Poreclă Sile this Millennium Pseudonime sile_this_millennium

joi, 28 mai 2015

L-a lucrat cineva pe Dragnea? - Autor: Ionel Dancu, Redactor-Sef - Publicat: 08:15


L-a lucrat cineva pe Dragnea?

 

 Ionel Dancu,

 Redactor-Sef

 

08:15

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
 


L-a lucrat cineva pe Dragnea?

 

 Ionel Dancu,

 Redactor-Sef

 

08:15

dragnea


Fapte mărunte la prima vedere ar putea arunca o altă lumină asupra demisiei lui Liviu Dragnea din a doua functie din ierarhia PSD. Este posibil ca în partid să se fi desfășurat de fapt un război camuflat aproape perfect?
EPISODUL 1
Când încă Liviu Dragnea nu își înaintase în scris demisia, o ședință a conducerii PSD trebuia să aibă loc, ședință în care Dragnea să fie convins să își rupă demisia. Ședința nu s-a mai ținut și acest lucru a dus la depunerea efectivă a demisiei lui Liviu Dragnea. În acel moment culoarul în partid a devenit liber din punct de vedere statutar pentru orice membru care dorea sa preia scaunul lui Liviu Dragnea.
La o saptamana distanta de la aceste evenimente, Liviu Dragnea face o serie de remarce vizavi de amanarea sedintei si isi tradeaza nemultumirea. “Povestea asta s-a cam transformat intr-o telenovela”, a spus Dragnea. „S-a lungit foarte mult”, a mai spus acesta.
Ce nu a spus Liviu Dragnea este cine a lungit asa mult ședința și l-a forțat practic să-și depună demisia.
EPISODUL 2
Înaintea noii ședințe, trei dintre liderii judeteni care aduc cele mai multe voturi pentru PSD, campioni ai teritoriului, fac un anunt neasteptat: Daca Liviu Dragnea pierde functia in PSD, atunci isi dau si ei demisia. O remarca a unuia dintre ei atrage atentia. “Corect ar fi să demisioneze toţi colegii noştri din Comitetul Executiv Naţional”, spune acesta.
Nimeni nu sustinuse contrariul. De ce a fost nevoie de aceasta precizare? S-a marit miza in conditiile in care toti liderii PSD au spus ca nu vor ca Dragnea sa isi dea demisia.
De remarcat ca Victor Ponta a dezaprobat intentia celor trei - “Au obligaţia să lucreze (...) ca să câştigăm alegerile. Dacă le vom pierde, atunci îşi vor da demisia” - iar ministrul Ioan Rus nu a dorit sa comenteze situatia spunand ca demisia este un act unilateral si elegant este sa se discute mai intai in partid si pe urma cu presa.
De ce o pozitie ferma a liderilor judeteni si o pozitie 'eleganta' adica retinuta a membrilor din Guvern?
EPISODUL 3
Rezultatul sedintei este foarte important. Liviu Dragnea ramane in continuare jucator major in PSD si isi pastreaza ‘autoritatea’ asa cum insusi a spus. „Rămân în continuare la dispoziţia partidului (...) cu toată priceperea mea şi cu toată expertiza mea şi cu toată autoritatea mea”, a spus el.
Anterior Liviu Dragnea semnalase ca fara autoritate s-ar putea sa nu accepte sa mai dea PSD-ului toata priceperea si expertiza sa. Întrebat ce anume va accepta de la colegii de partid, Dragnea spunea ca nu ii convine sa ramana „muncitor necalificat la partid”. Tot el explica mai bine. „Adica sa vin in sediu fara sa am un alt job, vin, dar nu vin sa stau aici in permanenta”, a spus acesta. Mesajul cu tenta de avertisment este ca nu se pune gratis la picioarele partidului.
Din nou un lucru pe care nu il spusese nimeni, ca lui Dragnea i s-ar lua puterea.
Iata ce-a primit Dragnea in PSD:
- coordoneaza oferta politica a PSD pentru 2016-2020
- asigura legatura Guvern-teritoriu-grupuri parlamentare
- participa la negocierile din Coalitie
De remarcat ca a fost nevoie sa fie enumerate atributiile pe mai departe ale lui Dragnea in conditiile in care nimeni nu a pus problema sa i se ia din atributii.
Ideea majora a rezumat-o Victor Ponta: “Mai pe scurt va fi in continuare, in ceea ce ma priveste, ca lider al PSD, partenerul meu”.

