Nicolae Titulescu


Iniţiat în masonerie în timpul studiilor din Franţa, Nicolae Titulescu s-a născut pe data de 4 martie 1882 la Craiova şi s-a stins din viaţă la Cannes pe data de 17 martie 1941.

A fost membru marcant al Francmasoneriei. Nicolae Titulescu a terminat Colegiul Naţional Carol I din Craiova în anul 1900 cu premiul de onoare. A ales să studieze dreptul la Paris, iar acolo a fost iniţiat în masonerie. Titulescu a fost membru marcant al Francmasoneriei. Titulescu a fost un diplomat şi om poltic, iar de mai multe ori a fost ministru al afacerilor străine.
În anul 1930-1931 a fost Preşedinte al Ligii Naţiunilor. Şi-a bazat întreaga activitate pe problemele majore ale politicii externe din România. Imediat după instaurarea nazismului în Germania, a realizat pericolul pe care îl reprezintă acesta pentru ţara noastră. În anul 1933, în numele guvernului, a semat la Londra, convenţia de definire a agresorului şi a depus eforturi remarcabile pentru încheierea in 1933 a Micii Înţelegeri.

Horia


Legăturile conducătorului Răscoalei de la 1784 cu masoneria: un document susţine apartenenţa lui Horea la o asociaţie secretă din Viena. Despre posibilitatea ca Horea, liderul Răscoalei de la 1784 – 1785, să fi fost mason s-au scris sute şi poate mii de pagini.

Mulţi istorici susţin că Horea nu ar fi fost primit de împărat la Viena dacă nu era ajutat de masonerie. 
 Există, însă, chiar şi documente oficiale vechi care susţin apartenenţa eroului naţional la o asociaţie secretă din Viena.
Informaţia că Horea ar fi fost membru într-o organizaţie secretă de la Viena apare într-un document al cancelariei imperiale, publicat într-o carte scrisă de un preot român stabilit în Austria.
Răscoală sau revoluţie, revolta moţilor din toamna anului 1784, condusă de Horea, a avut ecouri atât în presa şi cancelariile vremii, cât şi ulterior, în multitudinea de abordări şi interpretări ale istoricilor. Una dintre marile întrebări rămâne dacă a fost Horea mason?
O dovadă este adusă în cartea scrisă de preotul român stabilit la Viena, Nicolae Dura. Aici apare şi traducerea unui document al cancelariei imperiale care face referire la apartenenţa lui Horea la o asociaţia secretă de la Viena "Kreuzbruderschaft", în traducere „Frăţie de cruce".

Alexandru G. Golescu


 Alexandru G. Golescu,  olteanul care a ajuns prim-ministru, a fost unul din membrii Marii Loje. Născut în comuna Rusăneşti din judeţul Olt, Alexandru G. Golescu (1819-1881) este unul dintre membrii cerţi ai Marii Loje şi provine dintr-o familie cu rădăcini adânci în politica României.

Om politic, inginer, participant activ la Revoluţia din 1848, prim-ministru al României între 14 februarie – 28 aprilie 1870, Alexandru G. Golescu a rămas cunoscut în istorie sub numele de "Arapilă" (Negru), numele său chiar fiind menţionat în multe lucrări "Alexandru Golescu-Negru".
Pentru cei mai mulţi dintre noi, francmasoneria este subiect tabu. De-a lungul istoriei, unii membri ai fraternităţii nu au făcut un secret din implicarea lor, în timp ce alţii au preferat "camuflarea". La noi în ţară, din cauză că masoneria a fost suprimată în epoca comunistă, arhivele sale au fost distruse parţial, fapt ce face dificilă autenticitatea calităţii de mason a unei persoane.

Bogdan Petriceicu Haşdeu


Masonul care i-a ridicat fiicei un „templu metafizic", la Câmpina Savant şi pionier în diverse ramuri filologiei şi istoriei româneşti, Bogdan Petriceicu Haşdeu a fost şi unul dintre cei mai celebri masoni români. Distrus de moartea fiicei, Iulia, i-a construit la Câmpina un castel plin de simboluri oculte, în care se regăsesc şi multe din elementele masonice.


Bogdan Petriceicu Haşdeu (1838-1907) figurează pe lista de personalităţi a Marii Loje Naţională din România, Mare Lojă care administrează toate Lojile regulare de pe teritoriul României.
Totuşi, nu se cunosc data şi locul iniţierii sale, dar următoarele cuvinte, care îi aparţin lui Haşdeu, pot fi considerate relevante în ceea ce priveste aderenţa sa la Ordin: "Ce este Românismul ? El este pentru noi prima condiţiune ca să putem iubi Umanitatea. El este pentru noi prima condiţiune ca să putem iubi Libertatea."

Mihail Kogălniceanu


Omul din spatele României moderne, considerat cel mai mare politician din istoria Principatelor Unite şi a României. Argumentele principale sunt longevitatea carierei politice (aproape 50 de ani) şi participarea în luarea unor decizii extrem de curajoase, care au condus la înfăptuirea României moderne.

Istoric, scriitor, publicist şi om politic, Kogălniceanu (1817-1891)a avut o influenţă covârşitoare în toate momentele politice "aprinse" din a doua jumătate a secolului al XIX-lea: Revoluţia de la 1848, Unirea Principatelor Române din 1859,: secularizarea averilor mănăstireşti şi reforma agrară, aducerea principelui Carol I de Hohenzonllern pe tronul României în 1866, proclamarea independenţei de stat a României în 1877, transformarea României în regat în 1881.

Ion Nistor


Artizanul unirii Bucovinei cu Regatul Român, Ion Nistor a fost un istoric şi militant unionist, membru al comitetului de organizare a Adunării Naţionale de la Cernăuţi, care a hotărât unirea cu România, în cadrul căruia a redactat „Actul Unirii".

Ioan Nistor a fost profesor la Universităţile din Viena şi Cernăuţi, rector al Universităţii din Cernăuţi, profesor universitar la Bucureşti, membru al Academiei Române, director al Bibliotecii Academiei Române, lider al Partidului Naţional Liberal, fost ministru de stat, reprezentând Bucovina, apoi, succesiv, ministru al Lucrărilor Publice, al Muncii şi, în final, al Cultelor şi Artelor.
Istoricul a fost unul dintre cei mai cunoscuţi masoni suceveni, făcând parte din Loja Meşterul Manole, alături de numeroşi oameni de cultură români.

Alexandru Vaida Voevod


A intrat în masonerie pentru a ajuta România la Conferinţa de Pace de la Paris din 1919. Unul dintre cei mai importanţi francmasoni clujeni a fost şi primul premier pe care oraşul de pe Şomeş l-a dat României – Alexandru Vaida Voevod.

El a intrat în loja Ernest Renan, aparţinând Marelui Orient al Franţei, în anul 1919, în timpul Conferinţei de Pace de la Paris, cu scopul de a crea în acest fel un avantaj delegaţiei româneşti în negocierile cu reprezentanţii Marilor Puteri.

Nicolae Bălcescu


Om politic, istoric, economist, scriitor şi gânditor democrat-revoluţionar. Nicolae Bălcescu (1819-1852) participă activ la Revoluţia din 1848, pregătită în prealabil în cadrul unei societăţii secrete "Frăţia".

A fost Secretar al Guvernului Revoluţionar Provizoriu de la 1848, având un rol de seamă în stabilirea obiectivelor şi conducerea Revoluţiei din Ţara Românească. A fost figura cea mai progresistă a Revoluţiei şi unul dintre cei mai proeminenţi revoluţionari europeni.

Vasile Alecsandri

Participă la Revoluţia de la 1848, precum şi la Unirea Moldovei cu Ţara Românească, în 1859, îndeplinind apoi mai multe misiuni diplomatice în Italia (1859) şi Franţa (1885-1890). Scriitor şi om politic, a condus revista România Literară (1855), publicând totodată prima culegere de poezie populară românească "Poezii poporale. Balade. Cantice batrâneşti" (1853).

A fost membru fondator al Societăţii Literare Române şi apoi membru de onoare al Societăţii Academice Române. A fost membru al unei Loji din Iaşi (1857).

Ion C. Brătianu 

 Om politic. Fratele lui Dumitru C. Brătianu. De mai multe ori ministru şi prim-ministru. Participă la Revoluţia de la 1848, face parte din Divanurile Ad-hoc (1857), este membru al Partidului Liberal (din 1860) şi fondator al Partidului Naţional Liberal (1875), ministru de finanţe (1866), de interne (1867, 1876) şi de război (1867), prim-ministru (1881).
A avut un rol important în orientarea politicii externe româneşti către Puterile Centrale. Membru de onoare al Academiei Române (1885).
Iniţiat în Francmasonerie în 1846 la Paris, în Loja "Atheneul Străinilor". Tot aici se afiliază Lojii "Trandafirul Perfectei Tăceri", în care, la 14 iulie 1847, este ridicat la gradul de Maestru.
În 1848 era afiliat Lojii bucureştene "Frăţia", după care se reîntoarce la Paris, unde va fi arestat după câţiva ani pentru participarea la atentatul împotriva lui Napoleon al II-lea. Reîntors la Bucureşti, fondează, în 1857, alături de alţi Fraţi reveniţi din exil, Loja "Steaua Dunării". A participat la acţiunea de înlăturare de la conducerea ţării a domnitorului Alexandru Ioan Cuza.


