Poreclă Sile this Millennium Pseudonime sile_this_millennium
vineri, 8 mai 2015
Hot Chocolate - You Sexy Thing
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
Acuzații grave la adresa TVR:
Șpaga pentru o oră de emisie e de 3000 de euro Autor:
Denisa Miron,
Colaborator
Publicat: 07/05/2015
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html- Publicat de Dimitrio în
- Mai 8, 2015 la 12:37pm în
- Creaţionism vs Evoluţionism în New Age
- Înapoi la Creaţionism vs Evoluţionism în New Age
- Discuţii
Acuzații grave la adresa TVR: Șpaga pentru o oră de emisie e de 3000 de euro
Denisa Miron,
Colaborator
07/05/2015
Colaborator
07/05/2015
Bătălia pentru TVR ia o turnură interesantă. Acum a trecut la faza de acuzații publice privind corupția cronică din instituția care supraviețuiește doar prim mila statului. Se vorbește nu doar de imixtiunea politicului în partea editorială, ci și de ”aranjarea” unor emisiuni prin ungerea unor funcționari și jurnaliști. Dezvăluirile s-au făcut în cadrul unei ședințe cu propuneri de schimbare a legii funcționării televiziunii publice.
Acuzațiile au fost lansate la o dezbatere de la TVR, unde jurnalistul Cornel Nistorescu a afirmat că se dă șpagă chiar și 3.000 de euro „pentru o oră de prezentare”! „Eu, ca privat, am fost de nenumărate ori în situația de a afla de la o societate comercială că putem rezolva la televiziunea publică o emisiune, dăm 3.000 de euro la director și redactor-șef și cu restul ne descurcăm și ne face o oră de prezentare.
Și operațiuni de genul acesta se fac constant în TVR. Televiziunea publică a devenit un fel de televiziune privată pentru cei care conduc diverse departamente. Asta face ca demersul oamenilor din televiziunea publică atunci, când el este sincer, să nu mai aibă interesul scontat pentru că lumea știe de toate celelalte ”, a spus Nistorescu, citat de paginademedia. ro. „Bomba” jurnalistului a creat imediat reacții, printre care și din partea Irinei Radu, directorul de program al TVR.
„L-aș ruga pe domnul Nistorescu, dacă are mai multe informații, sub o formă sau alta, să ni le spună și nouă. Vreau să fac această remarcă în numele colegilor care vă spun că la o săptămâna de la salariu, nu mai au nici 500 de lei pe card”, a spus Irina Radu.
Afirmațiile lui Nistorescu au fost întărite, câteva zeci de minute mai târziu, când un alt invitat la „masa rotundă”, Adrian Bucur, membru în Consiliul de administrație al postului public, care a declarat că „folclorul îmi spune că se dă șpagă vreo 1.500 de euro de emisiune. Sunt directori care ar putea fi oameni de zeci de mii de euro pe lună. Dar eu nu sunt nici DNA”. Irina Radu nu ar mai fi suportat aceste dezvăluiri și ar fi vrut să părăsească ședința, însă, a fost oprită de Mircea Toma, șeful ActiveWatch.
Prezent la dezbatere Stelian Tănase, președintele-director general al Societății Române de Televiziune a spus că asupra lui s-au făcut presiuni din partea PSD pentru a demisiona, dar nu va ceda acestor imixtiuni.
Sabin Orcan (B1 TV) critică politică editorială a postului B1 TV
Autor:
Lucian Negrea,
Reporter
Publicat: 07/05/2015
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.htmlSabin Orcan (B1 TV) critică politică editorială a postului B1 TV
Lucian Negrea,
Reporter
07/05/2015
Jurnalistul
B1 TV, Sabin Orcan, critică extrem de dur politica privitoare la
invitații postului la care lucrează, B1 TV. Orcan susține că nu înțelege
de la B1 TV apar Cristiana Anghel sau Miron Cozma.
”Sincer,
nu înţeleg ce caută pe micul ecran o ţaţă ca madam Cristiana Anghel. La
fel cum nu înţeleg prezenţa în studio a unui descreierat ca Miron
Cozma. Ce autoritate morală, ce expertiză intelectuală au creaturile
astea două?! Ce lucruri relevante pentru public ar putea spune grevista
foamei sau individul care a aruncat România în întunericul
mineriadelor?!
Când îi văd, chiar că îmi vine şi mie să nu mai deschid televizorul...”, scrie Sabin Orcan, după ce Cristiana Anghel și Miron Cozma au fost invitați la B1 TV.
Când îi văd, chiar că îmi vine şi mie să nu mai deschid televizorul...”, scrie Sabin Orcan, după ce Cristiana Anghel și Miron Cozma au fost invitați la B1 TV.
Cuvinte cheie :
Vizualizări: 1
Încetare urmărire – Nu mă anunţa prin email când sunt răspunsuri
Andreea Pora se dezice de B1 TV. Ce spune de interesele gruparilor pontista si udristo-basista Autor: A. Dumitrescu, Redactor Publicat: 07/05/2015
Andreea Pora se dezice de B1 TV. Ce spune de interesele gruparilor pontista si udristo-basista Autor:
A. Dumitrescu,
Redactor
Publicat: 07/05/2015
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html- Publicat de Dimitrio în
- Mai 8, 2015 la 11:35am în
- Creaţionism vs Evoluţionism în New Age
- Înapoi la Creaţionism vs Evoluţionism în New Age
- Discuţii
Andreea Pora se dezice de B1 TV. Ce spune de interesele gruparilor pontista si udristo-basista
A. Dumitrescu,
Redactor
07/05/2015
Redactor
07/05/2015
"Ma tot intreaba diversi de ce nu ma mai duc la B1. Raspuns: postul s-a metamorfozat din momentul in care interesele celor doua grupari-pontista si udristo-basista- au ajuns sa se intersecteze in punctul numit anti-DNA. Listele negre si inaltele “indicatii” nu sunt doar pe subiecte, ci si pe jurnalistii@invitatii care merg impotriva acestui curent", a spus Pora pe pagina sa de Facebook.
