Poreclă Sile this Millennium Pseudonime sile_this_millennium

luni, 4 aprilie 2011

Chiru - „Mazăre, ca şi Hitler, va deveni o pată neagră şi urâtă, după 2012"

Chiru - „Mazăre, ca şi Hitler, va deveni o pată neagră şi urâtă, după 2012"

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
Acasa arrow Politic arrow Chiru - „Mazăre, ca şi Hitler, va deveni o pată neagră şi urâtă, după 2012"

Chiru - „Mazăre, ca şi Hitler, va deveni o pată neagră şi urâtă, după 2012"

Share |
cap_6.jpgChristian Gigi Chiru a anunţat ieri că îl dă în judecată pe Radu Mazăre pentru jignirile aduse şi că îi va cere despăgubiri în valoare de un milion de euro, bani pe care-i va folosi să repare gardurile de la cimitirele Constanţei

Preşedintele organizaţiei judeţene a PDL Constanţa, Gigi Chiru, a anunţat ieri că îl va da în judecată pe primarul Constanţei pentru jignirile ce i-au fost aduse.

„Vreau să-i dau nişte veşti domnului primar Măzărică, pentru că aşa îi voi spune de acum înainte, acest mic nazist al vremurilor noastre. El a demonstrat că este nazist, iar acum arată că este şi rasist. Este pentru a doua oară când mă atacă public, şi neprovocat. Îl anunţ că îl voi da în judecată şi îi voi cere un milion de euro despăgubiri, iar de acei bani voi repara gardurile cimitirelor din Constanţa", a declarat Christian Gigi Chiru. Şeful democrat-liberalilor constănţeni este de părere că prin jignirile ce i-au fost adresate, Mazăre ar încerca să distragă atenţia de la subiectul gardului ucigaş de la Cimitirul Central care s-a prăbuşit peste doi oameni, pe unul dintre ei omorându-l. Cu acest prilej, Chiru l-a înştiinţat pe Mazăre că nu este ţigan, invitându-l să demonstreze în instanţă că ar fi, pentru a-şi susţine afirmaţiile.

„Originile mele sunt pur româneşti"

Chiru_Mazare_Gigi_Chiru_1.jpg„Aş fi fost mândru şi aş fi recunoscut în prima secundă, dacă eram rrom, ţigan... Îl anunţ însă că originile mele sunt pur româneşti. Ştiu că şi-a pus generalii să-mi caute originile şi chiar etimologia numelui, dar eu îl scutesc de acest efort. I-am pregătit un material referitor la familia mea - unde ne-am născut, unde am trăit. (...) De patru generaţii, familia mea trăieşte în Dobrogea. Suntem originari din comuna Horia, judeţul Tulcea", a declarat Gigi Chiru, adăugând că în timp ce numele său de familie are origini greceşti, al primarului Mazăre vine de la o plantă leguminoasă, cu fructe în formă de păstaie, şi cam atât.

Gigi Chiru şi-a reiterat afirmaţiile potrivit cărora speră ca în 2012 Constanţa să scape de administraţia Mazăre. „Aşa cum Hitler a devenit o pată neagră în istorie, sper ca şi Mazăre să devină o pată neagră şi urâtă după alegerile locale din 2012", a declarat democrat-liberalul. Chiru a precizat că va face toate demersurile pentru „corijarea" lui Mazăre, întrucât este convins că primarul va continua în acelaşi stil. „Am crezut că prima oară a fost un accident , însă a doua oară a spus cuvântul «ţigan» de trei ori în două minute", a adăugat democrat-liberalul.

Antecedente

Reamintim că prima jignire adresată de Mazăre şefului PDL Constanţa a avut loc pe 7 februarie, atunci când, în emisiunea Reporter de la TV Neptun, edilul a vorbit în acelaşi registru despre Chiru: „S-au dus pe la ţiganu' ăsta de la ISC (Inspectoratul de Stat în Construcţii), pe la Chiru, care nu ştie ce să facă decât să blocheze orice construcţie...". Ca urmare a acestor declaraţii, postul de televiziune a fost somat public de către Consiliul Naţional al Audiovizualului. Mai precis, prin decizia nr. 230 din 3 martie a.c., CNA a sancţionat SC SOTI Cable Neptun SRL pentru TV Neptun, din pricina injuriilor. Consiliul a considerat că prezentatoarea emisiunii ar fi trebuit să intervină şi să-l atenţioneze pe invitatul emisiunii de ştiri că o asemenea atitudine contravine legislaţiei audiovizuale. Or, aceasta nu a avut nicio reacţie din care să reiasă măcar că dezaprobă folosirea unui limbaj injurios de către invitat. „Atitudinea permisivă a prezentatoarei emisiunii a condus, implicit, la încălcarea dreptului la imagine al persoanei la adresa căreia dl. primar Radu Mazăre s-a referit în termeni injurioşi", se arată în decizia CNA.