Titu Maiorescu

Critic literar, estetician şi om politic. Absolvă, ca şef de promoţie, Academia Tereziană din Viena (1851-1858), continuându-şi studiile la Berlin şi Giesen, unde obţine licenţa în litere şi filozofie (1860), la Sorbona şi licenţa în drept (1861). Reîntors în patrie, obţine un post în magistratură la Tribunalul de Ilfov (1862), apoi va fi profesor universitar de istorie, filozofie şi logică la Iaşi şi la Bucureşti.

În 1863 a fondat la Iaşi societatea literară "Junimea". În urma unui proces de imoralitate, este suspendat din învăţământ în 1864, dar intră în avocatură şi din nou în învăţământ (1865), de unde va fi demis iar în 1868.
Regalist şi conservator, intră în politică şi este ales deputat (1874), ocupând succesiv următoarele portofolii ministeriale: al cultelor (1874-1876), agent diplomatic la Berlin (1876-1900), de justiţie (1900-1901,1912) de externe (1911-1912, 1912-1914), iar ca prim-ministru (1912, 1913) prezidează Congresul de Pace de la Bucureşti (1913), în urma războaielor balcanice.
Între 1884 şi 1909 este profesor la Universitatea din Bucureşti, rector al acestei instituţii (între 1892 şi 1897). Până în 1914 a fost preşedintele Partidului Conservator. În critica literară a susţinut principiul autonomiei estetice şi, prin teoria "formelor fără fond", a denunţat transplantarea formală a unor instituţii şi reforme inadecvate situaţiilor prin care trecea România la sfarşitul secolului al XIX-lea.
A introdus criteriul estetic în judecarea valorilor poetice ("O cercetare critică asupra poeziei române de la 1867"), a studiat unele probleme de lingvistică ("Despre scrierea limbii române"), a contribuit la afirmarea unor reprezentanţi iluştri ai literaturii autohtone, precum Mihai Eminescu, Ion Creangă, Ion Luca Caragiale, Ioan Slavici ("Critice", 3 vol.). Logician ("Logica"), orator ("Discursuri parlamentare") şi memorialist ("Însemnări zilnice") de excepţie, a fost numit membru al Societăţii Literare Române (viitoarea Academie Română) încă din 1867, fiind vicepreşedintele acesteia (1880) şi preşedintele secţiunii literare (1889).
Iniţiat, asemenea majorităţii junimiştilor, în Loja ieşeană "Steaua României", la 26 noiembrie 1866 (Lojă, al cărei Venerabil era George Suţu şi care fusese constituită la 18 august, în acelaşi an). După câteva luni, la 11 februarie 1887, primeşte gradele de Calfă şi Maestru, tot în această Lojă.
Citeşte şi: Dan Voiculescu, confesiuni din spatele gratiilor: Fiica mea crede că sunt mason

MIHAIL SADOVEANU


Scriitor si om politic. Intre 1900 si 1919 a fost director al Teatrului National din Iasi. La 24 de ani era copist la Casa Scoalelor, iar la 27 de ani, subsef de birou la Directia artelor din Ministerul Instructiunii si Cultelor, inspector al cercurilor culturale. In 1908 a devenit vicepresedinte al Societatii Scriitorilor Romani, iar apoi presedinte al acesteia.

Membru corespondent (1916) si membru titular (1921) al Academiei Romane. Premiul National (1924). Redactor la Samanatorul, Cumpana, Insemnari literare, Insemnari iesene, unul dintre principalii colaboratori ai Vietii romanesti, director al Adevarului si al Diminetii.
Opera sa literara cuprinde povestiri si romane istorice (Neamul Soimarestilor, Fratii Jderi, Zodia Cancerului sau Vremea Ducai Voda, Creanga de aur, Nicoara Potcoava), proza de investigatie sociala (Bordeenii, O istorie de demult, Venea o moara pe Siret, Baltagul, Hanul Ancutei), naratiuni si descrieri (Tara de dincolo de negura, Noptile de Sanziene, Valea Frumoasei, Nada Florilor, Locul unde nu s-a intamplat nimic) etc. A mai scris studii, povestiri si romane inspirate de apartenenta sa la Ordinul Masonic si de credinta intr-o lume mai buna (Lumina vine de la Rasarit - conferinta tinuta in 1945; Lupta pentru pace.
Al doilea Congres Mondial al partizanilor pacii la Varsovia - conferinta tinuta la 19 decembrie 1950 in sala Ateneului Roman; romanul Mitrea Cocor). In perioada interbelica a fost membru al Partidului Agrar, deputat (1926), senator si presedinte al Senatului (1931), iar dupa al doilea razboi mondial, in virtutea ideilor sale, trece de partea comunistilor, fiind membru al Prezidiului Adunarii Deputatilor (1947), vicepresedinte al Prezidiului Adunarii Deputatilor (1948-1961), conducatorul delegatiei Romaniei la Congresul Mondial al Pacii de la Paris (1949), membru in Consiliul Mondial al Pacii.
Nu se cunosc locul si data initierii sale. Intre 1927 si 1930 a fost Venerabilul Lojii iesene "Dimitrie Cantemir", iar din 1932 al Lojii "Moldova", din acelasi oras. Intre 1930 si 1935 a indeplinit si urmatoarele demnitati masonice: Mare Maestru Adjunct al Marii Loji Nationale din Romania (MLNR), Pro Mare Maestru al MLNR, Mare Maestru al MLNR si Mare Maestru al Francmasoneriei Romane Unite. Fratele sau, Vasile Sadoveanu, de profesie inginer agronom, a fost, de asemenea, mason.
  
Ritualurile masonice par desprinse din vechile şcoli mistice din Egipt, Grecia şi Orientul Apropiat. Sunt mărturie referirile dese la Templul Regelui Solomon, la analogia dintre ierarhizarea breslelor care au construit Templul şi organizarea unei loji masonice.

Maeştrii, calfele şi ucenicii care compun o lojă sunt pilonii unei fraternităţi ce a dăinuit în secret sute de ani, de la arderea pe rug a cavelerior templieri şi până la ieşirea lor la lumină.
Prima Mare Loja a Francmasoneriei s-a constituit la Londra, pe 24 iunie 1717. Curând, curentul ideilor iluministe promovate de masoni duce la mari revoluţii; cea americană, în 1776, apoi cea franceză, în 1789. Principii masonice precum Libertate, Egalitate, Fraternitate au dus apoi la germenii revoluţiilor anului 1848.

Citeste mai mult pe RTV.NET: 
By la Un comentariu:

Povestea "Experimentului Pitești", cea mai groaznică închisoare a tuturor timpurilor. Atunci când trebuie să-ţi omori în bătaie cel mai bun prieten! - Autor: Mihnea-Petru Pârvu | duminică, 21 iunie 2015 - Sursa: EVZ

Povestea "Experimentului Pitești", cea mai groaznică închisoare a tuturor timpurilor. Atunci când trebuie să-ţi omori în bătaie cel mai bun prieten!

Autor:  

Mihnea-Petru Pârvu 

  | duminică, 21 iunie 2015 


http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

  EVZ

Justiţie

Povestea "Experimentului Pitești", cea mai groaznică închisoare a tuturor timpurilor. Atunci când trebuie să-ţi omori în bătaie cel mai bun prieten!

Autor:  

Mihnea-Petru Pârvu 

  | duminică, 21 iunie 2015 

Românii au fost cei mai cruzi din istorie
Românii au fost cei mai cruzi din istorie. I-au depășit până și pe profesorii lor sovietici. La Pitești a funcționat cea mai dură închisoare, pe lângă care poveștile despre Guantanamo sau torturile asiatice cad în desuetudine. „Reeducarea” prin tortură a dat greș, dar sute de oameni au rămas mutilați trupește, dar, mai ales, sufletește, pe viață. Nemții l-au avut pe Mengele, rușii pe Macarenco. Noi pe un moldovean, pe nume Țurcanu. Dar, în spatele său, au fost alte creiere sadice. Comuniștii români!