A încercat altcineva să devina noul partener al lui Victor Ponta?

Preşedintele ALDE, atac dur la Crin Antonescu şi PNL - Autor: Florin Pușcaș, Redactor Publicat: 08:49


Preşedintele ALDE, atac dur la Crin Antonescu şi PNL

 

Florin Pușcaș, 

Redactor

 

08:49

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
 

Preşedintele ALDE, atac dur la Crin Antonescu şi PNL


 
Florin Pușcaș, 
Redactor
 
08:49
Guy Verhofstadt crin


Liderii PNL au luat decizia de a le exclude din partid pe eurodeputatele Norica Nicolai şi Renate Weber. Acestea au refuzat să se alăture grupului PPE (Partidul Popularilor Europeni) din Parlamentul European şi au preferat să rămână alături de ALDE (Alianţa Liberalilor şi Democraţilor Europeni). Preşedintele ALDE critică dur decizia PNL şi îl atacă pe Crin Antonescu, cel care, în calitate de preşedinte al liberalilor, a iniţiat trecerea partidului la PPE.
"Este incredibil faptul că fostul lider al PNL Crin Antonescu le acuză pe doamnele Nicolai și Weber de bigamie politică. Dacă cineva a fost neloial în relația cu electoratul, acela a fost domnul Antonescu alături de PNL. S-au prezentat în fața votanților pe o listă a ALDE și au ales, a doua zi după alegeri, să părăsească Grupul și să se alăture PPE. Am stat alături de Crin Antonescu, la o conferință de presă, la București, în aprilie 2014, când a infirmat orice negociere cu PPE, chiar înainte de începerea campaniei electorale pentru alegerile europene. Dacă acesta nu este un exemplu clar de lipsă de onestitate, nu știu ce alt exemplu am putea folosi. Suntem fericiți să le avem alături de noi pe Norica Nicolai și Renate Weber. ALDE este grupul politic unde ar trebui să fie toți liberalii din România!", a declarat Guy Verhofstadt, preşedintele ALDE.

Cristoiu, șah la Băsescu - Ionel Dancu, Redactor-Sef 27/05/2015


Cristoiu, șah la Băsescu

Ionel Dancu,

Redactor-Sef

27/05/2015

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

Cristoiu, șah la Băsescu

Ionel Dancu,
Redactor-Sef
27/05/2015
cristoiu
Jurnalistul Ion Cristoiu ii cere lui Traian Basescu socoteala pentru faptul ca a aparat-o pe Elena Udrea dar  nu si pe Mariana Rinca.
"În ultimele luni, Traian Băsescu s-a remarcat în spațiul public prin semnalarea spectaculoasă a posibilității ca Binomul SRI-DNA, coloana vertebrală a Statului de Drepți, ivit pe ruinele fostului Stat de Drept, să dea naștere la abuzuri incalificabile.
(...)
Iată, mi-am zis, cel care a creat Statul de Drepți știe cît de periculoasă este absența Statului de Drept și, prin urmare, și-a făcut un scop al vieții de după Cotroceni din lupta împotriva abuzurilor Justiției.
Pentru un asemenea luptător, Cazul Mariana Rarinca trebuia să fie motiv de intervenții răsunătoare în spațiul public.
Spre surprinderea mea, pe cît a fost de vocal Traian Băsescu în cazul Elena Udrea, pe atît a fost de tăcut în cazul Mariana Rarinca.
Ba mai mult, cînd din motive politicianiste, desigur, Călin Popescu Tăriceanu a cerut demisia Liviei Stanciu și a Codruței Kovesi pentru cele șase luni petrecute de o femeie în pușcărie, numai și numai pentru că a supărat-o pe Livia Stanciu, partenera declarată a Codruței Kovesi în materie de arestări și condamnări cu valoare de execuție mafiotă, Traian Băsescu s-a năpustit asupra lui Călin Popescu Tăriceanu acuzîndu-l că prin denunțarea abuzurilor la care a fost supusă Mariana Rarinca, președintele Senatului ține partea infractorului Dan Șova.
Știe Traian Băsescu ce înseamnă să faci șase luni de pușcărie numai pentru că ai îndrăznit să-i ceri cuiva banii pe care ți-i datora?
Traian Băsescu a fost furibund, pentru că Elena Udrea a stat în arest preventiv două luni și ceva pe nedrept.
Pe nedrept a stat însă și Mariana Rarinca.
Și nu două luni, ci șase.
Stimate domnule Traian Băsescu:
E vreo deosebire între Elena Udrea și Mariana Rarinca?
Dacă nu inima, atunci măcar rațiunea nu vă spune că Mariana Rarinca e și ea om, ca și Elena Udrea?
Nu merita și Mariana Rarinca, o cetățeană a țării căreia i-ați fost președinte timp de zece ani, apărarea de care a beneficiat Elena Udrea din parte dvs?", spune Cristoiu pe site-ul sau.