Reactia sa vine dupa ce in presa au fost prezentate informatii potivit carora B1 TV cenzureaza anumite subiecte nefavorabile Guvernului Ponta si PSD-ului.
In plus, Pora confirma inca o data ceea ce presa a scris inca din perioada campaniei electorale prezidentiale - B1 TV a devenit favorabil premierului.
Sorina Matei îl torpilează pe Traian Băsescu Autor: Lucian Negrea, Reporter Publicat: 10:02
Sorina Matei îl torpilează pe Traian Băsescu Autor:
Lucian Negrea,
Reporter
Publicat: 10:02
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html- Publicat de Dimitrio în
- Mai 8, 2015 la 10:39am în
- Creaţionism vs Evoluţionism în New Age
- Înapoi la Creaţionism vs Evoluţionism în New Age
- Discuţii
Jurnalista Sorina Matei îl torpilează pe fostul președinte Traian Băsescu, pe care îl acuză că a ieșit la atac împotriva justiției doar pentru a o apăra pe Guantanamo Pleșcoy - Elena Udrea.
”Traian Băsescu. Declarație 29 Aprilie 2015. Se anunțase deja mutarea a doua zi a lui Guantanamo Pleșcoy la Târgșor. Susținere pentru proiectul lui Șerban Nicolae, pupila pușcăriașului Cătălin Voicu.
“Vreau să vă spun că, spre exemplu, față de ce s-a întâmplat în Parlament. Am văzut LAȘITATE. LAȘITATE ieri, ÎN COMISIA JURIDICĂ. Au acceptat să se găsească soluții, să nu mai fie defilarea cu cătușe pentru oameni care nu sunt condamnați, DAR N-AU ACCEPTAT SĂ STABILEASCĂ, ÎN CE CONDIȚII ÎI ARESTEZI, FRATE? Or, arestarea preventivă care este înainte de condamnare, acel om are prezumția de nevinovăție, trebuie precis reglementată.Sunt greșeli în noul Cod Penal sau erori. De aceste erori se profită, fortându-se nota, cu arestările ca să arătăm că luptăm împotriva corupției.(...) Dar TREBUIESC STABILITE NIȘTE CRITERII. ÎN CE CONDIȚII ARESTEZI un om înainte de a fi judecat? (...) De ce credem că s-au născut peste noapte o categorie de oameni, judecători plus procurori, care sunt Dumnezeii națiunii române și nu sunt de același tip cu găinarii care fură prin Consiliile Județene?”
Traian Băsescu. Declarație 7 Mai 2015. În timp ce Guantanamo Pleșcoy iese de la Târgșor, plasată în arest la domiciliu. Nu mai susține proiectul adoptat tacit de Senat al lui Șerban Nicolae, pupila pușcăriașului Cătălin Voicu.
"Opriți-vă, IMBECILILOR! Un grup de parlamentari a început o bătălie nemiloasă cu codul penal și cu justiția pentru a înlocui sintagma “suspiciuni rezonabile” cu sintagma “indicii temeinice”. Eu, ca om politic, susțin că formularea actuală trebuie să rămînă pentru că dă un spectru foarte larg de apreciere judecătorului. Încercarea de a-l încorseta pe judecător în criterii înguste, la aprecierea arestării preventive, ar fi o greșeală și, în mod categoric, problema sistemului nostru judiciar nu este aici."
CE SPUNE LEGEA. Noul Cod de Procedură Penală. SECŢIUNEA a 6-a
Arestarea preventivă. ART. 223. Condiţiile şi cazurile de aplicare a măsurii arestării preventive
(2) Măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată şi dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit
-o infracţiune intenţionată contra vieţii
- o infracţiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane
- o infracţiune contra securităţii naţionale prevăzută de Codul penal şi ALTE LEGI SPECIALE
- o infracţiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism
- SPĂLARE A BANILOR
- falsificare de monede ori alte valori, şantaj, viol, lipsire de libertate
- EVAZIUNE FISCALĂ, ultraj, ultraj judiciar
- O INFRACȚIUNE DE CORUPȚIE
- o infracţiune săvârşită prin mijloace de comunicare electronică sau o altă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare şi, pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale şi a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică”, scrie Sorina Matei.
Cuvinte cheie :
Vizualizări: 1
Încetare urmărire – Nu mă anunţa prin email când sunt răspunsuri
Arhitectul Andrei Chivu „Mall-ul din Tăbăcărie a fost o mare afacere pentru anturajul primarului“
- 08 May, 2015 00:00
- Ada CODĂU
- Sursa : Ziua de Constanta
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html- Publicat de Dimitrio în
- Mai 8, 2015 la 9:22am în
- Creaţionism vs Evoluţionism în New Age
- Înapoi la Creaţionism vs Evoluţionism în New Age
- Discuţii
Arhitectul Andrei Chivu
„Mall-ul din Tăbăcărie a fost o mare afacere pentru anturajul primarului“
Duminică, 10 mai, constănţenii vor protesta, în faţa City Park Mall - centru comercial cu o istorie tumultuoasă -, pentru apărarea spaţiilor verzi şi a parcurilor din Constanţa. Evenimentul a fost promovat şi pe platformele de socializare, cu numele „DA parcurilor şi pădurilor, NU mall-urilor în Constanţa“ şi va avea loc la doar o zi după ce în toată ţara vor fi organizate mitinguri împotriva despăduririlor abuzive.