duminică, 3 aprilie 2011

Comunitatea Ziare.com - Între jurnalistul mediocru Iulian Leca şi profesionista Ioana Ene

Comunitatea Ziare.com - Între jurnalistul mediocru Iulian Leca şi profesionista Ioana Ene la Ziare.com

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

re jurnalistul mediocru Iulian Leca

www.jup.ro

şi jurnalista Ioana Ene ( "Revolutia nesimtirii a invins")

CLASA POLITICĂ DIN ROMÂNIA INTRE PARADOX SI IMPOSTURĂ DE LA STING LA DREAPTA SI RETUR !

"suficient de scurt ca sa fie atragator si suficient de lung ca sa acopere totul"a preluat-o prin "copiere" mediocrul intelectual utecilă de la premierul aliantei DA , adică de Trădiceanu copiată si de acesta după "Goagăl" halal premieri de dreapta mai are ROMÂNIA in competitie cu "capitalistii " de stinga ai "capitalismului de cumetrie " care culmea sint condusi de un presedinte de onoare care a fost cominternist de cap să vă fie la toti...("n")

Ghiciţi pe cine aleg şi care-i profesionistul ?

0 comentarii - Comenteaza - Imi place!
Sursă caricatură :

Pozitia lui Jup

Caricatura lui Jup - Boc, cravata violet si Avram Iancu

Data publicarii: 18/03/2011

www.jup.ro

luni, 28 martie 2011

Azi , WikiLeaks : ştiri în neştire ! - Cititor de Proză


Azi , WikiLeaks : ştiri în neştire ! - Cititor de Proză

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

WikiLeaks: Cine detine cu adevarat Romania - telegramele Ambasadei SUA la Bucuresti

Scandalul telegramelor diplomatice americane dezvaluite de WikiLeaks a ajuns in Romania. Intr-o serie de telegrame ale ambasadei SUA la Bucuresti, datate 2006- 2009, diplomatii americani fac o radiografie dura realitatilor romanesti, remarcand impletirea simbiotica a politicului cu economicului.

Una din cele mai spectaculoase lecturi o constituie documentul intitulat "Banii sau politica: cine detine cu adevarat Romania?". Acesta face o clasificare a "oligarhilor" romani, din care fac parte nume binecunoscute, precum Dinu Patriciu, Dan Voiculescu, Sorin Ovidiu Vintu, Ioan Niculae, Gigi Becali. Clasamentul baronilor locali ii numeste pe Atilla Verestoy, fratii Micula, Ion Tiriac si Adrian Nastase.

WikiLeaks: Topul oligarhilor romani, in viziunea ambasadei SUA

Intre-un rezumat al documentului, plasat la inceputul acestuia, consilierul politic al ambasadei americane, Theodore Tanoue, spune ca, dupa 1989, "un mic grup de indivizi ce aveau legaturi cu regimul post-comunist si/sau omniprezenta Securitate".

"In timp ce zeci de baroni regionali au aparut dupa 1989, un mic grup de oameni cu foarte multa putere continua sa exercite o influenta semnificativa asupra politicii din Romania", continua analiza, publicata deHotnews.

"Nici unul dintre acestia nu este legat exclusiv de un singur partid, chiar daca unii dintre ei chiar sunt membri ai unor formatiuni politice", subliniaza diplomatul american.

Tanoue precizeaza ca multi dintre oligarhii si baronii romani au legaturi subterane cu fosti ofiteri de securitate sau cu persoane din actualele servicii secrete si-si promoveaza propriile interese prin trusturile media pe care le detin.

Documentul a fost intocmit de absolventul Universitatii Indiana, Jeremy Stewart, in practica pe perioada verii in cadrul Sectiunii Politice a Ambasadei, si semnat de Mark Taplin, adjunctul ambasadorului SUA.

Cinci oligarhi romani si averile lor

Topul incepe cu Dan Costache "Dinu" Patriciu, care "practic controleaza esaloanele superioare din PNL si are o mare influenta asupra actualei puterii", "are o legatura stransa cu fostul premier Adrian Nastase, persoana care detinea puterea atunci cand Patriciu a cumparat compania Rompetrol de la stat".

Intr-o interventie telefonica la Realitatea Tv, Patriciu a comentat: "In ceea ce ma priveste, relatia cu politica nu numai ca nu mi-a folosit, dar m-a si impiedicat in viata de afaceri", si "n-am donat sume partidelor, ci oamenilor".