Cuvinte cheie : 

miercuri, 27 mai 2015

Interview biographie d'Omar Sharif - Archive INA



http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html



 








EVZ

Scrisoare către Iohannis: George Maior nu este dorit ambasador în SUA - Autor: Radu Pop, Redactor Publicat: 11:05


Scrisoare către Iohannis: George Maior nu este dorit ambasador în SUA

 Autor: 

 Radu Pop,

 Redactor 

Publicat: 

 11:05

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html


Scrisoare către Iohannis: George Maior nu este dorit ambasador în SUA

Radu Pop,

Redactor


11:05
maior_VS_dbf3a90abb


Pe 30 aprilie, preşedintele Klaus Iohannis făcea publică lista cu noii ambasadori pe care îi va numi după ce vor fi audiaţi în Parlament, printre aceştia fiind şi George Maior.  Săptămâna trecută, George Maior a primit aviz favorabil în comisiile reunite de politică externă pentru postul de ambasador în SUA. Maior a primit 18 voturi "pentru", unul "împotrivă" şi o abţinere.
În acest sens, mai multe publicaţii şi organizaţii ale românilor din SUA i-au transmis o scrisoare preşedintelui Klaus Iohannis în care îi cer să reconsidere nominalizarea lui George Maior în funcţia de ambasador al României la Washington.

Redăm mai jos scrisoarea transmisă preşedintelui Klaus Iohannis de către românii din SUA:

Stimate Domnule Preşedinte,
Ca urmare a reacţiilor venite din comunitatea românilor din Statele Unite ale Americii vă solicităm să reconsideraţi decizia de a-l numi pe Domnul George Cristian Maior, fost director SRI, în poziţia de ambasador al României la Washington D.C. şi să desemnaţi în această poziţie o altă persoană care să aibă credibilitatea necesară pentru a putea conlucra cu comunităţile româneşti de aici.
Având în vedere istoricul relaţiei tensionate dintre comunitatea româno-americană şi fosta Securitate, precum şi acţiunile şi atribuţiile actualului SRI, numirea unui fost director al acestui serviciu în poziţia de ambasador în SUA va crea automat un zid care va face aproape imposibilă o conlucrare între Ambasadă şi comunitate.
Mai mult, dat fiind faptul că SRI şi-a asumat trecutul fostei Securităţi, nominalizarea Domnului Maior ar redeschide răni adânci în comunitatea românească din SUA, răni care abia s-au cicatrizat după 25 de ani.
În două ipostaze din ultimele luni, ultima la lansarea Monografiei SRI, actual şi foşti directori SRI l-au avut alături pe Generalul de Securitate Iulian Vlad. Acesta a avut un rol activ în suprimarea Revoluţiei din 1989 şi, prin activitatea opresivă a Securităţii pe care a condus-o, a persecutat familiile românilor care au reuşit să scape din România înainte de 1989.
De asemenea, două situaţii recente ne arată că SRI, sub Domnul Maior, s-a îndepărtat de la standardele unui serviciu secret dintr-o democraţie, făcând enormi paşi înapoi în procesul de reformare.
Prima acţiune este legată de implicarea SRI în actul de justiţie, care deja a stârnit reacţii fără precedent ale magistraţilor din România. Ultimele dezvăluiri ale Domnului General SRI Dumitru Dumbravă, întărite şi de actualul Director SRI, Domnul Eduard Hellvig, confirmă că, pe timpul Domnului Maior, SRI s-a implicat în justiţie dincolo de limitele legii.
O implicare a SRI în justiţie este nesănătoasă pentru o democraţie, vulnerabilizează România şi discreditează întreaga luptă anticorupţie, generând îndoiala că nu s-ar face profesionist şi imparţial. Afirmaţia că SRI monitorizează toate cazurile din instanţe şi aplică scheme analitice, asemenea celor de identificare a potenţialilor terorişti, la judecători, pe care-i categorizează apriori după “pattern-uri” infracţionale, arată o operaţiune de controlare a justiţiei care ar trebui să înspăimânte orice român ce îşi caută dreptatea în instanţă.
A doua acţiune care ne-a îngrijorat profund este implicarea SRI, pe timpul Domnului Maior, în politică. Într-un recent interviu Domnul Maior a afirmat că în campania electorală pentru preşedinţie a vorbit cu Doamna Elena Udrea la sediul SRI, informându-o că vor apărea pozele compromiţătoare de la Paris. Dânsul şi-a motivat aceasta decizie spunând: “Pot să discut cu oricine şi e normal să fac acest lucru în calitate de director dacă eu consider că există un interes al serviciului”. Întrebat de reporter care e acest “interes”, Domnul Maior a spus că nu comentează mai mult, însă “întotdeauna există un interes al serviciului”.
Pentru un serviciu de informaţii care se prezintă ca partener al serviciilor americane, un astfel de comportament al SRI sfidează regulile de bază dintr-o democraţie care interzic categoric unui serviciu să se implice în politică, cu atât mai mult într-o campanie electorală.
La cele spuse mai sus se adaugă afirmaţia recentă a Domnului Maior că SRI este “un fel de creier al statului, de ochi, de urechi ale statului”. Este înspăimântător că după 25 de ani de la căderea regimului comunist, SRI dă impresia că a ajuns sub conducerea Domnului Maior ce era Securitatea înainte 1989 sub Generalul Iulian Vlad. În nici o democraţie din lume un serviciu secret nu este “creierul” statului.
Comunitatea românească din SUA s-a implicat activ în multe acţiuni în favoarea României, însă nu poate legitima necondiţionat pe cineva care a creat un astfel de sistem de control a societăţii româneşti, ce aduce aminte de fosta Securitate. După 25 de ani de la căderea regimului comunist, cel mai mare pericol pentru societatea românească este existenţa unei instituţii necontrolabile care “mişcă”, “vede” şi “aude” tot.
Presa a relatat că în cadrul audierii de către Comisia comună parlamentară de politică externă, Domnul Maior a declarat că “o preocupare constantă a proiectului său de ambasador va fi consolidarea relaţiei cu comunitatea românească”.
Din păcate, numirea Domnului Maior ca ambasador al României în SUA nu doar că nu va consolida, dar va şubrezi relaţia Ambasadei cu comunitatea românească. Relaţia comunităţii cu Ambasada României la Washington D.C., chiar dacă s-a ameliorat în ultima perioadă, păstrează o doză de neîncredere datorită atitudinii din trecut a statului Român faţă de românii din SUA. Este de notorietate faptul că în perioada comunistă agenţi români, coordonaţi de securişti aflaţi sub acoperire diplomatică în cadrul Ambasadei României la Washington D.C., au întreprins acţiuni de dezbinare a comunităţii româneşti din SUA cu efecte negative care se văd şi azi.
O eventuală numire a Domnului Maior ca ambasador în SUA va readuce în discuţie eterna poveste a “agenţilor sub acoperire”, ceea ce va face ca orice contact al Ambasadei cu cineva din comunitatea românească să creeze suspiciunea rezonabilă că acea persoană este un agent de influenţă român. Acest lucru va face greoaie, dacă nu imposibilă susţinerea de către comunitate a unor acţiuni comune cu Ambasada.
Potenţialul enorm pe care comunitatea din SUA îl are pentru a sprijini România va putea fi fructificat la maxim numai dacă în poziţia de ambasador va exista o persoană necontroversată. Dat fiind faptul că avizul Comisiei comune de politică externă din Parlament este doar consultativ, decizia ultimă a nominalizării Domnului Maior ca ambasador în Statele Unite vă aparţine în exclusivitate.
Vă solicităm, de aceea, stimate Domnule Preşedinte, să luaţi serios în considerare nominalizarea unei alte persoane în poziţia de ambasador al României în SUA, o persoană care să ne inspire încredere şi cu care să putem conlucra pentru a ajuta România în continuare.