 Niciodată, în istoria umanităţii, tortura nu a fost folosită la fel ca la noi în ţară. Chinurile și crucificarea lui Hristos, barbarismele Evului Mediu, crimele din lagărele de concentrare naziste și gulagurile staliniste și chiar schingiuielile din temutele închisori maoiste par niște eufemisme pe lângă ce s-a întâmplat la Pitești. Culmea, nici ruşii, care au patentat metoda unuia pe nume Macarenco, nu au pus-o în practică! Nicăieri, în şirul interminabil de crime care este istoria, oamenii nu au distrus oameni, ca în oraşul care l-a dat pe Dobrin. Într-o clădire din nordul urbei argeșene, ce seamănă mai degrabă cu o școală elementară, tortura a fost ridicată la rang de virtute. Acolo, între noiembrie 1949 şi mai 1951, câteva sute de studenţi vinovaţi doar de credinţa şi speranţele lor, au fost bătuţi şi chinuiţi atroce nonstop. Dar, nu o oră, o zi sau o săptămână. Ci cu lunile.


Sângele a fost, în acele vremuri, singura constantă a vieții lor chinuite. Doisprezece au murit, din care doi s-au sinucis. Ei au scăpat cel mai uşor! Alții, mulți dintre ei, au mâncat fecale, au băut urină, şi-au pupat unul altuia anusurile, au lins voma altora, au hulit şi au blasfemiat şi, cel mai grav, au devenit din victime, călăi. După ce, invariabil, cedau, îşi turnau colegii, prietenii, rudele, renunţau la orice credinţă şi, în final, apoteotic, deveneau, din convingere, torţionarul celui mai bun prieten! Acolo, dracul avea un nume: Eugen Țurcanu. Un deținut și el, devenit diavolul pe pământ! De pe urma „Experimentului Piteşti”, puşcăria unde până şi gardienilor le era frică de capii deţinuţilor, mai sunt doar câţiva supravieţuitori. Doi dintre ei, un geolog nonagenar şi un arheolog octogenar, povestesc cu serenitate cum moartea i-a învăţat să o iubească.

„Le scotea câte un ochi, le rupea nasul!”

Gheorghe Bâgu are 92 de ani. „Eram geolog, dar când m-au luat nu aveam licenţa”. Abia se mai poate ridica de pe scaun, dar mintea îi merge brici. A făcut puşcărie politică, ani de zile, la Iaşi, Ministerul de Interne, Rahova, Văcăreşti, Jilava, Piteşti şi Canal. A fost condamnat pentru „omisiune de denunţ”. Bătrânul oftează: „Nu l-am turnat pe un coleg că era legionar... Am luat doi ani și am făcut trei!”. La Piteşti a stat trei luni. Apoi, l-au mutat la Canal. „După Pitești, Canalul a fost ca o tabără de vacanță! Acolo, vedeai cum te omoară!”. Culmea, domnul Bâgu nu a luat nicio palmă la Piteşti. În schimb, a văzut totul. A avut un noroc chior. Nevasta lui Eugen Ţurcanu era prietenă cu viitoarea sa soţie, aşa că Ţurcanu l-a luat, la propriu, sub aripa sa. „Am dormit sub pătură cu el cam o lună. Ne povesteam reciproc. Pe mine mă proteja şi pe alţi îi bătea! Îi umplea de sânge, le scotea câte un ochi, le rupea nasu... Gelu Gheorghiu trăieşte şi acum, a rămas fără un ochi și o ureche! L-a bătut Ţurcanu cu o bâtă!”, povesteşte, calm, fostul deţinut politic.




Împărtășania satanică 

 


Ce urmează este horror. „I-a zis lu’ unu’, Cornel Niţă –student la Politehnică – să se dezbrace. I-a legat mâinile la spate, i-au băgat un par printre ele şi doi l-au ţinut în sus. L-au bătut cu un par, numai peste cap, de la cinci la zece seara. Atunci a murit!”. Bătrânul retrăieşte coşmarul: „Pe altu’, tot Niță, l-a pus să stea cu gura căscată și i-a pus pe subalternii lui să-i scuipe în gură! Pe alții îi băga cu capu’ în hârdăul cu căcat!”. Îşi aminteşte că, de Crăciun şi de Paşte erau puşi să cânte popeşte cu pornografii. Ştie bine şi acum, dar nu vrea să spună versurile satanice... „Pe post de împărtășanie primeam rahat și urină! Pe cei mai religioși îi punea să-l pupe în fund pe el și pe alții!”, te îngreţoşează bătrânelul. Şi, tortura a dat roade: „De teamă că-i omoară, ce să facă..., se turnau între ei, îşi denunţau părinţii, soţia şi prietenii!”. Părerea sa este că Țurcanu a fost un dezaxat. „Pe deoparte, era nostalgic, vorbea de soţie şi de fetiţa sa şi, pe de alta bătea...”. Zice că a avut mare noroc că l-a protejat Eugen Ţurcanu. „El m-a mutat de la <<4-spital>> - celula dracului, în alta!”. Despre comandantul puşcăriei spune că era un derbedeu: „I-a pus pe cei de la <<4>> să se dezbrace și să stea cu fața în jos, pe ciment. Țurcanu și ai lui i-au bătut, până s-a făcut o mare de sânge. Mă îngrozeam când îi auzeam urlând, că mi-era frică că-mi vine și mie rândul!”. A scăpat, că l-au mutat la Canal.

FOTO: Gheorghe Bâgu spune că, pe lângă pușcăria de la Pitești, munca la canalul Dunăre-Marea Neagră i s-a părut ca o vacanță
 FOTO: RĂZVAN VĂLCĂNEANȚU

Creierele „Strategiei Informativ-Operative”

Practic, din clădirea în formă de T, cu două nivele şi subsol, nu s-a mai păstrat, în forma originală, decât corpul administrativ. După 1977, când închisoarea a fost desfinţată, acolo a funcţionat un trust de construcţii. După ’90, s-a privatizat și locul fostelor celule a fost luat de birouri. Din 2009, o parte din clădire este monument istoric. „Îmi scapă de ce nu toată!”, spune Alin Mureşan, istoric la Centrul de Studii în Istorie Contemporană, entitate care organizează periodic vizite în fostele puşcării comuniste. Dar a rămas, practic neatinsă, o încăpere, temuta „Camera 4 – Spital”, loc în care, pe o masă, erau căzniți înfiorător cei ce refuzau „demascarea”. Totul sub ochii celorlalţi deţinuţi care aşteptau îngroziţi să le vină şi lor rândul...

FOTO: In jurul fostei pușcării sunt acum blocuri de locuințe
Acum, locul este amenajat ca o capelă, iar în locul mesei morţii se află catapeteasma. Piteștiul a constituit prima încercare consolidată de aplicare a strategiilor informativ-operative ale Securității. Ele au fost transferate în rândul deţinuţilor prin practica recrutărilor şi a culegerii de informaţii, pe fondul unui scenariu ritual, marcat de cruzimi greu imaginabile. Sunt nişte nume care trebuie neapărat pomenite! Coordonarea întregii acţiuni a fost făcută de Marin Jianu (ministru adjunct al M.A.I.), Gheorghe Pintilie (şeful D.G.S.P.), Al. Nicolschi (subdirector general în D.G.S.P.), Iosif Nemeș (primul şef al Serviciului Operativ, înlocuit de lt.col. Tudor Sepeanu şi apoi de mr. Coman Stoilescu), colonelul Mișu Dulgheru (şeful Direcţiei Anchete Penale) şi Gavril Birtaș (şeful Direcţiei I, Informaţii Interne). Şi, nu în ultimul rând, comandantul închisorii de pe atunci, lt. maj. Alexandru Dumitrescu.

FOTO: Alexandru Dumitrescu 

Reeducare prin tortură

În clădirea fostei pușcării din Pitești funcționează astăzi, cinic într-un fel, mai multe firme de construcții. „Inaugurată” în 1941, închisoarea a găzduit, până la venirea comuniștilor, infractori de drept comun și câțiva elevi legionari. După ’44, printre „oaspeții” săi au fost și regaliști, membri ai partidelor isorice și, din nou, legionari. Dar adevărata sa menire a dobândit-o abia în 1949 când, la inițiativa unui grup restrâns de securiști și activiști de partid, penitenciarul a devenit locul unde foștii studenți legionari sau doar anti-comuniști urmau să fie „reeducați”. Nu oricum, ci prin tortură. Și nu schingiuiți de gardieni, ci de o seamă de deținuți care sperau să-și reducă pedepsele. Liderul lor a fost un moldovean pe nume Eugen Țurcanu, membru de partid, fost legionar. Ura sa împotriva foștilor frați de cruce era infinită. Credea că din cauza lor i s-a tras totul. Adus din închisoarea Suceava la Pitești, Țurcanu, cu binecuvântarea Securității și PCRului, și-a devoalat latura sadică, neegalată în istoria recentă a României nici de cel mai cunoscut criminal în serie, Râmaru.