Patriciu este urmat de Dan Voiculescu, "declarat oficial un colaborator al Securitatii ce avea numele de cod "Felix", dezvaluire ce l-a impiedicat sa detina functia de vice-premier". "Pozitia sa din era comunista ca manager al unei companii sub acoperire a Securitatii sugereaza ca el era un ofiter cu grad inalt, nu doar un colaborator... Lui Voiculescu ii lipseste un program politic clar sau o ideologie si isi conduce partidul in mod oportunist... George Copos, un aliat al lui Voiculescu din Partidul Conservator si vice-premier are o avere de 420 de milioane de dolari si este de aceeasi factura ca si Voiculescu, desi averea sa a fost dobandita in principal pe baza industriei hoteliere".

Sorin Ovidiu Vintu este mentionat pe locul trei al topului, iar acesta "nu are legaturi directe cu un singur partid politic, alegand, in schimb, sa le influenteze pe toate". "Practicile sale de afaceri sunt controversate, si sunt, probabil, de natura infractionala".

Ioan Niculae "intretine relatii bune cu toate partidele mari si guvernele anterioare, desi in trecut el era vazut ca unul dintre marii sponsori ai PSD. Inainte de 1989, Niculae ar fi actionat ca ofiter al Securitatii. Astazi, el detine cea mai mare companie agricola (InterAgro Group) precum si o companie de asigurari de top (ASIROM)".

Pe locul cinci, George "Gigi" Becali, "al doilea cel mai popular politician din Romania dupa presedintele Traian Basescu". "Se spune ca averea lui Gigi Becali provine din afacerile cu ovine ale tatalui sau de pe piata neagra care aduceau beneficii agentilor de Securitate, responsabili cu monitorizarea lui in perioada exilului din cauza asocierii lui cu Garda de Fier".

WikiLeaks: Becali, cel mai popular politician roman, dupa Basescu

"In 2004 intr-un interviu dinainte de alegeri, Becali a recunoscut ca a primit aproximativ 150.000 de dolari de la familia sa atunci cand regimul lui Ceausescu a cazut. Dupa ce a lucrat in afacerea familiei de comert si iaurt in perioada comunista, Becali a inceput sa isi mareasca averea in 1990 exportand in Turcia camioane pline cu rulmenti cu bile, marfa care se pare ca ar fi fost furata, si importand blugi de proasta calitate de la un furnizor din Istanbul. Totusi, cea mai mare parte a averii sale provine din tranzactii imobiliare eficiente, unele dintre ele suspectate de manipulari dubioase din interior", continua documentul, care mai apreciaza averea lui Becali la 950 de milioane de dolari in 2006.

Baronii locali, cu averi uriase

Ambasada SUA incepe topul baronilor locali cu Attila Verestoy, despre care, "in aprilie 2007, cotidianul Atac a publicat acuzatiile unui fost ofiter de Securitate, potrivit caruia Verestoy fusese recrutrat de catre Securitate in orasul sau natal, Odorheiul Secuiesc, in ciuda unei decizii din Octombrie 2006 ale CNSAS care indica ca Verestoy nu colaborase cu Securitatea". "El a fost, de asemenea, implicat in cateva scandaluri politice... Averea sa este estimata la aproximativ 1,5 miliarde de dolari in 2006".

Viorel si Ioan Micula, "adesea mentionati ca fratii din Bihor", ii urmeaza lui Verestoy Attila. "Desi activi in afacerile media si hoteliere, ei se identifica cel mai mult cu grupul European Drinks & Food, companie cu o veche notorietate de practici de business dubioase si care a apelat in trecut la manipulare politica si economica pentru a obtine o pozitie avantajata pe piata (conform telegramei de referinta A). Fratii Micula se pare ca au legaturi cu toate partidele mari in Bihor...Averea lor neta a fost estimata la circa 770 milioane de dolari in 2006".

Iulian Dascalu, "Regele Mallurilor", "are de asemenea legaturi cu justitia, cu SRI-ul si cu Securitatea, fosti oficiali de rang inalt din toate acestea lucrand acum ca directori sau avand legaturi cu compania sa. Averea sa neta este estimata la aproximativ 120 milioane de dolari".

Ion Tiriac "nu are legaturi oficiale cu niciun partid, desi este cunoscut ca a avut relatii apropiate cu PSD si cu fostul premier Adrian Nastase. In ciuda acestor legaturi, el mentine relatii bune cu toate guvernele si partidele si, spre deosebire de alte personaje, are o reputatie publica relativ pozitiva".

Cu toate acestea, scrie Ambasada SUA, "dupa ce fiul sau a fost arestat pentru trafic de droguri, Tiriac este mentionat ca si-ar fi folosit banii si puterea pentru a curata numele fiului sau, avand ca rezultat o investigare a procurorilor de caz de catre fostul ministru al Justitiei Monica Macovei. Alta controversa, in 2005, a implicat uciderea ilegala de mistreti de catre vanatori invitati in Romania de Tiriac. Averea sa este estimata la aproximativ 1,5 miliarde de dolari in 2006".