De câte spaţii verzi a fost privat, în ultimii ani, municipiul Constanţa? Care sunt cauzele diminuării suprafeţelor de spaţiu verde? Cine sunt responsabilii? Cum vedeţi posibila rezolvare a acestei situaţii?
Am discutat despre aceste aspecte cu arhitectul Andrei Chivu, unul dintre iniţiatorii protestului de duminică, în cadrul unui interviu acordat cotidianului ZIUA de Constanţa.
Sunteţi unul dintre organizatorii protestului „DA parcurilor şi pădurilor, NU mall-urilor în Constanţa“. Ce anume v-a determinaţi să recurgeţi la un astfel de gest, să organizaţi un astfel de eveniment?
Sunt reîntors în Constanţa de un an, după o experienţă de viaţă şi profesională de patru ani în Austria şi de trei luni în Franţa. Dacă atunci când am plecat, mă simţeam neputincios în faţa prea multor probleme care ţin de administrare urbană şi ordine publică, acum, reîntors acasă, pur şi simplu nu mai suport dispreţul şi incapacitatea personalului administrativ local. În ultimul an, activitatea mea a fost una cu precădere voluntară susţinând acţiuni umanitare (FB-Salvează România Acum), ecologice (Botanică Clubul Elevilor), proiecte administrative (proiect piste bicicletă, Muzeul Satului Dobrogean, Grădini pentru pensionari, Ateliere construcţie bărci, amenajare parcuri etc.) pentru care muncesc în continuu pentru a găsi şi colaboratori care doresc să se implice pentru a le putea îndeplini.
Bineînţeles că imaginea portului plin de cherestea tot timpul şi a şomerilor amărâţi care nu au ce să lustruiască cu dalta îmi provoacă o mare frustrare.
Ne vindem pădurile şi ţara pe câteva şpăgi care se regăsesc în jeep-urile care aglomerează oraşele în care spaţiile verzi sunt lăsate de izbelişte.
Construcţia mall-ului a distrus o suprafaţă verde uriaşă care, culmea, parcă a născut dispreţul şi mai mare al administraţiei pentru spaţiile verzi rămase, multe fiind de asemenea ocupate cu alte construcţii sau lăsate de izbelişte, să crească pe ele, la întâmplare, fel de fel de buruieni. În aceste condiţii, orice om de bun simţ nu mai poate răbda, frustrarea atinge cote prea înalte, aşa că trebuie să ieşim în stradă, să ne facem auziţi, pentru că proasta administrare ne afectează grav şi pentru că nu mai avem de gând să suportăm această situaţie.
Câte persoane estimaţi că se vor alătura acţiunii de duminică?
Pe pagina de Facebook a evenimentului s-au anunţat aproape 3.000 de persoane, dar nu cred că vor veni mai mult de 400 de persoane. Noi, doar iniţiatorii protestului, împreună cu prietenii noştri suntem un grup de cel puţin 70-80 de persoane.
Cât de deranjaţi credeţi că sunt constănţenii de extinderea City Park Mall de către fondul sud-african de investiţii NEPI (New Europe Property Investments)?
Destul de puţin, din păcate. Nu avem cultura sportului şi a dragostei manifestate pentru natură, ne-am lăsat uşor pradă tentaţiilor capitaliste, care vând iluzii şi sentimente superficiale: haine etichetate, fast food+glutamat. Cei mai mulţi dintre noi nu practicăm niciun fel de sport (incidenţa bolilor de circulaţie şi de colon e uriaşă), vedem Delta o dată în viaţă, dar avem la activ câteva sute de grătare la pădure. Cam trist, din păcate. Lucrurile acestea foarte greu le putem schimba. Din punctul meu de vedere, trebuie să începem foarte repede cu cei foarte tineri. Prin intermediul sistemului educaţional se pot cultiva dragostea pentru sport şi natură şi implicarea în acţiunile comunitare.
Există o situaţie exactă a spaţiilor verzi din municipiul Constanţa? Unde anume ne situăm faţă de media europeană a suprafeţei de spaţiu verde pe cap de locuitor?
Cred că orice statistică este de prisos. În Germania, Franţa, Spania şi în toate statele vestice, fiecare doi metri de spaţiu verde este amenajat şi preţuit de toţi cetăţenii. La noi, oraşul arată că o pădure părăsită: copaci netoaletaţi, spaţii verzi pline de frunze uscate, iarbă sălbatică, gunoaie etc. Nu există proiecte de urbanism, nu există o strategie de dezvoltare durabilă. În opinia mea, nu există suficienţi specialişti în primărie, dar asta nu ne miră. Probabil că proiecte importante pentru Constanţa au fost, uneori, dezbătute după petreceri în discotecă, după defilări ale carelor alegorice.
De câte spaţii verzi a fost privat, în ultimii ani, municipiul Constanţa? Se poate vorbi despre un fenomen, despre abuzuri în ce priveşte dispariţia acestora?
Sunt două aspecte grave ridicate de întrebarea dumneavoastră: creşterea procentului de ocupare la sol (orice oraş civilizat se extinde în principal către exterior, pentru a nu aglomera şi pentru a nu polua oraşul) şi dispreţul profund faţă de spaţiile verzi rămase. A fost un abuz generat de incompetenţa urbaniştilor care oricum cu greu s-ar fi impus cu idei bune în faţa unui primar discotecar.
Cine sunt, în opinia dumneavoastră, responsabilii? Reproşaţi ceva, din acest punct de vedere, administraţiei Mazăre?
Administraţia a fost cancerul oraşului. Nu mai este nimic de demonstrat. În timp ce monumentele începeau să se prăbuşească, spaţiile verzi, să fie umplute de gunoaie, nivelul de poluare - foarte ridicat, Teatrul Fantasio - „strivit“ de alte clădiri abuzive ridicate lângă parc sau chiar în parc, iar Opera abia supravieţuia, primarul Constanţei dansa săptămânal cu femei pe jumătate goale, instigând populaţia la desfătare în Mamaia.