Eugen Țurcanu. Portretul unui torţionar pursânge

Coada de topor a securiştilor şi politrucilor comunişti a fost Eugen Ţurcanu. Nici Mengele n-a fost un sadic ca fostul legionar, convertit din oportunism în comunist şi devenit din simplu puşcăriaş în tartorul unei închisori. „Un bărbat frumos, ieșit din comun, cu capul mare, cu trăsături fine, fruntea lată, buze senzuale, părul castaniu spre blond, ondulat și nasul de tip clasic, grecesc. Ochii, mari, exagerat de mari, albaştri, foarte expresivi.

„Experimentul Pitești” a luat sfârșit în 1951, în urma unei delațiuni făcute de Vintilă Weiss, un fost cadru M.I. de origine evreiască. Acesta, bolnav de tuberculoză în închisoarea de la Gherla, a dat în vileag crimele unor foști colegi de-ai săi. Țurcanu și alți 15 torționari au fost executați. Alexandru Dumitrescu, fostul comandant al pușcăriei, a fost condamnat și el la închisoare, dar a fost grațiat.
Când se încrunta, te înspăimânta. (...)Când îți dădea un pumn sau o palmă, te dobora la pământ. Când se enerva era atât de crud, că distrugea totul în calea lui ca un ucigaş feroce. Îşi aducea aminte de tot ceea ce declarase fiecare student la Bucureşti şi la Gherla”, arată, în cartea sa, istoricul Dumitru Bordeianu. Țurcanu a participat direct la torturarea a sute de deținuți și este responsabil, cel puțin moral, pentru decesul aproape a tuturor victimelor. Obişnuia să îşi coordoneze subordonaţii în timpul bătăilor: „Dă-i Gherman; fii atent Puşcaşule la ăla din dreapta ta. Steiner, atinge-l peste picioare cu bâta, nu cu cureaua”. Trecea aşa poate o oră, cu unele mici pauze, câteva minute de odihnă pentru bătăuşi. Cu o voce calmă, plină de mulţumire, şeful echipei dădea încetarea: „Ajunge!”. Țurcanu a fost executat, în 1954, alături de alți 15 studenți-deținuțitorționari. A fost singurul care a susţinut, până la capăt, că ceea ce a făcut a fost pentru Partid!
Radu Ciuceanu: „Am încercat să fac față. N-am reușit!”
Nu la fel de norocos a fost arheologul Radu Ciuceanu, fost parlamentar în două legislaturi, om cu 15 ani de temniţă grea în spinare. La 87 de ani, domnul Ciuceanu recunoaşte că, la Piteşti, a luat, dar a şi dat! Nu îi e uşor să spună. „Dacă m-au băgat cu capu’n rahat, poate să fi dat și io o palmă... N-avem voie să spunem că am fost îngeri! Atât de mare a fost întunericul acolo…”, se uită în gol bătrânul. Ciuceanu a fost condamnat după ce a căzut reţeaua anticomunistă „Mişcarea Naţională de Rezistenţă-Oltenia”, a generalului Iancu Carlaonţ.

FOTO Radu Ciuceanu spune că a fost cât pe ce să se asfi xieze cu sângele camarazilor săi de detenție 
FOTO: RĂZVAN VĂLCĂNEANȚU
A făcut un tur aproape complet al închisorilor comuniste. La Piteşti a stat şi el doar trei luni. „Pe noi s-au exersat metodele de tortură și capacitatea de reacție. Am încercat să facem față. N-am reușit”, lăcrimează fostul deţinut. Îmi ia mâna şi mi-o pune la ceafa sa: „Uite, şi acum am un cucui! A fost noaptea Sf. Bartolomeu!”. Spune că, după Piteşti, foştii săi camarazi au rămas fie orbi, chiori, surzi sau cu membre rupte: „Unul, de 23 de ani, Niţă Cornel, a murit în faţa mea”.

Spurcăciunea „Dragostei în familie”

Radu Ciuceanu vorbește, pe nerăsuflate, cum a fost maltratat de trupa lui Ţurcanu. „Au năvălit peste noi cu bâte şi răngi de fier. Am vrut să-l pocnesc pe Ţurcanu! Mi-a dat o bâtă în piept şi m-a doborât. Cu toţii am stat pe masa din <>. Te legau și te băteau câte trei-patru inși, cum se toacă carnea! Dimineața era o grămadă de trupuri de un metru și jumătate și io dedesubt. Sângele lor era să mă sufoce!”, rememorează fostul deţinut politic. Ciuceanu mai spune cum erau puşi să facă „Broasca”, să ţopăi cu mâinile sus, până cădeai. Şi apoi, iar bătaie. Cum trebuia să stai într-un picior cu orele: „Mai mult de trei ore nu puteai şi apoi iar omor!”. „Dar specialitatea lui Țurcanu era să te strângă de gât noaptea! Cică, să te ajute să visezi...”, îţi taie venerabilul, brusc, respiraţia. Iar „Dragostea în familie” era linsul fundurilor nespălate ale camarazilor. Şi el, Radu Ciuceanu, a mâncat rahat, la propriu? Bătrânul îşi duce mâna la gât: „Nu puteam… Era doar un pretext să te bată iar. Mai greu era când te băgau cu capul în tineta cu fecale și urină...”.



Cele patru faze ale reeducării

Prima oară era „demascarea externă”, unde deținutul trebuia să-și arate credința și loialitatea față de partid și ideologia comunistă. Deţinutul trebuia să mărturisească orice informaţie care putea ajuta la anchetă şi să denunţe orice persoană care intrase în contact cu cel anchetat, din considerente politice sau sociale. Declarațiile erau făcute întâi verbal, în plină tortură, urmând a fi verificate de cineva din Comitetul de Reeducare, apoi notate în scris, semnate cu forţa de către cel anchetat şi trimise la Interne.
Apoi urma „demascarea internă” ce presupunea denunțarea oricărui coleg de celulă sau din penitenciar, ce dăduse ajutor altui deţinut, fie prin sprijin moral ori material, sau care făcuse afirmaţii defăimătoare la adresa regimului comunist, penitenciarului ori la adresa lui Ţurcanu sau altor torţionari. Această fază a procesului reeducării urmărea anihilarea morală a deţinutului şi distrugerea personalităţii şi caracterului acestuia. Urma „demascarea publică” ce făcea referire la faptul că deținutul trebuia să renunțe la orice pasiuni și dorințe, precum și la orice ideal propriu, începând cu familia, rudele, prietenii şi terminând cu credinţa în Dumnezeu. În ultima fază, unii deținuți erau siliți să conducă procesul de „reeducare” al celorlalți și, în unele cazuri, al celui mai bun prieten al său, devenind torționarul acestora.
By la Un comentariu:

DEZVĂLUIRI Sorina Matei aprinde fitilul dinamitei. Ce caută numele lui Berceanu şi Videanu în dosarul lui Chiliman - News - de Valentin Busuioc - 21 Iun, 2015


DEZVĂLUIRI Sorina Matei aprinde fitilul dinamitei. Ce caută numele lui Berceanu şi Videanu în dosarul lui Chiliman

de 

 

-

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html


DEZVĂLUIRI Sorina Matei aprinde fitilul dinamitei. Ce caută numele lui Berceanu şi Videanu în dosarul lui Chiliman

de 

 