In fine, Ovidiu Tender, "un personaj legat de Securitate care si-a construit averea in afacerile cu petrol si a inselat guvernul roman cu circa 93 de milioane de dolari inainte de a fi trimis temporar dupa gratii, este exemplul perfect de fost 'oligarh' a carui influenta pare sa fi scazut ca urmare a unei investigatii DNA si a pierderii de sprijin politic". "Averea neta a lui Ovidiu Tender este estimata la aproximativ 190 de milioane de dolari in 2006".

Documentul se incheie cu un scurt comentariu, anume ca "jocul banilor si politicii in Romania este consistent, insa nu este static".

"Influenta 'Baronilor Locali' s-a schimbat dupa alegerile din 2004 si dupa schimbarea guvernului din aprilie 2007. Nici 'oligarhii' romani nu au garantata o prezenta continua pe scena politica romaneasca, zguduita de presedintele Basescu care le-a oferit spate politic procurorilor de la DNA sa ancheteze coruptia la nivel inalt".

Taubman, ingrijorat de influentele rusesti asupra oligarhilor

Ambasadorul american la Bucuresti, Nicholas Taubman, isi exprima ingrijorarea, in 2007, intr-o telegrama adresata adjunctului secretarului de stat pe probleme europene, Daniel Fried, in privinta influentei rusesti asupra oligarhilor romani.

"De asemenea, este ingrijoratoare marirea influentei oligarhilor din Romania si rolul lor ca unealta a intereselor rusesti", scrie Taubman.

WikiLeaks: Oligarhii din Romania, uneltele Rusiei

Intr-o alta telegrama, Taubman preciza ca absenta presedintelui "Basescu pro-american din CSAT lasa loc producerii de actiuni daunatoare". Acesta scria ca interesele Statelor Unite pot fi afectate de aceasta evolutie.

"Sunt semne care indica cresterea influentei oligarhilor influentati de Rusia pe probleme de politica energetica si energetica; dand inapoi in lupta anticoruptie si o derapare din ce in ce mai rapida a politicilor euro-centrice", mai scrie ambasadorul american.

Ce jurnalist roman a furnizat informatii americanilor?

Dupa cateva zile de suspans, telegramele SUA dezvaluie identitatea ziaristului care a furnizat informatii privind societatea romaneasca. Intr-o telegrama din 2007, diplomatii americani relateaza o intalnire cu Bogdan Chirieac, pe atunci redactor-sef al cotidianului Gandul. "Chirieac a sustinut ca problemele cu bautura ale presedintelui s-au inrautatit".

Bogdan Chirieac a mai relatat ca Vasile Dancu ar fi creierul din spatele operatiunii de suspendare a presedintelui si ca mogulii media se coordoneaza activ cu liderii opozitiei pentru campania de suspendare, iar Dinu Patriciu doreste sa-l ingenuncheze pe Traian Basescu.

"El a relatat ca directorul de comunicare Adriana Saftoiu a fost mustrata de presedinte pentru ca a dezvaluit jurnalistilor ca fosta sefa de cabinet si consiliera pe probleme politice Elena Udrea petrece ore in sir cu Traian Basescu in spatele usilor inchise. Doar cele mai puternice figuri din Partidul Democrat al lui Basescu, in special Ministrul de Interne Vasile Blaga si Ministrul Apararii Sorin Frunzaverde pareau sa aiba puterea sa tina partidul unit".

"Chirieac, un apropiat al lui Geoana si a altor membri ai PSD, a vorbit in termeni pozitivi de rolul important a lui Geoana, subliniind ca, in sfarsit, liderul PSD si-a intrat in ritm ca figura politica si comunicator", continua telegrama.

Procurorul Nastasiu le-a citit diplomatilor dintr-un dosar care ii mentiona pe Patriciu si Hayssam

Fostul procuror Ciprian Nastasiu le-a citit oficialilor americani dintr-un dosar in care Dinu Patriciu si Omar Hayssam erau investigati pentru importuri de petrol din Irak si spalare de bani, sustine sursa citata.

Intr-o telegrama din 2006, este relatata intalnirea dintre purtatorul de cuvant al Parchetului General de la acea vreme, Robert Cazanciuc, procurorul Ciprian Nastasiu si un reprezentant al ambasadei SUA. "Citind din dosar, Nastasiu a descris o operatiune condusa de Patriciu si Hayssam, din 2001-2004, care a implicat 25.000 de tone de petrol, certificate de origine false si spalare de bani in cel putin trei tari".

"Desi nu a dat detalii, Nastasiu a declarat ca Patriciu si Hayssam sunt suspectati de implicare in traficul cu arme in legatura cu importurile de petrol din Irak".