Pe undeva, suntem părtaşi. Nu am luat atitudine la erorile grave ale administraţiei, iar pentru omul de rând nu ar fi foarte complicat să sape măcar terenul din faţa blocului (dacă primăria este incapabilă) şi să planteze câteva răsaduri (un pachet de ţigări = zece fire răsad panseluţe).
De ce credeţi că nu avem o cultură a spaţiului verde? De ce nu avem respect pentru parcuri?
Cred că am pierdut-o. Îmi amintesc de jardinierele de la balcon ale mamei, de când eram copil, de faptul că toţi vecinii coborau în faţa blocului şi săpau şi plantau panseluţe. Privesc către aceste spaţii după 20 de ani şi văd pământul pârloagă dar, în faţa blocului, oamenii cu situaţie altădată modestă au acum una, două maşini nemţeşti (unele înmatriculate în Bulgaria). Este foarte simplu, putem cultiva dragostea pentru natură. Dacă nu mi s-a întâmplat în şcoală, am făcut parte din clubul Cercetaşilor României, unde am participat la activităţi ecologice şi comunitare.
Care va fi ecoul protestului de duminică? Ce speraţi să obţineţi prin asta?
Dorim să tragem un semnal de alarmă puternic, pentru că situaţia spaţiilor verzi în oraş este una dezastruoasă, nu mai suportăm despăduririle abuzive şi construcţiile care au îmbâcsit oraşul pentru buzunarul unora care ne „turtesc“ cu maşinile lor mari pe noi, pietoni de rând sau biciclişti. De asemenea, dorim să legăm un grup de acţiune, astfel încât să întreprindem acţiuni ecologice în cadrul altor asociaţii de profil deja înfiinţate. Vom fi cât se poate de virulenţi, dorim să blocăm extinderea mall-ului. Construirea lui s-a făcut prin modificarea mişelească a planului urbanistic local, extinderea lui, prin aceeaşi metodă. Sperăm ca, în urma acestui protest, oamenii de bună credinţă să aibă curajul să ia atitudine, impunându-se cu proiecte şi studii, astfel încât să poată accede către posturi din administraţie de unde pot remedia probleme grave de organizare.
În Constanţa, în pofida faptului că s-au înregistrat, de-a lungul anilor, mai multe probleme legate de spaţiile verzi, nu există organizaţii puternice, cu tradiţie, care să se ocupe de aceste probleme, care să fie o voce puternică, reprezentativă pentru societatea civilă. Care credeţi că sunt motivele?
Politica Ministerului Educaţiei, invazia tehnologică, lipsa oamenilor cu iniţiativă, care să ocupe poziţii administrative-cheie de unde pot derula proiecte importante şi pot motiva mulţi alţi oameni să preţuiască mai mult natura au cauzat această situaţie deplorabilă în care se află Constanţa la capitolul spaţii verzi şi terenuri de sport. L-am auzit pe un profesor înţelept exprimând într-o emisiune la TVR că „trebuie să înţelegem că natura este a două mamă“. Dacă nu conştientizăm acest lucru, ne facem singuri viaţa grea. A noastră şi a celor din jur şi vom rămâne în continuare codaşii Europei la majoritatea capitolelor.
Mall-ul din Parcul Tăbăcărie este ridicat pe un teren retrocedat, retrocedare ce se regăseşte în deja celebrul dosar pe care DNA l-a instrumentat împotriva lui Radu Mazăre, primarul suspendat al municipiului Constanţa, dar şi a multor altor persoane, printre care se numără şi Nicuşor Constantinescu, preşedintele, de asemenea suspendat, al Consiliului Judeţean Constanţa. De ce credeţi că acest teren a fost atât de important pentru administraţia locală, astfel încât să se renunţe la zona de spaţiu verde în favoarea ridicării unui mall?
Este limpede ca lumina cerului. Mall-ul din Tăbăcărie a fost o mare afacere pentru anturajul primarului şi pentru alte persoane cu funcţii ierarhice importante. Au crezut că este o investiţie benefică, o infuzie de capital importantă pentru oraş. De la nivelul dânşilor, de discotecari, nu puteau înţelege că inserţia unei dominante constructive şi economice importante (comerţ, restaurante fast food) într-un spaţiu verde afectează grav calitatea recreativă şi calitatea peisajeră ale parcului.
Ti-a placut articolul?De câte spaţii verzi a fost privat, în ultimii ani, municipiul Constanţa? Care sunt cauzele diminuării suprafeţelor de spaţiu verde? Cine sunt responsabilii? Cum vedeţi posibila rezolvare a acestei situaţii?
Am discutat despre aceste aspecte cu arhitectul Andrei Chivu, unul dintre iniţiatorii protestului de duminică, în cadrul unui interviu acordat cotidianului ZIUA de Constanţa.
Sunteţi unul dintre organizatorii protestului „DA parcurilor şi pădurilor, NU mall-urilor în Constanţa“. Ce anume v-a determinaţi să recurgeţi la un astfel de gest, să organizaţi un astfel de eveniment?
Sunt reîntors în Constanţa de un an, după o experienţă de viaţă şi profesională de patru ani în Austria şi de trei luni în Franţa. Dacă atunci când am plecat, mă simţeam neputincios în faţa prea multor probleme care ţin de administrare urbană şi ordine publică, acum, reîntors acasă, pur şi simplu nu mai suport dispreţul şi incapacitatea personalului administrativ local. În ultimul an, activitatea mea a fost una cu precădere voluntară susţinând acţiuni umanitare (FB-Salvează România Acum), ecologice (Botanică Clubul Elevilor), proiecte administrative (proiect piste bicicletă, Muzeul Satului Dobrogean, Grădini pentru pensionari, Ateliere construcţie bărci, amenajare parcuri etc.) pentru care muncesc în continuu pentru a găsi şi colaboratori care doresc să se implice pentru a le putea îndeplini.