Cu stimă şi consideraţie,
Viorel Nicula – Director “Mioriţa” USA Newspaper, Sacramento, California
Marian Petruţa – Preşedinte North American Romanian Press Association
Lucian Oprea – Director Gândacul de Colorado Newspaper, Colorado Sorin Pintiliuc – Romanian Portal Chicago, Illinois Dwight Luchian Patton – Director Clipa Magazine, Anaheim, California Ioan Ciorbă – Director Romanian Times Newspaper, Portland, Oregon Ştefan Străjeri – Director Curentul Internaţional, Detroit, Michigan Grigore Culian – Director New York Magazin, New York Cristian Terheş – Romanian Community Coalition Daniel Feraru – Romanian Cultural Center Chicago Simona Botezan – “Mioriţa USA” Cultural Association, Washington D.C. Ady Simion – Români în Los Angeles Costin Movilă – Admin grup “Senatul Românilor Chicago” Adrian Bogdan – Admin grup “Români în USA – East Coast” Daniel Suciu – Admin grup “Comunitatea românilor din Los Angeles” Cristina Sirca – Admin grup “Diaspora română unită americană şi canadiană” Vasile Cosofreţ – Illinois Viore Vintilă – California Ana Stănuţ – Illinois Anastasia Bud – Illinois Carmen Samson – Illinois Claudia Luca – Illinois Raluca Usery – Illinois Mihaela Lomora – Texas Lucian Lintean – Illinois Radu Bulgaru- Illinois Bianca Rusu – Illinois Mihai Jurcău – Colorado Diana Camara – Illinois Mihaela Matei – California Larisa Coman – Illinois Nicolai Tomici- Arizona Delia Gheţie – Washington Ioana Stoica-Arizona Aghata Porfir- Illinois Marcel Ciscai – Washington, DC Amalia Ardelean – California Florin Mocanu – California Ioana Ciupe – California Petru Stinea – Cleveland, Ohio Cristian Laslo – Michigan Carmen Popescu – New Jersey Ionela Kloes – California

Cuvinte cheie :

Judecătorul Cristi Danileț EXPLICĂ achitarea din cazul Livia Stanciu - Mariana Rarinca: ”Motivul achitării nu este nicidecum inexistenţa faptei” | SCRISOARE DESCHISĂ Autor: Luana Matei | miercuri, 27 mai 2015 Sursa: EV.Z


Judecătorul Cristi Danileț EXPLICĂ achitarea din cazul Livia Stanciu - Mariana Rarinca: ”Motivul achitării nu este nicidecum inexistenţa faptei”

| SCRISOARE DESCHISĂ

Autor:
Luana Matei
| miercuri, 27 mai 2015
Sursa:
EV.Z
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
 

EVZ

Evenimente

Judecătorul Cristi Danileț EXPLICĂ achitarea din cazul Livia Stanciu - Mariana Rarinca: ”Motivul achitării nu este nicidecum inexistenţa faptei”

| SCRISOARE DESCHISĂ

Autor:
Luana Matei
| miercuri, 27 mai 2015
                                                              Judecatorul Cristi Danileț
Judecătorul membru al Consiliului Superior al Magistraturii îi critică în termeni duri pe senatorii care i-au transmis președintelui Klaus Iohannis o scrisoare deschisă, prin care i-au solicitat "demiterea sau demisia" Liviei Stanciu, președinta Curții Supreme, în contextul în care instanța a achitat-o pe Mariana Rarinca, acuzată că ar fi șantajat-o pe șefa Înaltei Curți.
În scrisoarea deschisă publicată pe blogul personal, judecătorul Cristi Danileț atrage atenția asupra motivelor pentru care instanța a achitat-o pe Mariana Rarinca, acestea  referindu-se la faptul că "fie că fapta nu este prevăzută de legea penală, fie că nu a fost comisă cu vinovăţia prevăzută de lege" și nu la "inexistența faptei", așa cum menționează senatorii în scrisoarea lor deschisă.
De asemenea, judecătorul Danileț subliniiază faptul că Livia Stanciu, președinta Curții Supreme, a depus plângerea împotriva Marianei Rarinca nu în calitate de magistrat, iar dacă senatorii au dubii cu privire acțiunile judecătoarei ar trebui să sesizeze Inspecția Judiciară, nu Președinția României. 