Basescu si FBI

In 2006, dupa vizita efectuata de directorul FBI Robert Muller in Romania, diplomatii americani scriau, intr-o telegrama secreta, ca "Basescu a comentat ca si el simte ca relatia poate fi extinsa si a subliniat ca ar dori sa vada o prezenta FBI in Romania la fel de robusta ca cea a CIA".

Intalnirea directorului FBI cu premierul Tariceanu a prilejuit "surprinderea" prim-ministrului roman, la auzul vestii ca 90% din fraudele informatice care afecteaza site-ul e-Bay isi au originea in Romania: "Surprinderea lui Tariceanu a fost evidenta cand directorul a raportat ca 90% din criminalitatea informatica pe e-bay provine din Romania si ca Pay-Pal nu mai doreste sa faca afaceri cu Romania."

In schimb, la intalnirea dintre directorul FBI si directorul SRI George Maior, acesta din urma a atras atentia asupra influentei rusesti din Romania: "Maior a indicat 'interesul si influenta ruseasca asupra Romaniei aflate in crestere' drept una din prioritatile securitatii interne ale Romaniei in viitorii ani, in special in domeniul energiei. O a treia prioritata a fost dezvoltarea de noi capacitati de a combate crima organizata notand ca 'factorul rusesc' este foarte prezent in crima organizata din Romania".

Vizita lui Geoana la Moscova

Relatia lui Mircea Geoana cu Rusia constituie subiectul unei telegrame a ambasadei SUA din 2009.

"Un si mai mare mister este modul cum abordeaza Geoana Rusia. Geoana l-a criticat public pe Basescu pentru o pozitie prea dura fata de Moscova, cu argumentul ca Guvernul Romaniei trebuie sa nu permita ca disputele din politica externa pe anumite subiecte sa impiedice un dialog pe alte chestiuni. Desi Geoana se confrunta cu critici dupa dezvaluirea a doua vizite secrete la Moscova in 2009, campania sa n-a fost afectata de subiect. Calatoria cea mai recent dezvaluita a implicat faptul ca Geoana s-a dus la Moscova cu avionul oligarhului Sorin Ovidiu Vantu", se arata textul acesteia.

Intr-o alta telegrama, tot din 2009, an electoral in Romania, americanii ii creioneaza portretul lui Geoana, caruia "criticii ii reproseaza ... schimbarile dese de pozitie, populismul, indecizia si lipsa de substanta... Fostii asociati ii critica natura ranchiunoasa (incercand sa-i inlature pe majoritatea rivalilor politici interni), ambitia excesiva si lipsa de loialitate. Pentru unii, este un hibrid neplauzibil intre mecanica de tip american si flexibilitatea morala romaneasca.

Cu doi ani inainte de acest moment, Geoana se prezenta ambasadorului SUA drept "viitorul prim-ministru" si anunta ca va face o intelegere cu Basescu pe sase ani.

Geoana, doua intalniri cu Basescu inainte de suspendare - "Viziunea mea este mai mare decat a lui Basescu"

In 2007, ambasada SUA scria ca Mircea Geoana le-a marturisit diplomatilor americani ca s-a intalnit de doua ori in secret cu Basescu inainte de suspendarea din 2007 si ca partidul "l-ar omori" daca afla.

WikiLeaks: Geoana - "I am number one in Romania today"

"El a inceput prin a declara ca si-a dat toata silinta sa gaseasca o solutie amiabila prin care sa nu se ajunga la suspendarea presedintelui Basescu", iar negocierile s-au concentrat pe trei teme majore, "inclusiv o intelegere ca PSD sa renunte la actiunea de suspendare a presedintelui in schimbul unor scuze publice din partea presedintelui, in care sa spuna ca - fiind bine intentionat - actiunile sale au intrecut, poate, masura; presedintele ar mai fi trebuit de asemenea "sa garanteze" ca a auzit mesajul Parlamentului si sa promita sa implice Parlamentul intr-un mod pozitiv."

"Ultima parte a intelegerii, potrivit lui Geoana, ar fi fost acceptarea unui "Mare Proiect National", care sa includa un efort de revizuire a constitutiei, introducerea votului uninominal, descentralizarea functiei publice, un plan accelerat de investitii in autostrazi, infrastructura si de crestere a capacitatii de absorbtie a fondurilor UE".

Potrivit telegramei, "Geoana a adaugat ca este de departe mai bun decat oricare alt expert in probleme de politica externa din cabinetul Tariceanu si ca doreste sa-si puna expertiza in slujba Romaniei.

Geoana a fost citat, in mai multe telegrame, cu cateva fraze memorabile: "A precizat ca i-ar fi mult mai usor sa se relaxeze avand telecomanda guvernului in mana", "Sunt numarul unu in Romania astazi, si sunt indreptatit sa-mi folosesc puterea", si "Viziunea mea este mai mare decat a lui Basescu".