Bineînţeles că imaginea portului plin de cherestea tot timpul şi a şomerilor amărâţi care nu au ce să lustruiască cu dalta îmi provoacă o mare frustrare.
Ne vindem pădurile şi ţara pe câteva şpăgi care se regăsesc în jeep-urile care aglomerează oraşele în care spaţiile verzi sunt lăsate de izbelişte.
Construcţia mall-ului a distrus o suprafaţă verde uriaşă care, culmea, parcă a născut dispreţul şi mai mare al administraţiei pentru spaţiile verzi rămase, multe fiind de asemenea ocupate cu alte construcţii sau lăsate de izbelişte, să crească pe ele, la întâmplare, fel de fel de buruieni. În aceste condiţii, orice om de bun simţ nu mai poate răbda, frustrarea atinge cote prea înalte, aşa că trebuie să ieşim în stradă, să ne facem auziţi, pentru că proasta administrare ne afectează grav şi pentru că nu mai avem de gând să suportăm această situaţie.
Câte persoane estimaţi că se vor alătura acţiunii de duminică?
Pe pagina de Facebook a evenimentului s-au anunţat aproape 3.000 de persoane, dar nu cred că vor veni mai mult de 400 de persoane. Noi, doar iniţiatorii protestului, împreună cu prietenii noştri suntem un grup de cel puţin 70-80 de persoane.
Cât de deranjaţi credeţi că sunt constănţenii de extinderea City Park Mall de către fondul sud-african de investiţii NEPI (New Europe Property Investments)?
Destul de puţin, din păcate. Nu avem cultura sportului şi a dragostei manifestate pentru natură, ne-am lăsat uşor pradă tentaţiilor capitaliste, care vând iluzii şi sentimente superficiale: haine etichetate, fast food+glutamat. Cei mai mulţi dintre noi nu practicăm niciun fel de sport (incidenţa bolilor de circulaţie şi de colon e uriaşă), vedem Delta o dată în viaţă, dar avem la activ câteva sute de grătare la pădure. Cam trist, din păcate. Lucrurile acestea foarte greu le putem schimba. Din punctul meu de vedere, trebuie să începem foarte repede cu cei foarte tineri. Prin intermediul sistemului educaţional se pot cultiva dragostea pentru sport şi natură şi implicarea în acţiunile comunitare.
Există o situaţie exactă a spaţiilor verzi din municipiul Constanţa? Unde anume ne situăm faţă de media europeană a suprafeţei de spaţiu verde pe cap de locuitor?
Cred că orice statistică este de prisos. În Germania, Franţa, Spania şi în toate statele vestice, fiecare doi metri de spaţiu verde este amenajat şi preţuit de toţi cetăţenii. La noi, oraşul arată că o pădure părăsită: copaci netoaletaţi, spaţii verzi pline de frunze uscate, iarbă sălbatică, gunoaie etc. Nu există proiecte de urbanism, nu există o strategie de dezvoltare durabilă. În opinia mea, nu există suficienţi specialişti în primărie, dar asta nu ne miră. Probabil că proiecte importante pentru Constanţa au fost, uneori, dezbătute după petreceri în discotecă, după defilări ale carelor alegorice.
De câte spaţii verzi a fost privat, în ultimii ani, municipiul Constanţa? Se poate vorbi despre un fenomen, despre abuzuri în ce priveşte dispariţia acestora?
Sunt două aspecte grave ridicate de întrebarea dumneavoastră: creşterea procentului de ocupare la sol (orice oraş civilizat se extinde în principal către exterior, pentru a nu aglomera şi pentru a nu polua oraşul) şi dispreţul profund faţă de spaţiile verzi rămase. A fost un abuz generat de incompetenţa urbaniştilor care oricum cu greu s-ar fi impus cu idei bune în faţa unui primar discotecar.
Cine sunt, în opinia dumneavoastră, responsabilii? Reproşaţi ceva, din acest punct de vedere, administraţiei Mazăre?
Administraţia a fost cancerul oraşului. Nu mai este nimic de demonstrat. În timp ce monumentele începeau să se prăbuşească, spaţiile verzi, să fie umplute de gunoaie, nivelul de poluare - foarte ridicat, Teatrul Fantasio - „strivit“ de alte clădiri abuzive ridicate lângă parc sau chiar în parc, iar Opera abia supravieţuia, primarul Constanţei dansa săptămânal cu femei pe jumătate goale, instigând populaţia la desfătare în Mamaia.
Pe undeva, suntem părtaşi. Nu am luat atitudine la erorile grave ale administraţiei, iar pentru omul de rând nu ar fi foarte complicat să sape măcar terenul din faţa blocului (dacă primăria este incapabilă) şi să planteze câteva răsaduri (un pachet de ţigări = zece fire răsad panseluţe).
De ce credeţi că nu avem o cultură a spaţiului verde? De ce nu avem respect pentru parcuri?
Cred că am pierdut-o. Îmi amintesc de jardinierele de la balcon ale mamei, de când eram copil, de faptul că toţi vecinii coborau în faţa blocului şi săpau şi plantau panseluţe. Privesc către aceste spaţii după 20 de ani şi văd pământul pârloagă dar, în faţa blocului, oamenii cu situaţie altădată modestă au acum una, două maşini nemţeşti (unele înmatriculate în Bulgaria). Este foarte simplu, putem cultiva dragostea pentru natură. Dacă nu mi s-a întâmplat în şcoală, am făcut parte din clubul Cercetaşilor României, unde am participat la activităţi ecologice şi comunitare.
Care va fi ecoul protestului de duminică? Ce speraţi să obţineţi prin asta?