-

0 326


Jurnalista Sorina Matei aprinde fitilul dinamitei, publicând, sâmbătă seara, pe blog, declaraţii din dosarul primarului suspendat al Sectorului 1, Andrei Chiliman, în care apar numele foştilor miniştri PDL Radu Berceanu şi Adriean Videanu.
Redăm integral conţinutul acestor declaraţii:
”Declarație:
Am cunoştinţă despre activităţile infracţionale ale unui grup coordonat de Moisescu Vlad,ce acţionează la nivelul Sectorului 1 din Bucureşti. Aceste aspecte le-am perceput în mod direct şi cunosc modul de operare al persoanelor despre care voi face vorbire.
În concret, această grupare este condusă de Vlad Moisescu – preşedinte al organizaţiei locale a PNL în perioada 2003-2013 şi Costescu Ioana – consilier personal al primarului Chiliman Andrei Ioan. În concret, această grupare, începând cu anul 2005, a impus uncontrol absolut asupra procedurilor de achiziţie publică derulate la nivelul Primăriei Sectorului 1 Bucureşti.
Erau şi sunt vizate toate contractele privind lucrări de utilităţi publice: străzi, reabilitări blocuri, lucrări canalizare–apă, instituţii de învăţământ, spitale, etc.
Astfel, membrii grupării condusă de Vlad Moisescu şi Costescu Ioana au condiţionat şi condiţionează şi în prezent, firmele câştigătoare ale licitaţiilor publice, de plata unui „comision” cuprins între 7% – 15% din sumele încasate de respectiva firmă pentru lucrările efectuate, pentru a nu crea probleme în derularea contractelor.
În concret, până în anul 2007 comisioanele plătite au fost de 7 % din valoarea lucrărilor. Începând cu anul 2007 membrii grupării au solicitat comisioane de 10 % din valoarea lucrărilor, iar din anul 2012 comisioanele au urcat la 15 %. Procentele erau stabilite de Vlad Moisescu şi comunicate reprezentanţilor societăţilor care aveau încheiate contracte de lucrări sau urmau să încheie astfel de contracte cu primăria.
În perioada 2007 – 2009 au fost scoase la licitaţie de către Primăria Sectorului 1 Bucureşti, prin A.D.P., mai multe pachete de reparaţii şi reabilitări străzi pe raza sectorului 1.
În acest context, agenţii economici care au fost de acord cu comisioanele impuse au primit pachete de lucrări importante, iar cele care au oferit un procent mai mic – respectiv de 7 % în continuare – au primit lucrări la sub jumătate din valoarea lucrărilor importante.(…)
Mai cunosc faptul că Brad Ion este o persoană de încredere a lui Vlad Moisescu şi este trezorierul Partidului Naţional Liberal – Organizaţia Sectorului 1 Bucureşti. El este persoana care, la indicaţiile lui Vlad Moisescu, realizează gestionarea banilor.
Precizez că gruparea Moisescu este principalul pol de susţinere al Partidului Naţional Liberal.
Ştiu personal că Ghioacă Ciprian a fost numit pe funcţia de director al Direcţiei de Investiţii din cadrul Primăriei Sectorului 1 Bucureşt prin influenţa exercitată de către Valentin Ionescu. Scopul acestuia din urmă şi a întregii grupări Moisescu este de a atribui noul contract de reabilitare a blocurilor din sectorul 1 Bucureşti (lucrare finanţată din fonduri europene) în valoare de aproximativ 100 milioane EURO, către S.C. ROTARY CONSTRUCŢII S.R.L. – societate controlată de Valentin Ionescu. La procedura de achiziţie care se află în derulare această societate se află clasată pe locul trei în raport cu preţul ofertat, după deschiderea ofertelor.
Ştiu faptul că, în principal, reprezentanţii societăţilor comerciale plăteau comisioanele din dividende.
Declaraţie 19.05.2015:
(…) Pe la sfârşitul anului 2010 sau începutul anului 2011, nu mai ştiu cu exactitate, prietenul meu Moater Ioan Laurenţiu a venit şi mi-a spus că participase cu SC LIKE SERV SRL la o licitaţie pentru proiectare şi dirigenţie de şantier aferentă unei lucrări pe raza sectorului 1 Bucureşti, licitaţie la care a avut pe una dintre contracandidate SC ROMAIR CONSULTING SRL, iar reprezentantul acestei societăţi, un anume Boeru Gheorghe, a venit la el şi i-a spus că dacă nu formulează contestaţie şi rezolvă problema banilor cash care trebuiau daţi unei persoane din primăria Sector 1, respectiv Bogdan Piţigoi, îi va da 30% din lucrarea câştigată la această primărie.
Tot Moater Ioan Laurenţiu mi-a mai spus că acest Bogdan Piţigoi era doar o verigă, el fiind cel care strângea banii care trebuiau să ajungă la cei care aranjaseră acea licitaţie şi m-a rugat să intru cu societatea pe care o controlam – SC IPG IMPACT SRL București, într-o lucrare de canalizare de la Sectorul 1.(…)
Banii cash despre care am făcut vorbire anterior, în jur de 280.000 lei, i-am dat personal lui Moater Ioan Laurenţiu, într-o pungă, în faţa Primăriei Sectorul 1 Bucureşti, chiar pe trotuar, iar acesta în faţa mea a intrat cu banii în primărie, iar când a ieşit, după cca. 20 – 30 minute, mi-a spus că toţi banii i-a dat lui Bogdan Piţigoi, conform înţelegerii prealabile pe care o avusese cu Boeru Gheorghe.
Precizez că aceasta, din câte cunosc eu, a fost una dintre tranşele prin care Moater îi ducea lui Bogdan Piţigoi bani la primărie, conform înţelegerii pe care o avea cu Boeru Gheorghe. (…)
Din cele trei firme, trei persoane scoteau banii cash, bani pe care îi dădeau lui Moater Ioan Laurenţiu, iar acesta îi ducea cash, în numele lui Boeru Gheorghe, la Primăria Sectorului 1, unde îi dădea lui Bogdan Piţigoi, iar mai departe banii ajungeau la un anume Vlad Moisescu – fost deputat PNL.
Din câte ştiu, înţelegerea era între Boeru Gheorghe şi Vlad Moisescu. Acest lucru era şpaga pe care Boeru Gheorghe o dădea pentru lucrările pe care firmele lui le lua de la Primăria Sectorului 1 Bucureşti. (…)
Declaraţie 20.05.2015:
(…) În cursul anului 2011 a mai fost încheiat de către SC IPG IMPACT SRL contractul de prestări servicii nr. 495/25.11.2011 cu SC ROMAIR CONSULTING SRL în aceleaşi condiţii ca şi contractul din septembrie 2011, banii fiind daţi de către mine lui Moater Laurenţiu care, tot la indicaţia lui Boeru Gheorghe, i-a dat unor funcţionari din cadrul Primăriei Sectorului 1.
De asemenea, declar că a mai existat în anul 2012 încă un contract încheiat între SC ROMAIR CONSULTING SRL și SC IPG IMPACT SRL, contract ce a avut nr. 117/20.03.2012, a cărui valoare a fost de aproximativ 300.000 lei şi care s-a derulat în aceleaşi condiţii ca şi contractul din 2011, pe care l-am prezentat amănunţit. Şi la acest contract toţi banii încasaţi de la SC ROMAIR CONSULTING SRL i-am scos cash şi i-am înmânat lui Moater Ioan Laurenţiu care, la rândul său, la indicaţia lui Boeru Gheorghe, i-a remis unor persoane din cadrul Primăriei Sectorului 1 Bucureşti.(…)
Declaraţie 19.05.2015:
(…) Vreau să mai arăt faptul că Moater Laurenţiu a devenit în timp o persoană cunoscută ca influenţă prin prisma relaţiei pe care o avea cu Paul Petre Ţârdea, acesta din urmă un apropiat al lui Berceanu, Videanu, Câmpeanu ş.a.
(…) După încheierea contractului între SC ROMAIR CONSULTING SRL şi SC IPG IMPACT SRL Bucureşti, Boeru Gheorghe s-a întâlnit din nou cu Moater Laurenţiu şi i-a cerut acestuia să accepte o majorare a contravalorii serviciilor contractate, întrucât trebuia să scoată sume de bani prin operaţiuni cărora să le dea o aparenţă de legalitate. Sumele de bani urmau să fie folosite pentru plata unor comisioane către persoane care i-au acordat sprijin în câştigarea şi derularea contractului.
Moater Laurenţiu i-a propus, în contextul arătat, lui Ivanof Sabin să accepte ca prin intermediul SC IPG IMPACT SRL Bucureşti să fie efectuate plăţi şi extrageri de numerar, ulterior banii să fie folosiţi în sensul indicat de Boeru Gheorghe.
(…) Din aceste ultime două societăți, banii erau scoși cash de către Moater Laurențiu care, la indicaţiile lui Boeru Gheorghe remitea banii unor persoane din Primăria Sectorului 1.
Ştiu că în modalitatea prezentată, în a doua parte a anului 2011, a fost scoasă şi suma de aproximativ 300.000 lei care a fost remisă de către Moater Laurenţiu, aşa cum am arătat şi anterior la solicitarea lui Boeru Gheorghe, lui Piţigoi Bogdan, director în cadrul primăriei Sectorului 1 Bucureşti. Remiterea banilor s-a făcut în incinta primăriei.(…)