Geoana: Un amalgam de informatii culese din diverse surse deschise, din presa romaneasca

Mircea Geoana a negat, prin telefon, la Antena3, ca ar fi mers cu avionul lui Vintu. Acestea sunt " informatii tipice intoxicarii din partea statului roman. Cine putea sa-i spuna americanului? Este evident ca a fost servit. Cand scrie ambasadorul american, este o informatie oficiala. Cand scrie un stagiar din ambasada, este o informatie colaterala", a comentat Geoana textul telegramei.

Basescu despre cazul Nastase: "Nu ma faceti sa dau drumul la dosare"

O telegrama din 2009, intitulata "O furtuna perfecta: coruptia, statul de drept si reforma justitiei se afla in prim-plan in Romania", relateaza o replica interesanta, atribuita presedintelui Basescu, cu ocazia unei intalniri de la Cotroceni pentru a aproba un plan de actiuni care sa trateze reformele din sectorul justitiei. "Geoana si alti PSD-isti s-au plans ca dosarul Nastase este politic. Basescu ar fi replicat taios: 'Nu ma faceti sa dau drumul la aceste dosare in public - fiecare dintre plangerile penale impotriva lui Nastase sunt de la oameni din partidul vostru, nu al meu'".

Intr-o alta telegrama din 2009, oficialii americani relateaza o intalnire cu seful DNA, Daniel Morar, care a anuntat ca "ar trebui sa ne asteptam curand la inculpari ale unor persoane din DGIPI si DGA care au fost implicate intr-o serie de activitati de politie politica, inclusiv activitati de interceptari telefonice si de supraveghere. Aceste incalcari ale dreptului la viata privata au avut loc in ciuda faptului ca nu se desfasurau adevarate urmariri penale. Mai degraba, oamenii au facut acest lucru cu scopul de a obtine avantaje personale sau pentru a obtine informatie pentru a-i santaja pe altii. A fost socant ca, chiar si la doua decenii dupa disparitia regimului comunist, multe practici vechi continau inca. 'Putem dovedi asta', a adaugat el".

Georgian Pop despre "persoanele proaste si lacome"

Deputatul PSD Georgian Pop face subiectul unei telegrame a ambasadei SUA din 2008. Acesta a povestit despre planurile PDL si PSD de formare a noului guvern de coalitie dupa alegerile recent incheiate: "Pop a confirmat ca o busculada a inceput intre membri PSD pentru a face parte din urmatorul executiv. Multe persoane 'proaste si lacome' din partid - in special cele care nu au reusit sa castige posturi in urma alegerilor - sperau sa obtina acces la pozitii si resurse guvernamentale (...) Alaturarea de PDL este ca si cum ai intra intr-o capcana pusa de presedintele Traian Basescu".

Intr-o alta telegrama din 2008, apare scris ca "Iulian Iancu, presedintele Comisiei pentru Energie din Camera Deputatilor si expertul PSD pe tema energiei, a spus oficialilor economici americani ca este ingrijorat de faptul ca Rusia isi foloseste puterea energetica sa manipuleze evenimentele politice din regiune".

Achizitia de avioane, in mai multe telegrame

Achizitia, de catre Romania, a unor avioane, face subiectul mai multor depese diplomatice.

Este relatata o discutie Traian Basescu - Nicholas Taubman din 2007, in care Basescu i-ar fi spus ambasadorului american ca "atat timp cat va fi presedinte nu va avea loc alegerea unui avion de vanatoare european".

"Ca raspuns la intrebarea ambasadorului legata de inlocuirea flotei de avioane de vanatoare, presedintele roman a spus imediat ca stia despre curentul de opinie din guvernul Tariceanu care favoriza un avion de vanatoare european in locul scenariului F-16 / JSF pe care Basescu si fostul ministru al Apararii Sorin Frunzaverde l-au sustinut puternic. Basescu a spus ca stie ce incearca sa faca 'europenii' si actualul guvern, dar ca atat timp cat va fi presedinte nu va avea loc alegerea unui avion de vanatoare european".

In 2009, ambasada SUA scria Washingtonului ca "Parlamentarul PSD Georgian Pop le-a declarat consilierilor politici pe 26 februarie ca disputa verbala dintre Mircea Geoana si Ministrul Apararii Stanisoara asupra achizitionarii de avioane de lupta a fost doar o chestiune de 'imagine politica' inaintea anului electoral. Geoana este de fapt in favoarea achizitionarii avioanelor americane de lupta F-16, dar a vrut sa obtina niste puncte electorale contrazicandu-l pe Basescu in problema achizitionarii de echipamente militare in timpul unei crize financiare".