Dorim să tragem un semnal de alarmă puternic, pentru că situaţia spaţiilor verzi în oraş este una dezastruoasă, nu mai suportăm despăduririle abuzive şi construcţiile care au îmbâcsit oraşul pentru buzunarul unora care ne „turtesc“ cu maşinile lor mari pe noi, pietoni de rând sau biciclişti. De asemenea, dorim să legăm un grup de acţiune, astfel încât să întreprindem acţiuni ecologice în cadrul altor asociaţii de profil deja înfiinţate. Vom fi cât se poate de virulenţi, dorim să blocăm extinderea mall-ului. Construirea lui s-a făcut prin modificarea mişelească a planului urbanistic local, extinderea lui, prin aceeaşi metodă. Sperăm ca, în urma acestui protest, oamenii de bună credinţă să aibă curajul să ia atitudine, impunându-se cu proiecte şi studii, astfel încât să poată accede către posturi din administraţie de unde pot remedia probleme grave de organizare.
În Constanţa, în pofida faptului că s-au înregistrat, de-a lungul anilor, mai multe probleme legate de spaţiile verzi, nu există organizaţii puternice, cu tradiţie, care să se ocupe de aceste probleme, care să fie o voce puternică, reprezentativă pentru societatea civilă. Care credeţi că sunt motivele?
Politica Ministerului Educaţiei, invazia tehnologică, lipsa oamenilor cu iniţiativă, care să ocupe poziţii administrative-cheie de unde pot derula proiecte importante şi pot motiva mulţi alţi oameni să preţuiască mai mult natura au cauzat această situaţie deplorabilă în care se află Constanţa la capitolul spaţii verzi şi terenuri de sport. L-am auzit pe un profesor înţelept exprimând într-o emisiune la TVR că „trebuie să înţelegem că natura este a două mamă“. Dacă nu conştientizăm acest lucru, ne facem singuri viaţa grea. A noastră şi a celor din jur şi vom rămâne în continuare codaşii Europei la majoritatea capitolelor.
Mall-ul din Parcul Tăbăcărie este ridicat pe un teren retrocedat, retrocedare ce se regăseşte în deja celebrul dosar pe care DNA l-a instrumentat împotriva lui Radu Mazăre, primarul suspendat al municipiului Constanţa, dar şi a multor altor persoane, printre care se numără şi Nicuşor Constantinescu, preşedintele, de asemenea suspendat, al Consiliului Judeţean Constanţa. De ce credeţi că acest teren a fost atât de important pentru administraţia locală, astfel încât să se renunţe la zona de spaţiu verde în favoarea ridicării unui mall?
Este limpede ca lumina cerului. Mall-ul din Tăbăcărie a fost o mare afacere pentru anturajul primarului şi pentru alte persoane cu funcţii ierarhice importante. Au crezut că este o investiţie benefică, o infuzie de capital importantă pentru oraş. De la nivelul dânşilor, de discotecari, nu puteau înţelege că inserţia unei dominante constructive şi economice importante (comerţ, restaurante fast food) într-un spaţiu verde afectează grav calitatea recreativă şi calitatea peisajeră ale parcului.
-, 00:00, 08, 2015, :, Ada, Andrei, Arhitectul, CODĂU, Chivu, Mai multe…
Povestea executorului judecătoresc din Constanța pentru care România a fost condamnată de CEDO (hotărârea Curții Europene) -08 May, 2015 00:00 - Ionuț ZAGONEANU - Sursa: Ziua de Constanta
Povestea executorului judecătoresc din Constanța pentru care România a fost condamnată de CEDO
(hotărârea Curții Europene)
-08 May, 2015 00:00
- Ionuț ZAGONEANU
- Sursa: Ziua de Constanta
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html- Publicat de Dimitrio în
- Mai 8, 2015 la 9:06am în
- Creaţionism vs Evoluţionism în New Age
- Înapoi la Creaţionism vs Evoluţionism în New Age
- Discuţii
Povestea executorului judecătoresc din Constanța pentru care România a fost condamnată de CEDO (hotărârea Curții Europene)
Achitarea a fost făcută în baza art. 16 lit. a din Cod proc. Penala, conform căruia „fapta nu există“, conform avocatului.
Cotidianul ZIUA de Constanța readuce în atenție dosarul executorului judecătoresc Marius Hanu, din Constanța, arestat, judecat, condamnat și, recent, achitat. În urmă cu două zile, judecătorii Ciprian Coadă şi Damian Mitea, din Curtea de Apel Constanţa, l-au achitat pe Hanu, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită. Instanța i-a aplicat executorului judecătoresc doi ani de închisoare pentru trafic de influenţă, cu suspendare sub supraveghere. Înainte de această soluție, executorul judecătoresc s-a adresat Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) unde a susţinut că procesul penal împotriva sa nu fusese echitabil deoarece instanţele de apel nu ar fi examinat probele în mod nemijlocit şi au ajuns la decizii complet diferite în baza aceloraşi probe. În urma cercetărilor specifice, CEDO a condamnat Statul român, obligându-l să-i plătească lui Marius Hanu 3.000 de euro pentru prejudiciul moral, plus orice sumă ce poate fi datorată cu titlu de impozit, precum și 180 de euro pentru cheltuielile de judecată, plus orice sumă ce poate fi datorată cu titlu de impozit de către reclamant.
În continuare, cotidianul ZIUA de Constanța prezintă câteva pasaje extrase din hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului, fragmente considerate de noi a fi importante în expunerea cazului.