Tăriceanu o acuză de denunț calomnios




Vă redăm mai jos scrisoarea integrală a judecătorului Cristi Danileț

"Stimaţi domni senatori,
Întrucât aţi dat publicităţii o scrisoare destinată preşedintelui României în legătură cu un aspect judiciar şi pentru a participa în mod efectiv la dezbaterea publică pe care nu mă îndoiesc că v-aţi dorit-o procedând astfel, înţeleg să îmi exprim punctul de vedere în virtutea îndatoririi mele deontologice de a susţine şi promova statul de drept şi a angajamentului meu de a adopta o poziţie publică fermă atunci când se pune în discuţie orice subiect major de interes public privind justiţia şi mai ales reputaţia magistraţilor.
Ţin să subliniez de la bun început că nu încerc nici pe departe să acopăr o eventualitate disfuncţionalitate a sistemului judiciar, ci consider că demersul meu se impune pentru a lămuri exact opinia publică, dar şi pe dvs, asupra anumitor aspecte invocate.
România este stat democratic, unde funcţionează principiul separaţiei puterilor în stat. Acesta presupune că justiţia trebuie să fie independentă. Şi asta nu ca un privilegiu, ci ca o garanţie pentru cetăţeanul obişnuit că soluţia unui proces nu poate fi influenţată prin intervenţia vreunui politician sau alt gen de imixtiuni. Dvs cunoaşteţi acest principiu şi, odată cu învestirea dvs. în demnitatea de senatori ai României, aţi jurat să îl apăraţi. Ca şi mine, de altfel, la învestirea în funcţia de judecător. Constatând însă că prin cele conţinute în scrisoarea deschisă prin care dvs. cereţi preşedintelui României să procedeze la `demiterea sau demisia` a preşedintelui ICCJ şi a procurorului-şef al DNA demersul dvs ar putea fi interpretat ca o imixtiune în cariera celor doi înalţi magistraţi, cu tot respectul cuvenit vă reamintesc câteva dintre reglementările care privesc atât procedurile judiciare, cât şi cele care privesc cariera magistraţilor.
1. Dvs faceţi referire la o cauză soluţionată recent de o instanţă din ţară prin care o persoană a fost achitată definitiv după ce în cursul procesului fusese arestată preventiv şi:
– Afirmaţi că probele cu privire la existenţa faptei nu au existat niciodată. Or, eu constat din datele publice existente pe portalul instanţelor AICI că motivul achitării nu este nicidecum inexistenţa faptei, ci fie că fapta nu este prevăzută de legea penală, fie că nu a fost comisă cu vinovăţia prevăzută de lege. Dar pentru aceasta trebuie să aşteptăm cu toţii motivarea hotărârii, care încă nu a fost redactată;
– Afimaţi că procedura s-a declanşat în urma unui denunţ calomnios din partea preşedintelui ICCJ. Eu aş recomanda mai multă rezervă în stabilirea de către senatori a unor încadrări juridice şi vinovăţii; dacă bănuiţi că un cetăţean al ţării a comis o infracţiune, ar trebui să sesizaţi Parchetul, nu pe Preşedintele ţării. Apoi, este de remarcat încă o dată că această persoană care a formulat sesizarea pentru o faptă de şantaj a acţionat considerându-se victimă a unei infracţiuni, nu ca magistrat; dar dacă consideraţi că el s-a folosit în vreun fel funcţia sa pentru a obţine vreun folos, ar trebui să sesizaţi Inspecţia Judiciară, nu pe Preşedintele ţării.
– Afirmaţi că persoana implicată a fost arestată pe nedrept de către DNA şi în absenţa oricăror garanţii constituţionale. Nu este aşa: în România cel care arestează este judecătorul, începând cu anul 2003; apoi, arestarea în această cauză a fost verificată şi contestată în faţa mai multor judecători, în cadrul procedurilor judiciare recunoscute de lege drept garanţii pentru inculpat, şi inculpata a avut avocat, aşa cum rezultă de pe acelaşi portal al instanţelor (AICI, AICI, AICI, AICI). Nu ştiu acum dacă în soluţionarea acestei cauze cineva a comis vreo încălcare de lege, respectiv dacă şi cui se poate imputa faptul că inculpata a stat în arest şi ulterior a fost achitată. Dar opinia publică trebuie să cunoască că motivele de arestare sunt diferite de motivele de condamnare şi că este greşit să se creadă că cineva arestat va fi şi condamnat în mod automat, căci în felul acesta ar dispărea rolul procesului. După cum trebuie să se ştie că este posibilă condamnarea la închisoare a unei persoane cercetată în libertate, sau achitarea unei persoane arestate, ceea ce nu implică automat culpa magistratului. Trebuie să se mai ştie că orice persoana arestată nelegal are la îndemână proceduri pentru compensarea bănească a perioadei de arestare nelegală, în anumite condiţii. În orice caz, dacă în cauza de faţă s-a comis vreo încălcare a legii şi dacă există procedură de tragere la răspundere a celor culpabili, voi susţine un astfel de demers;
2. Dvs cereti Preşedintelui ţării să folosească `instrumente constituţionale şi legale`, precum şi `autoritatea morală inerentă instituţiei Preşedintelui`, pentru a le înlătura prin demitere sau demisie pe cele două doamne magistratat care ocupă una funcţia de şef al DNA, celalaltă funcţia de preşedinte al ICCJ. Domnilor senatori:
– Pe de o parte cele două doamne nu au vreo culpă în cele petrecute în cauză pentru că: şeful DNA nu a instrumentat dosarul inculpatei, iar preşedintele ICCJ a acţionat ca victimă, nu ca magistrat. Pe de altă parte, demisia este un act unilateral şi ea nu poate fi impusă de cineva, iar  demiterea unui magistrat, ca instituţie juridică, nu există în dreptul nostru;
– Legea prevede expres motivele de revocare a unui magistrat din funcţia de conducere (dacă despre asta e vorba când vorbiţi de `demitere`). Potrivit art. 53 alin. 6 şi art. 54 alin. 4 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, revocarea din funcţia de conducere se face pentru trei motive: a) în cazul în care nu mai îndeplinesc una dintre condiţiile necesare pentru numirea în funcţia de conducere; b) în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităţilor şi aptitudinile manageriale; c) în cazul aplicării uneia dintre sancţiunile disciplinare. După cum se vede, cazul indicat de dvs nu e prevăzut în lege. Or, Preşedintele ţării nu are instrumentele de a interveni în cariera magistraţilor cu funcţii de conducere de la nivelul de vârf al sistemului, tocmai pentru a se proteja independenţa acestuia chiar faţă de cel care face numirea. Astfel, din conţinutul aceloraşi articole menţionate mai sus, rezultă în mod clar că preşedintele ICCJ şi şeful DNA nu pot fi demişi la cererea senatorilor sau la iniţiativa preşedintelui României; mai mult, pentru revocarea şefului DNA este necesar şi avizul CSM.
– Tot legea nr. 303/2004, în art. 65, prevede expres motivele de eliberare din funcţie a unei persoane din funcţia de magistrat (dacă despre asta e vorba când cereţi Preşedintelui să se folosească de poziţia lui în cadrul CSM pentru a declanşa o anchetă disciplinară pe numele celor două doamne). În legătură cu acest aspect precizez că Preşedintele ţării nu ocupă vreo poziţie în cadrul CSM ci, potrivit art. 25 din Legea nr. 317/2004 cu privire la Consiliul Superior al Magistaturii, el prezidează, fără drept de vot, lucrările Plenului CSM la care participă. Dar el are dreptul, la fel ca şi dvs de altfel, să sesizeze Inspecţia Judiciară în cazul comiterii de către un magistrat a vreunei abateri disciplinare dintre cele expres prevăzute în art. 99 din Legea nr. 303/2004.
3. Domnilor senatori, împărtăşesc viziunea dvs cu privire la statul de drept, exprimată în scrisoarea deschisă. Mă bucur că în felul acesta vă depărtaţi de poziţiile din anii trecuţi când unii dintre dvs cereaţi înfiinţarea de comisii speciale pentru anchetarea procurorilor sau chiar din acest an când unii dintre dvs susţineaţi înfiinţarea de comisii speciale pentru activitatea DNA şi ICCJ. Cred că este evident pentru toată lumea că astfel de iniţaitive sunt total contrare principiului `supremaţiei legii` şi `separaţiei puterilor în stat`.
M-aş bucura să militaţi pentru acest principiu şi pentru a preveni ca autorităţile locale să adopte reglementări nelegale (cum ar fi cele privind ridicarea de către firme private a autoturismelor parcate nelegal), sau ca Guvernul să adopte ordonanţe neconstituţionale (suntem ţara în situaţie de urgenţă la fiecare trei zile), sau ca Parlamentul să adopte legi contrare reglementărilor UE (cum ar fi cea privind taxa de primă înmatriculare devenită taxă pe poluare şi transformată în timbru de mediu). Dar mai ales m-aş bucura să susţineţi, la fel de vehement ca acum, acest principiu în faţa colegilor dvs atunci când justiţia instrumentează cauze penale cu parlamentari şi miniştri, care trebuie să îşi facă apărări pe fond în faţa organelor judiciare şi nu în Parlament. Nu mă îndoiesc că în virtutea principiului pe care tocmai îl clamaţi nu veţi mai adera la ideea transformării camerelor Parlamentului în instituţii de blocare a demersurilor judiciare sau chiar de instituire a impunităţii pentru anumite persoane, creând dacă nu certitudinea, cel puţin aparenţa că anumite persoane se situează deasupra legii în virtutea deţinerii unor funcţii în stat. Aceasta şi pentru că `rule of law` înseamnă guvernarea prin lege, nu prin oameni; or, legea trebuie să se aplice în mod egal pentru toţi.
4. În final, permiteţi-mi ca tot în virtutea acestui principiu, afirmat din ce în ce mai des în spaţiul public în România, să vă reamintesc că în trei rapoarte ale Comisiei Europene din anii precedenţi s-a considerat inadecvată şi contrară principiului independenţei justiţiei orice formă de presiune din partea politicului asupra sistemului judiciar şi orice atac personal la adresa unor magistraţi. De aceea, consider că ar fi mai potrivit ca demersurile dvs să se limiteze doar la aspecte instituţionale. Aceasta cu atât mai mult cu cât Justiţia, Parlamentul, Guvernul, Preşedintele statului îşi datorează o cooperare loială, după cum ne-a sfătuit Comisia de la Veneţia
Vă asigur de întreaga mea participare la soluţionarea deficienţelor de sistem pe care le veţi sesiza în mod legal instituţiei din care fac parte."