Lazaroiu a aparat scurgerile de informatii din dosarul Noricai Nicolai

O telegrama diplomatica din 2007 nota: "Consilierul prezidential Sebastian Lazaroiu "a aparat tacticile dure ale presedintelui Basescu impotriva Noricai Nicolai, nominalizata la scaunul de ministru al Justitiei (inclusiv scugerea de informatii din dosarul sau personal si cererea la CNSAS pentru o nou opinie daca aceasta ar fi colaborat sau nu cu Securitatea) argumentand ca aceste tactici erau justificate de capacitatea Noricai Nicolai de a face rau sistemului judiciar.

"Lazaroiu a notat ca neajunsurile ei si conflictele de interese (inclusiv legaturi apropiate cu oligarhul Dinu Patriciu) erau un secret deschis in comunitatea judiciara", se arata in telegrama.

"Lazaroiu a mai spus ca esecul PSD/PNL de a-l da jos pe Basescu in urma cu un an arata ca aceste formatiuni nu vor mai incerca aceasta mutare invocand articolul 95 din Constitutie care se refera la 'savarsirea de fapte grave'. El a adaugat, totusi, ca in cel mai rau caz, oponentii lui Basescu ar putea urma calea articolului 96 care prevede 'inalta tradare', creand un scandal referitor la 'afaceri externe'. Intrebat daca acest lucru se refera la cazul Haysaam, acesta a dat din cap ca da si a adaugat ca acest caz, desigur, 'nu are niciun sens'".

Lazaroiu: Asta fac toti ambasadorii si toata diplomatia face asta

Consilierul prezidential, Sebastian Lazaroiu, a remarcat, la Realitatea Tv, ca telegramele diplomatice americane releva o realitate obisnuita si ca el insusi a purtat discutii cu diplomatii SUA. "Asta fac toti ambasadorii, si toata diplomatia face asta. Probabil ca si diplomatii romani fac asta in tarile in care se afla...Eu am avut dscutii cu consilierul politic de la ambasada SUA, informatii publice pe care le analizam, treceam dincolo de mica birfa din presa. Era un om briliant, absolvent de stiinte politice".

In ceea ce priveste mentionarea numelui sau intr-o telegrama pe tema suspendarii presedintelui Basescu, Lazaroiu a spus: "Nu era niciun secret, era o campanie de presa in perioada respectiva, care incerca sa-l agate pe presedinte de cazul Hayssam, erau jurnalisti grei, arata clar care era directia- ei voiau sa ajunga la acuzarea de inalta tradare, cu doua treimi din parlament; eu am spus care cred ca e pasul urmator, vazand campania de presa".

Zona energetica, o tema reluata

In 2006, o telegrama a ambasadei SUA relateaza despre scandalul de spionaj ce i-a avut in centru pe Codrut Seres - ministrul Economiei, Zsolt Nagy - ministrul Comunicatiilor, Stamen Stancev - consultant bulgar si Vadim Benyatov - cetatean american. "Observam, totusi, ca sectorul energetic este in mod traditional unul dintre cele mai intens manipulate si predispuse la coruptie sectoare din economia Romaniei. Grupuri de interese de afaceri romanesti au incercat indelung sa controleze resursele energetice locale intr-o maniera care ar fi adus beneficii multor dinozauri industriali (inclusiv combinatelor chimice si de productie de ingrasaminte) care sunt competitive doar datorita energiei ieftine", scria atunci ambasada.

"Ceea ce pare clar e ca presedintele Basescu a adoptat o alta linie populista care va avea rezonanta printre votantii romani. Au circulat zvonuri, reluate de Basescu insusi, ca doua dintre cele mai mari companii energetice romanesti, OMV/Petrom si Rompetrol, iau in calcul vanzarea de active semnificative unor companii energetice rusesti. Atat Basescu, cat si Tariceanu au aratat in intalniri private cu oficiali ai SUA ca sunt preocupati de o asemenea posibilitate".

De asemenea, in 2008, ambasada SUA il citeaza pe Dinu Patriciu spunand ca KMG (KazMunaiGaz) ramane o companie de stat dominata de un dictator: "Presedintele Kazahstanului, Nazarbayev, a trimis cativa tineri kazahi in Marea Britanie si SUA pentru MBA-uri, si cultura lor se imbunatateste. Oricum, a spus Patriciu, KMG ramane o companie de stat dominata de un dictator.

Tot in 2008, ambasada SUA nota ca "Vosganian continua sa sustina relatii mai stranse cu Moscova si a minimalizat public faptul ca Romania plateste unul dintre cele mai mari preturi din Europa pentru importurile de gaze din Rusia".