„Reclamantul (n.r. Marius Hanu) s-a născut în 1973 şi locuieşte în Constanţa. La 22 martie 2000, s-a început urmărirea penală faţă de reclamant, de profesie executor judecătoresc. Acesta era învinuit de luare de mită, abuz în serviciu şi fals, în baza unor plângeri penale depuse de M.M. şi G.A. (denumiţi în continuare „petenţii“), două persoane pe care le asistase în calitatea sa de executor judecătoresc în cadrul procedurii de executare. M.M. a susţinut că reclamantul îi ceruse bani în schimbul intervenţiei lui pe lângă un judecător în vederea învestirii cu formulă executorie a unui titlu de proprietate; G.A. a declarat că reclamantul îi ceruse o sumă de bani în schimbul ajutorului său în vederea învestirii cu formulă executorie a unei hotărâri judecătoreşti. La 22 martie 2000, s-a organizat o acţiune de prindere în flagrant a reclamantului. Poliţia i-a dat lui M.M. un reportofon şi bani marcaţi cu substanţă fluorescentă. M.M. şi vărul său s-au întâlnit cu reclamantul într-un bar. Potrivit procesului-verbal de prindere în flagrant, M.M. dorise să îi înmâneze reclamantului banii, însă acesta îi făcuse semn să îi pună în servieta lui. Vărul acesteia nu era prezent în acel moment. După ce plicul cu bani a fost pus în servieta reclamantului, a venit poliţia. Procesul-verbal de prindere în flagrant menţiona că nu s-au găsit urme de substanţă fluorescentă pe mâinile reclamantului, dar că banii fuseseră găsiţi în servietă“, conform hotărârii CEDO.
Întreaga hotărâre a Curții Europene a Drepturilor Omului poate fi citită accesând secțiunea „Documente“.
Citește și
Executorul judecătoresc Marius Hanu, condamnat definitiv
Executorul judecătoresc Marius Hanu, achitat pentru luare de mită ş...
Ti-a placut articolul?Cotidianul ZIUA de Constanța readuce în atenție dosarul executorului judecătoresc Marius Hanu, din Constanța, arestat, judecat, condamnat și, recent, achitat. În urmă cu două zile, judecătorii Ciprian Coadă şi Damian Mitea, din Curtea de Apel Constanţa, l-au achitat pe Hanu, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită. Instanța i-a aplicat executorului judecătoresc doi ani de închisoare pentru trafic de influenţă, cu suspendare sub supraveghere. Înainte de această soluție, executorul judecătoresc s-a adresat Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) unde a susţinut că procesul penal împotriva sa nu fusese echitabil deoarece instanţele de apel nu ar fi examinat probele în mod nemijlocit şi au ajuns la decizii complet diferite în baza aceloraşi probe. În urma cercetărilor specifice, CEDO a condamnat Statul român, obligându-l să-i plătească lui Marius Hanu 3.000 de euro pentru prejudiciul moral, plus orice sumă ce poate fi datorată cu titlu de impozit, precum și 180 de euro pentru cheltuielile de judecată, plus orice sumă ce poate fi datorată cu titlu de impozit de către reclamant.
În continuare, cotidianul ZIUA de Constanța prezintă câteva pasaje extrase din hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului, fragmente considerate de noi a fi importante în expunerea cazului.
„Reclamantul (n.r. Marius Hanu) s-a născut în 1973 şi locuieşte în Constanţa. La 22 martie 2000, s-a început urmărirea penală faţă de reclamant, de profesie executor judecătoresc. Acesta era învinuit de luare de mită, abuz în serviciu şi fals, în baza unor plângeri penale depuse de M.M. şi G.A. (denumiţi în continuare „petenţii“), două persoane pe care le asistase în calitatea sa de executor judecătoresc în cadrul procedurii de executare. M.M. a susţinut că reclamantul îi ceruse bani în schimbul intervenţiei lui pe lângă un judecător în vederea învestirii cu formulă executorie a unui titlu de proprietate; G.A. a declarat că reclamantul îi ceruse o sumă de bani în schimbul ajutorului său în vederea învestirii cu formulă executorie a unei hotărâri judecătoreşti. La 22 martie 2000, s-a organizat o acţiune de prindere în flagrant a reclamantului. Poliţia i-a dat lui M.M. un reportofon şi bani marcaţi cu substanţă fluorescentă. M.M. şi vărul său s-au întâlnit cu reclamantul într-un bar. Potrivit procesului-verbal de prindere în flagrant, M.M. dorise să îi înmâneze reclamantului banii, însă acesta îi făcuse semn să îi pună în servieta lui. Vărul acesteia nu era prezent în acel moment. După ce plicul cu bani a fost pus în servieta reclamantului, a venit poliţia. Procesul-verbal de prindere în flagrant menţiona că nu s-au găsit urme de substanţă fluorescentă pe mâinile reclamantului, dar că banii fuseseră găsiţi în servietă“, conform hotărârii CEDO.