Stanciu, despre achitarea femeii pe care a acuzat-o de șantaj: "Nu pot comenta o hotărâre definitivă pe care sunt obligată să o respect"



Tag-uri:
Vizualizări: 4

Radu Mazăre a demisionat din PSD Autor: Feri Predescu | miercuri, 27 mai 2015 - evz.ro


Radu Mazăre a demisionat din PSD 

Autor: 

Feri Predescu

 | miercuri, 27 mai 2015 

 - evz.ro

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
 

EVZ

Partide

Radu Mazăre a demisionat din PSD

Autor:
Feri Predescu
| miercuri, 27 mai 2015 
                                           Radu Mazăre a renunțat și la funcția de primar
După demisia din funcția de primar al Constanței, Radu Mazăre a demisionat și din PSD. El și-a depus demisia la organizația din Constanța, relatează corespondentul EVZ.
Radu Mazăre, aflat în arest la domiciliu în dosarul în care este acuzat că a luat mită nouă milioane de euro de la firme pe care le-a sprijinit în obţinerea de autorizaţii, a demisionat, vineri, de la conducerea Primăriei Constanţa.
Demisia a fost înaintată Consiliului Local şi Primăriei Constanţa de către Radu Mazăre, printr-o scrisoare olografă, fiind adusă la cunoştinţa prefectului judeţului, Constantin Ion.
În scrisoare, Radu Mazăre a explicat motivele demisiei, precizând că stresul chinul şi nedreptăţile la care a fost supus în ultima perioadă nu justifică dorinţa de a face bine oraşului, edilul transmiţând, în acelaşi timp, şi un mesaj către constănţeni.
"Vreau să mulţumesc sutelor de mii de oameni care m-au votat pe perioada celor 15 ani cât am fost primar. Constanţa şi constănţenii au fost sufletul meu şi datoria mea în tot acest timp. Chiar dacă uneori am fost prea rebel sau nonconformist, toată priceperea şi energia mea mi-am dedicat-o comunităţii. Pentru greşelile făcute, imi cer iertare în faţa tuturor. Dorinţa mea de a face bine oraşului şi locuitorilor săi nu justifică însă nedreptăţile, stresul şi chinul la care sunt supus de atâta vreme, drept pentru care demisionez din funcţia de primar al municipiului Constanţa. Colegilor şi prietenilor le sunt dator cu mult respect şi consideraţie. Începând de astăzi (n.r. - vineri) nu-mi mai doresc o viaţă publică politică", se arată în mesajul transmis de către Radu Mazăre, aflat, în prezent, în arestul Poliţiei Capitalei.
Tag-uri:
psd, demisie, radu mazare, constanta, primar, arest la domiciliu, baron, baroni psd
Cuvinte cheie :  

https://silethismillennium2019.blogspot.com/

Filmul vieții și viața filmului. Cu Cristian Tudor Popescu