Din aceste trei firme banii erau scoşi cash de trei persoane care aveau acces la conturile societăţilor, bani ce îi erau daţi personal sau prin intermediul lui Sabin Ivanof lui Moater Laurenţiu. Ştiu că şi aceşti bani Moater Laurenţiu îi dădea unor persoane din primăria Sectorului 1 Bucureşti, la indicaţiile lui Boeru Gheorghe.
Declarație 19.05.2015:
Moater Laurenţiu a plătit o singură dată suma de aproximativ 300.000 lei din partea lui Boeru Gheorghe către Piţigoi Bogdan, în vara anului 2012. Fac precizarea că a fost încheiat un contract între SC ROMAIR CONSULTING SRL şi SC IPG IMPACT SRL, la începutul anului 2012, iar valoarea trecută în cuprinsul contractului este suma plătită efectiv lui Piţigoi Bogdan de către Moater Laurenţiu pentru Boeru Gheorghe.
Ştiu că Moater Laurenţiu i-a mai remis lui Piţigoi Bogdan de mai multe ori sume de bani ca şi comisioane pentru lucrările contractate cu Primăria Sectorului 1 Bucureşti de către firmele pe care le controla, respectiv SC LIKESERV ENVIRO SRL şi SC EUROBULDING IDEEA SRL.
Declarație 20.05.2015:
(…) În cursul anului 2011, prin intermediul lui Ivanof Sabin, l-am cunoscut pe MOATER LAURENŢIU. Atunci Sabin m-a rugat să-l ajut pe Moater în sensul să încasez sume de bani pe firma pe care lucram de la o firmă controlată de Moater Laurenţiu – respectiv S.C. STRONG EDIL PREST CONSTRUCT S.R.L., iar aceşti bani să-i dau cash lui Moater Laurenţiu, lucru cu care am fost de acord.
Moater Laurenţiu a motivat această solicitare prin faptul că trebuia să dea aceşti bani cash unui anume BOERU GHEORGHE, fără a-mi da alte amănunte.
Conform acestei înţelegeri, firma pe care lucram – respectiv S.C. CLASIC MEDIA CONCEPT S.R.L. a emis facturi către firma STRONG EDILPREST CONSTRUCT S.R.L. la indicaţia lui Moater Laurenţiu, eu am scos banii cash din conturile societăţii şi i-am dat ori personal lui Moater, ori lui Sabin să-i ducă lui Moater. Acest lucru s-a întâmplat în perioada 2011 – 2012, dar nu pot preciza suma exactă scoasă de mine şi dată lui Moater Laurenţiu, acest lucru putându-se vedea din rulajele conturilor societăţii.(…)
Declarație 20.05.2015:
(…)În anul 2011 Ivanof Sabin mi-a prezentat un prieten de-al său pe nume Moater Laurenţiu şi m-a rugat să-l ajut pe cel prezentat, în sensul să încasez nişte sume de bani pe S.C. WEST CONSULTING S.R.L. de la o anumită firmă controlată de Moater, bani pe care să îi scoată din conturile societăţii şi să îi dau cash lui Moater Laurenţiu.
În prezenţa lui Ivanof Sabin, Moater Laurenţiu a motivat această solicitare prin faptul că acea nevoie de bani cash pentru a-i da unui anume BOERU GHEORGHE. Am auzit despre acest Boeru Gheorghe în sensul că este unul care lua lucrări ca antreprenor de la Primăria Sectorului 1 Bucureşti în baza spăgilor date. (…)
Declarație 20.05.2015:
În cursul anului 2011, prin intermediul lui Ivanof Sabin, l-am cunoscut pe Moater Laurenţiu. În momentul în care Sabin mi l-a prezentat pe Moater Laurenţiu prietenul meu Sabin m-a rugat să-l ajut pe cel prezentat, respectiv pe Moater Laurenţiu, în sensul să încasez sume de bani pe firma ENSTEL CONSTRUCT S.R.L. de la o anumită firmă, bani pe care să îi scot cash şi să-i dau lui Moater Laurenţiu.
Am fost de acord, iar Moater Laurenţiu a motivat această rugăminte prin faptul că avea nevoie de bani cash ca să îi dea unui anume Boeru Gheorghe, fără a-mi preciza alte amănunte. La propunerea lui Moater Laurenţiu firma pe care lucram – respectiv S.C. ENSTEL CONSTRUCT S.R.L. a întocmit nişte facturi fictive către S.C. STRONG EDIL PREST CONSTRUCT S.R.L. Banii viraţi în baza acestor relaţii comerciale fictive de către S.C. SRONG EDIL PREST CONSTRUCT S.R.L. în contul firmei ENSTEL CONSTRUCT S.R.L.
Acest lucru s-a întâmplat în perioada 2011 – 2012, dar nu pot preciza exact suma totală scoasă de mine cash din contul S.C. ENSTEL CONSTRUCT S.R.L. şi dată lui Moater Laurenţiu, acest lucru putându-se vedea din rulajul conturilor societăţii.
Precizez că toţi banii intraţi în conturile S.C. ENSTEL CONSTRUCT S.R.L. de la S.C. STRONG EDIL PREST S.R.L. i-am scos cash personal şi i-am dat lui Moater Laurenţiu. (…)
Declarație 10.06.2015:
(…) Îmi amintesc faptul că, în cursul anului 2012, nu pot preciza cu exactitate data dar cred că era în perioada verii, am fost contactat de către Ioana Costescu, la acel moment consilier personal al primarului Andrei Ioan Chiliman, care m-a întrebat dacă am primit vreo sumă de bani de la domnul Boeru Gheorghe, reprezentant al SC ROMAIR CONSULTING SRL Bucureşti, societate care avea încheiat un contract de consultanţă şi dirigenţie de şantier cu Primăria Sectorului 1 Bucureşti. Eu i-am spus acesteia că Boeru Gheorghe nu a plătit nicio sumă de bani până la acel moment, iar ea mi-a spus să vorbesc cu acesta din urmă şi să rezolv problema, iar dacă nu voi fi capabil să o rezolv eu să-l trimit pe Boeru Gheorghe să vorbească cu ea. Eu i-am spus lui Boeru Gheorghe că m-a întrebat Ioana Costescu de bani, acesta a ridicat din umeri, situaţie în care l-am trimis să vorbească personal cu Ioana, cu care de altfel se cunoştea dinainte ca eu să mă angajez la primărie.
După o perioadă de timp de aproximativ 2 – 3 săptămâni, la mine la birou, în incinta primăriei, a venit Moater Laurenţiu pe care îl cunoşteam, de asemenea, prin prisma contractelor pe care le avea încheiate şi le derula cu Primăria Sectorului 1, care mi-a spus că are o sumă de bani din partea lui Boeru Gheorghe pentru Ioana Costescu.
Eu am luat de la Moater Laurenţiu punga în care erau bani, cu precizarea că nu ştiu ce sumă era pentru că nu i-am numărat, dar părea o sumă mare de bani şi, la indicaţia Ioanei Costescu, am mers la Brad Ion, consilier local la Sectorul 1, şi i-am înmânat punga, spunându-i că Ioana Costescu m-a trimis cu banii de la Boeru la el. Brad Ion nu a părut surprins de ce se întâmpla, întrucât probabil ştia că urma să primească acei bani.
Am putut trage concluzia din cele întâmplate că Boeru Gheorghe trebuia să facă plata cu ceva timp în urmă, însă nu făcuse acest lucru, motiv pentru care Ioana Costescu a intervenit.
Mai precizez că, Moater Laurenţiu a mai venit la mine la primărie, încă de două ori, ocazii în care mi-a mai înmânat sume de bani pe care la acest moment nu mi le mai amintesc, dar cred că de fiecare dată erau în jur de 100.000 lei, bani care erau daţi de acesta pentru lucrările pe care el le avea cu Primăria Sectorului 1 Bucureşti, aceşti bani, după ce i-am luat, i-am transmis lui Ion Brad conform mecanismului descris anterior.
Ştiu că banii au ajuns la Moisescu Vlad care era la acel moment preşedintele Organizaţiei PNL Sectorul 1 Bucureşti şi vicepreşedinte al PNL la nivel naţional.
Vlad Moisescu este o persoană foarte influentă în interiorul PNL şi se bucură de sprijinul conducerii partidului şi al multor persoane cu funcţii importante în instituţii de stat. El este persoana care are ultimul cuvânt, inclusiv în ceea ce priveşte activitatea derulată la nivelul Primăriei Sectorului 1 Bucureşti, iar acest lucru este cunoscut de toată lumea.
Nu pot indica alte situaţii concrete în care reprezentanţi ai altor societăţi comerciale, implicaţi în derularea altor contracte la nivelul Primăriei Sectorului 1 Bucureşti, au procedat asemenea lui Boeru Gheorghe, remiţând bani prin angajaţi ai primăriei către Vlad Moisescu, dar în rândul angajaţilor primăriei există convingerea că Vlad Moisescu beneficiază de sume de bani din partea mai multor societăţi comerciale.
Mai fac precizarea că au existat situaţii în care, aflându-ne la şedinţele de partid, Vlad Moisescu ne-a solicitat, nouă celor angajaţi la Primăria Sectorului 1 Bucureşti, „să o lăsăm mai moale cu pretenţiile pe care le aveam de la anumiţi constructori”, motivând că altfel nu vor mai fi terminate niciodată lucrările, cu titlu de exemplu arăt că ne spunea ceva de genul „mai dă-i în colo de 30 de cm de piatră spartă, asta nu-i o problemă pentru blocarea sectorului”.
Declaraţie 12.06.2015:
În anul 2004, Vlad Moisescu, care era preşedintele Organizaţiei PNL Sectorul 1, a impus primarului Chiliman, care fusese în acel an ales primar al Sectorului 1 şi echipei acestuia din Primăria Sectorului 1 să lucreze cu firma STRACO, reprezentată de Traian Horpos şi Alexandru Horpos.
Această firmă urma să efectueze lucrări de asfaltare străzi şi ulterior alte lucrări cum ar fi anvelopare blocuri, lucrări pe care le primea de la Primăria Sectorului 1 prin Direcţia Investiţii (reabilitare sistem rutier şi ulterior anvelopare blocuri) şi prin Administraţia Domeniului Public Sectorul 1 (întreţinere sistem rutier).
În primul mandat al primarului Chiliman, mai precis până la apariţia OG 34/2006, SC STRACO primea contractele de lucrări prin atribuire directă, ca urmare a influenţelor pe care Vlad Moisescu le exercita asupra factorilor de decizie din primărie, respectiv Andrei Chiliman – primar, Grigorescu Robert – director de investiţii în perioada 2004 – 2006, Ioana Costescu – consilier local la acel moment din câte îmi amintesc, Eugen Milea – director la ADP Sector 1.
Ulterior, după apariţia OG 34/2006, STRACO era ajutat să câştige aceste licitaţii prin trucarea caietelor de sarcini la întocmirea cărora participau şi reprezentanţii acestei societăţi. În concret, era o colaborare între reprezentanţii STRACO sau asocierile din care această societate făcea parte şi reprezentanţii primăriei (Robert Grigorescu, Eugen Milea, Piţigoi Bogdan, Diana Mocanu) pentru întocmirea caietului de sarcini şi a documentaţiei de atribuire în aşa fel încât licitaţia să fie câştigată de către STRACO sau asocierea din care făcea parte. Precizez că, din câte ştiu eu, la toate licitaţiile la care a participat STRACO era liderul asocierii.
Arăt că reprezentanţii primăriei care participau la întocmirea caietelor de sarcini, la discuţiile care se purtau cu reprezentanţii STRACO şi care acordau efectiv sprijin la câştigarea licitaţiei, erau determinaţi să favorizeze această societate de către Vlad Moisescu direct şi prin intermediul Ioanei Costescu. Deşi nu ieşea din cuvântul lui Vlad Moisescu, Ioana Costescu era cea care gestiona toată activitatea derulată la nivelul Primăriei Sectorului 1. Din acest motiv, toţi funcţionarii primăriei o ştiau de frică pe Ioana Costescu.
Fac precizarea că, Vlad Moisescu nu a avut niciodată o funcţie publică în cadrul primăriei, însă a avut tot timpul o influenţă determinantă în desfăşurarea activităţilor din primărie. În concret, arăt că, de fiecare dată, participa activ, împreună cu Ioana Costescu şi directorul economic Anca Ludu, la fundamentarea bugetului local. Acesta era direct interesat în alocarea sumelor de bani către direcţiile primăriei (Direcţia de Investiţii, ADP, Direcţia de Utilităţi Publice), având în vedere că acestea urmau să încheie contracte de furnizare servicii cu firme favorizate de Vlad Moisescu, cum ar fi STRACO, ROMPREST ş.a.
Consider că acesta avea interese directe în legătură cu aceste firme, întrucât o parte din banii de pe contractele încheiate cu primăria se întorceau la Vlad Moisescu şi la funcţionarii de rang înalt din primărie cu titlu de mită sau pentru traficul de influenţă exercitat.
Datorită acestei favorizări din partea lui Vlad Moisescu, Alexandru Horpos – unul din patronii firmei STRACO – remitea în mod constant acestuia un procent de 10% – 15% din contravaloarea banilor primiţi de societate de la primărie pentru lucrările contractate şi plătite, acest lucru întâmplându-se cu o frecvenţă de 3 – 4 ori pe an. Sumele erau plătite în numerar (lei sau euro), iar Vlad Moisescu verifica de fiecare dată dacă banii primiţi reprezentau procentul de 10% – 15% solicitat din sumele încasate de STRACO. Pe lângă faptul că acesta ţinea o evidenţă personală a sumelor plătite de primărie, mai efectua verificări şi prin intermediul directorilor din primărie şi/sau consilierilor personali ai primarului Chiliman (Grigorescu Robert –director Direcţie Investiţii şi consilier personal al primarului care se ocupa de investiţii, Piţiogoi Bogdan – director Direcţia Investiţii, Ghioacă Ciprian – director Direcţia Investiţii, Răzvan Munteanu – consilier personal al primarului, Eugen Milea – director ADP, Vlad Roşca – director Direcţie Învăţământ – Spitale, Răzvan Iordan – director al Direcţiei Inspecţie şi consilier şi Emanoil Bocean – consilier al primarului cu atribuţii în Poliţia Locală).
Vlad Moisescu era creierul acestui mod de operare, iar persoana care îi respecta cu stricteţe ordinele, le impunea funcţionarilor primăriei şi controla modul în care aceştia le execută, era Ioana Costescu – consilierul personal al primarului. Totodată, Ioana Costescu reprezenta interfaţa lui Vlad Moisescu cu reprezentanţii firmelor care aveau contracte cu primăria şi care trebuiau să remită acel procent de 10% – 15% din banii încasaţi de la primărie. În situaţia în care vreo firmă întârzia în mod semnificativ să plătească acest comision, Ioana Costescu era cea care se interesa la funcţionarii din primărie dacă s-a întâmplat acest lucru sau nu şi prin intermediul acestora punea presiune pentru a primi sumele solicitate.
Ştiu că Alexandru Horpos îi ducea banii lui Vlad Moisescu la biroul acestuia din urmă, care se află în Cartierul Primăverii, pe str. Pictor Ion Negulici, nr. 27, et. 5, sector 1, iar după remiterea sumei acesta îi chema pe funcţionarii din primărie cu atribuţii pentru a-i confirma că suma primită corespunde procentului de 10% – 15%, prezentându-le funcţionarilor situaţiile cu încasările de la primărie întocmite de STRACO, iar aceştia, după verificări, îi confirmau echivalentul sumei plătite cu procentul stabilit (10% – 15%, după caz).
Mai ştiu că, atunci când Vlad Moisescu nu se afla în ţară sau nu era disponibil, Alexandru Horpos sau un reprezentant al acestuia, pe care ştiu că îl cheamă Rareş, transmitea sumele de bani corespunzătoare procentului arătat către Vlad Moisescu prin intermediul directorilor de direcţii din primărie sus-menţionaţi.
Pot afirma cu certitudine că, cel puţin în privinţa STRACO, sumele de bani primite de Vlad Moisescu, direct sau indirect, sunt exact în cuantum de 10% în ceea ce priveşte lucrările de reabilitare şi întreţinere rutieră şi în cuantum de 15% în ceea ce priveşte anveloparea blocurilor, iar această sumă totală se poate calcula procentual din sumele pe care primăria le-a plătit către STRACO.
Pe de altă parte, mai cunosc faptul că au existat situaţii, ca de exemplu cazul ROMPREST, în care Vlad Moisescu solicita ca parte din procentul stabilit de 10% – 15% să fie plătită prin achitarea contravalorii unor servicii de publicitate către B1 TV, România TV şi alţi furnizori de media, prin care în realitate îşi asigura protecţie atât lui, cât şi lui Chiliman Andrei şi Ioana Costescu. Această protecţie consta în faptul că nu apărea nimic negativ despre ei în mass – media, iar dacă în mod întâmplător ar fi apărut ceva aceştia ar fi avut capacitatea să oprească speculând relaţia contractuală.
Cunosc faptul că banii primiți de la reprezentanții societăților comerciale în modalitatea descrisă mai sus erau împărţiţi între Vlad Moisescu, Chiliman Andrei, Ioana Costescu, Brad Ion şi Partidul Naţional Liberal, în următoarele procente: 30% primarul Chiliman Andrei; 15% Moisescu Vlad; 15% Ioana Costescu; 15% Brad Ion, 10% PNL – Sectorul 1, iar restul de 15% erau folosiţi pentru diverse cheltuieli legate de remunerarea suplimentară a funcţionarilor care participau la cele declarate mai sus.
Raportând procentele la sumele plătite de firme se pot calcula sumele încasate de fiecare dintre cei menţionaţi.
Ştiu faptul că activitatea lui Moisescu Vlad nu s-a limitat la nivelul Primăriei Sectorului 1 Bucureşti, ci s-a extins şi la nivelul Guvernului condus de Călin Popescu Tăriceanu, în sensul că exercita acte de trafic de influenţă determinând angajarea unor funcţionari de rang înalt (secretari de stat sau directori de agenţii şi companii de stat) în funcţii de conducere în ministere, companii, etc., iar în schimbul acestei activităţi pretindea şi primea diverse sume de bani de la aceştia”, se arată în documentele magistraților.
By la Niciun comentariu:

Ce vrea Gabriel Oprea? - Autor: Mirel-Valentin Axinte, Comentator - Publicat: 20/06/2015


Ce vrea Gabriel Oprea?

 

 Mirel-Valentin Axinte, 

Comentator

 

20/06/2015

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
 

Ce vrea Gabriel Oprea?

 

 Mirel-Valentin Axinte, 

Comentator

 

20/06/2015



Vrea să meargă la alegerile locale și parlamentare împreună cu PSD-ul, să obțină cît mai multe candidaturi eligibile pentru primari, consilieri locali, consilieri județeni și parlamentari. Preferabil pentru el e să meargă în alianță, nu fuziune. Deși nici fuziunea nu e exclusă, cu condiția să primească cel puțin locul doi în PSD (președinte executiv sau primvicepreședinte) și cîteva zeci de locuri de parlamentar pentru oamenii săi. Dacă e scos din PSD, oricînd poate forma un nou partid (are nevoie de doar trei membri) și împreună cu fidelii din Parlament și administrația locală poate susține PNL-ul. Ideal pentru el e ca UNPR să rămînă partid de sine stătător, să intre în Parlament și consilii județene și locale pe listele PSD și să arbitreze jocul politic dintre PNL și PSD.
Dacă Oprea revine pe o funcție de conducere în PSD și renunță la rolul de balama, pentru PNL se complică oarecum lucrurile.
Senzațional pentru Gabriel Oprea ar fi ca UDMR-ul să nu treacă pragul de 5% în decembrie 2016 și UNPR să rămînă singurul partid-balama, cel care decide guvernarea cînd e un scor strîns între cele două mari partide, PNL și PSD.
Oprea nu poate negocia cu PSD-ul și nu poate obține nimic de la acesta dacă nu are de ales, dacă nu are și posibilitatea să meargă cu PNL. Să zicem că face pe supăratul și îi amenință pe pesediști că trîntește guvernul și pleacă. UNPR nu are și nu va avea vreodată șanse să treacă singur pragul electoral. Atunci pesediștii o să-i zică: ”Bine, te superi. Și? Ce faci? Unde te duci? Cine te mai bagă în seamă și Parlament?”
Ca să poată avea de ales, Gabriel Oprea și UNPR-ul au nevoie de porți deschise din partea PNL/Iohannis, deci trebuie să devină frecventabili pentru establishmentul, militanții și simpatizanții PNL. Un Oprea nefrecventabil, prizonier al alianței cu PSD, are un spațiu de manevră extrem de limitat.
Evident, varianta alianței PNL-UNPR la alegeri e una de avarie, e soluție ultimă. Oprea speră să folosească PNL-ul doar ca sperietoare în negocierile cu PSD. Pentru a crește forța de negociere a lui Oprea, PNL trebuie să arate dispoziție la o alianță cu UNPR și că Oprea e frecventabil.
Momentan, Oprea & UNPR blochează asaltul Ponta & PSD la justiție dar blochează și căderea lui Ponta. UNPR alege status quo-ul: guvernul și justiția nu se schimbă, rămîn ca și ieri.
O posibilă schimbare a majorității și trecerea PSD în opoziție îl lasă pe Oprea fără obiectul negocierii. Ar putea spera la preluarea PSD însă aici are un concurent de anvergură, pe Dragnea, și e greu de crezut că va avea vreo șansă în fața acestuia. Pentru Oprea e important să rămînă Ponta la conducerea PSD și a guvernului. Sau, eventual, să plece și guvernul să fie preluat de Oprea.
La rîndul său, Ponta, dacă pierde guvernul, pierde partidul și orice forță de negociere sau presiune în raport cu justiția. Căderea guvernului Ponta și înlocuirea lui Ponta cu Oprea nu convine nici grupării Ponta, nici lui Dragnea și altor pesediști.
Căderea guvernului Ponta și schimbarea majorității cu trecerea PSD în opoziție convine lui Dragnea. Ponta și Oprea pierd PSD-ul și capacitatea de influență și negociere cu partidul, noul lider PSD are libertatea și puterea de a decide viitorii parlamentari PSD fără să cedeze altor partide locurile eligibile ale PSD. În opoziție, pentru PSD alianțele cu UNPR și Tăriceanu nu-și mai au rostul.
Dacă se schimbă majoritatea parlamentară și PSD trece în opoziție pesediștii, mai ales cei din jurul lui Dragnea, nu pierd mare lucru. Principalii perdanți sînt Ponta, anturajul lui din guvern, Tăriceanu și Gabriel Oprea. Ponta pierde PSD-ul, pesediștii pierd puterea pe care oricum o mai aveau doar un an și care era de fapt doar a anturajului lui Ponta. Ceilalți pesediști, mai ales din cauza ”blocajului” creat de DNA, nu beneficiau de mare lucru din prezența PSD-ului la guvernare. Nu PSD-ul e la guvernare, Ponta și oamenii din jurul său sînt la guvernare. Pentru aceștia pierderea guvernării chiar e o tragedie.
Pentru Oprea și Tăriceanu e bun un Ponta în defensivă, disperat, dispus să cedeze oricît pentru a rămîne în fruntea PSD.
Pentru UNPR sînt importante și negocierile pentru locale. În condițiile în care președinții de CJ sînt aleși de consilieri, în urma negocierilor, pentru UNPR e important să aibă consilieri locali și județeni pentru a putea face jocul din Parlament și în consilii. Astfel, UNPR poate decide nu numai majoritatea în Parlament ci și în cîteva CJ-uri unde raportul PSD-PNL e echilibrat.

 
By la Niciun comentariu:

Nastase, la trei ani de la tentativa de suicid: Nu inteleg rosturile - Autor: A. Dumitrescu, Redactor - Publicat: 20/06/2015


Nastase, la trei ani de la tentativa de suicid: Nu inteleg rosturile

 

 A. Dumitrescu, 

Redactor

 

20/06/2015

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
 


Nastase, la trei ani de la tentativa de suicid: Nu inteleg rosturile

 
 A. Dumitrescu, 
Redactor
 
20/06/2015
adrian nastase


Fostul premier Adrian Nastase rememoreaza sambata tentativa sa de suicid de acum trei ani, dupa ce fusese condamnat la inchisoare cu executare. Acesta analizeaza situatia in care este Romania acum si sustine ca nu intelege rosturile actualei guvernari si a 'vanatorii mediatice de infractori'. EL se intreaba cui va folosi in final aceasta sarabanda de consamnari si arestari, in care 'partidele se intrec in reglari de conturi folosind institutii ale statului'.
"Au trecut trei ani. Cenusii, cum este si ziua de astazi. Privesc in urma si incerc sa inteleg mana destinului, care a hotarat altceva decat hotarasem eu. Nu cred ca a fost doar vigilenta si rapiditatea ofiterului de politie. Privesc in jur si vad cum se darama multe din lucrurile in care am crezut. In numele unor principii inalte, apar conditiile unui statut colonial. Nu inteleg rosturile actuale ale guvernarii, ale politicii, vanatoarea mediatica dupa infractori. Am sentimentul ca recitesc „Jocurile foamei”, cartea lui Suzanne Collins. Traiesc mai mult in familie. Sper ca Andrei si Mihnea sa aiba mai putine regrete si motive de nostalgie.
Pentru mine, ziua de astazi este trista. Imi aduce aminte de revolta pe care am simtit-o atunci, iar anii care au trecut au aratat si lipsa de „utilitate” politica a acelei hotarari „cu caracter exemplar”, in ceea ce priveste finantarea campaniilor electorale. Nu am vrut sa comentez, in ultima vreme, declaratiile lui Basescu dar mi s-a parut ca avea dreptate recent cand a spus ca cine sapa groapa altuia cade singur in ea. Cine va beneficia, in final, din aceasta isterie publica a arestarilor si condamnarilor? Vom afla raspunsul peste cativa ani, atunci cand vom examina, din nou, ponderea capitalului strain in economia romaneasca. Faptul ca partidele se intrec in reglari de conturi, folosind institutii ale satului si neintelegand ca este nevoie de reglementari legislative coerente si moderne, se va intoarce, in final, impotriva lor", a scris Nastase pe blogul sau.

 
By la Niciun comentariu:

Tudor Giurgiu despre "De ce eu?"



http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
By la Niciun comentariu:

vineri, 19 iunie 2015

Caricatura zilei – 19 iunie

 

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
By la Niciun comentariu:
Abonați-vă la: Postări (Atom)

https://silethismillennium2019.blogspot.com/

De vorbă cu voi! Ediție specială cu Elena Lasconi și parlamentarii USR. ...