Achitare de sub toate învinuirile
Din datele Curții Europene a Drepturilor Omului se mai arată că Hanu „a fost ţinut în arest preventiv în perioada 30 noiembrie 2001 - 27 decembrie 2001, când a fost pus în libertate în baza unei hotărâri judecătoreşti prin care s-a respins cererea procurorului pentru menţinerea lui în arest“. „La 3 decembrie 2001, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa a emis un rechizitoriu de trimitere în judecată împotriva reclamantului pentru luare de mită şi abuz în serviciu. Acuzaţiile aduse acestuia se bazau pe declaraţiile petenţilor şi ale martorilor, precum şi pe procesul-verbal de prindere în flagrant. La 24 septembrie 2002, Tribunalul Constanţa a dispus achitarea reclamantului de sub toate învinuirile după audierea martorilor, a petenţilor şi a reclamantului. Deliberând, instanţa a reţinut că singura probă incriminatoare disponibilă o constituiau declaraţiile petenţilor şi ale martorilor, dintre care unii erau rude ale petenţilor şi puteau declara numai ceea ce le spuseseră petenţii. Mai mult, niciunul dintre martori nu a fost de faţă în momentul în care banii fuseseră înmânaţi reclamantului. În al doilea rând, instanţa a reţinut că în niciuna dintre declaraţiile care i-au fost prezentate nu se menţiona ceva despre reportofonul folosit în cadrul flagrantului organizat de poliţie. În consecinţă, instanţa a hotărât că niciuna dintre probe nu era o dovadă concludentă a vinovăţiei reclamantului. Procurorul a atacat hotărârea“, potrivit deciziei CEDO.Trei ani de închisoare cu suspendare
„În şedinţa Curţii de Apel din 10 ianuarie 2003, procurorul a solicitat condamnarea reclamantului, iar avocatul reclamantului a solicitat respingerea apelului. Reclamantul nu a depus mărturie în faţa instanţei, dar acestuia i s-a acordat ultimul cuvânt în faţa instanţei la terminarea şedinţei şi s-a declarat nevinovat. Nu au fost audiaţi martori şi nu au fost prezentate probe suplimentare în acest stadiu al procedurii. Nici reclamantul, nici avocatul său nu au depus observaţii scrise. Prin hotărârea din 23 ianuarie 2003, Curtea de Apel a casat hotărârea de achitare şi l-a declarat pe reclamant vinovat de ambele învinuiri aduse, condamnându-l la trei ani de închisoare cu suspendare. Instanţa a concluzionat că declaraţiile martorilor constituiau dovada faptului că reclamantul săvârşise presupusele infracţiuni. Reclamantul a introdus recurs susţinând, inter alia, că instanţa de apel nu audiase nemijlocit martorii în legătură cu declaraţiile pe care şi-a întemeiat sentinţa şi nu a luat în considerare alte probe în apărarea sa; faptul că acuzarea reţinuse de la dosar reportofonul folosit în acţiunea de prindere în flagrant, cu toate că reclamantul solicitase examinarea lui de către instanţe, iar procurorul însuşi autorizase înregistrarea; şi faptul că niciuna dintre probele prezentate nu dovedea în mod concludent că el săvârşise pretinsele infracţiuni. La 27 iunie 2003, a avut loc o şedinţă în faţa Curţii Supreme de Justiţie. Reclamantul nu a participat la şedinţă, dar avocatul său a fost prezent. Nu au fost audiaţi martori şi nu au fost prezentate probe noi în timpul şedinţei. La aceeaşi dată, instanţa a închis procedura şi a stabilit data pronunţării deciziei sale definitive“, potrivit Curții Europene a Drepturilor Omului.Respinge recursul introdus de reclamant
În cadrul următoarei şedinţe, din 4 iulie 2003, Curtea Supremă a pronunţat o hotărâre definitivă de respingere a recursului introdus de reclamant. Conform CEDO, „Curtea Supremă a concluzionat că instanţa de apel a apreciat corect probele şi că argumentele reclamantului nu se coroborau cu nicio altă probă prezentată. Instanţa supremă a subliniat că, pe lângă declaraţiile petenţilor, Curtea de Apel s-a bazat şi pe declaraţiile martorilor care ştiau că G.A. încercase să facă rost de bani ca să-l plătească pe reclamant“. De asemenea, „instanţa a considerat irelevant faptul că pe mâinile reclamantului nu fuseseră găsite urme de substanţă fluorescentă, având în vedere că solicitase ca banii să fie puşi în servieta sa. Nu s-a făcut referire la argumentele reclamantului despre reportofon sau la faptul că instanţa de apel nu a procedat la audierea nemijlocită a petenţilor şi martorilor“, conform comisiei europene.„Ulterior condamnării definitive, tatăl nostru a decedat“
Alina Hanu, sora și totodată avocatul executorului judecătoresc, a acceptat să ne ofere câteva detalii din acest dosar, deschis în urmă cu mai bine de 15 ani. „(...) Urmează să vedem motivarea Curții de Apel Constanța. Inițial, fusese achitat de Tribunalul Constanța, în mod corect, pentru ambele fapte. Ulterior, a fost condamnat de Curtea de Apel Constanța și de Înalta Curte de Casație și Justiție a României. În 2004, s-a făcut plângere la CEDO pentru că s-a încălcat dreptul la un proces echitabil. După mai mult timp, plângerea a fost admisă. (...) S-a constatat în mod clar că au fost încălcări flagrante ale dreptului la un proces echitabil și ale dreptului la apărare. L-am reprezentat în această cauză deoarece am crezut foarte mult în ea. (...) CEDO a constatat că în mod injust a fost judecat, că au fost încălcate o serie de drepturi ale omului. Am formulat cerere de revizuire, care s-a admis. Astfel, am desființat soluția de condamnare a Curții de Apel Constanța și ne-am rejudecat. Fratele meu a fost arestat de Sfântul Andrei, pe data de 30.11.2001. Ulterior condamnării lui definitive, din păcate, tatăl nostru a făcut un accident vascular și a decedat. (...) Deși au trecut 15 ani, România se schimbă încet, din păcate. (...) În continuare, putem să parcurgem același drum, încă 15 ani. Eu mai am timp. Nu știu acum cât timp are fiecare. O să conturez exact ce se mai poate face. În acest caz, Curtea de Apel Constanța a împărțit «dreptatea». Nu este suficient ca în baza unor suspiciuni să continuăm să inculpăm, să condamnăm oameni care trag aceste ponoase pe o durată îndelungată. Probabil că nu se pot remedia în niciun fel“, a conchis Alina Hanu, avocat în cadrul Baroului Constanța.Întreaga hotărâre a Curții Europene a Drepturilor Omului poate fi citită accesând secțiunea „Documente“.
Citește și
Executorul judecătoresc Marius Hanu, condamnat definitiv
Executorul judecătoresc Marius Hanu, achitat pentru luare de mită ş...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)