Presedintele Romaniei oferea in 2007 Egiptului expertiza in domeniul nuclear

Intr-o telegrama din 2007, intitulata "Presedintele Romaniei ofera Egiptului expertiza in domeniul nuclear", diplomatii americani scriu ca ambasadorul roman in Egipt, Gheorghe Dumitru, "a spus ca in timpul intalnirii de 45 de minute a presedintelui Basescu cu Mubarak, Basescu a oferit asistenta romaneasca pentru a avansa obiectivele Egiptului in domeniul energiei nucleare. Potrivit lui Dumitru, Basescu i-a spus lui Mubarak ca Romania ar fi dispusa sa ofere pregatire oamenilor de stiinta egipteni in domeniul operarii centralelor nucleare la centrul national de pregatire de la Cernavoda, pe langa oferirea de burse pentru oamenii de stiinta egipteni la departamentul de studii nucleare al Universitatii din Bucuresti".

Basescu ar mai fi spus ca "va astepta un raspuns formal al Guvernul Egiptului la oferta pe care nu a facut-o publica. Liderul roman a ascultat pozitiile egiptene la problemele regionale, cautand sa puna bazele pentru legaturi diplomatice si economice stranse in Cairo si in regiune. Resursele de gaz si energie sunt prioritare pe lista de posibile schimburi comerciale intre cele doua tari".

Punctul cel mai de jos din campania prezidentiala a lui Basescu

Intr-o telegrama din 2009, intitulata "PNL il sprijina pe Geoana, izolandu-l si mai mult pe presedintele in exercitiu Basescu", trimisa la Washington intre cele doua tururi la prezidentiale, se povesteste ceea ce diplomatii americani caracterizeaza drept "punctul cel mai de jos" al campaniei lui Basescu.

"Pentru moment, campania lui Basescu a atins, probabil, punctul cel mai de jos. Intr-una dintre putinele mutari gresite, presedintele in functie l-a determinat pe Antonescu sa se rupa definitiv de el, facand o nepotrivita referire in timpul unei dezbateri la suferinta indelungata si la sinuciderea sotiei lui Antonescu.

"Vicleanul Basescu trece astazi drept unul dintre cei mai abili politicieni de pe scena politica si este cunoscut pentru revenirile sale care ii asigura victorii pe ultima suta. Mai important, dupa retragerea previzibila a PSD din alianta guvernamentala cu PDL, Basescu controleaza intregul aparat guvernamental - inclusiv serviciile secrete - si cu siguranta va profita de orice slabiciune pe care Geoana ar putea sa o aiba. Pentru moment, Geoana nu poate pierde decat daca se petrece ceva neasteptat, dar nimic nu e sigur date fiind neajunsurile lui si abilitatea si tenacitatea lui Basescu", se mai arata in telegrama.

Hrebenciuc il pregatea pe Titus Corlatean impotriva lui Basescu

O telegrama din 2007 dezvaluie un plan din interiorul PSD de a gasi un candidat suficient de puternic pentru a-l infrunta pe Basescu la prezidentiale, in paralel cu planul de suspendare a presedintelui. Acest candidat ar fi fost Titus Corlatean. "Hrebenciuc a insistat ca are in minte un potential "dark horse candidate" care l-ar putea infrunta cu succes pe Basescu intr-o batalie electorala pentru presedintie".

"Hrebenciuc a insistat ca presedintele Basescu ar putea pune punct imediat crizei daca ar face o declaratie in favoarea revenirii la stabilitate si relatii pasnice intre presedinte, prim-ministru si Parlament. El a adaugat ca este ideea lui si nu viziunea partidului si ca n-a abordat inca tema cu presedintele PSD Geoana.

Hrebenciuc a spus ca se va intalni cu Geoana pentru a discuta ideea. El a comentat ca, desi a discutat informal cu cativa lideri PD, printre care fostul ministru de interne Blaga, fostul ministru al apararii Frunzaverde si primarul Bucurestiului Videanu, acesti trei lideri PD, fiind in mod clar in relatii incordate cu Basescu, nu s-au dovedit un canal util in sustinerea propunerii sale referitoare la o declaratie din partea presedintelui. El a adaugat ca s-a vazut si cu Elena Udrea, confidenta lui Basescu, la un restaurant, dar ca a fost refuzat".

Ucrainenii, speriati de o eventuala lipire a R. Moldova de Romania, rezultand Romanova

Ambasada SUA din Kiev observa, in 2007, ca ucrainenii se tem de apropierea dintre Republica Moldova si Romania.

"Ucrainenii au constatat ca politicienii din Republica Moldova, promovand o politica pro-europeana, sustineau tacit intrarea Moldovei in UE prin Romania, cu posibilitatea ca Moldova de la dreapta Nistrului sa se uneasca, eventual, cu Romania, iar stanga Nistrului (Transnistria) sa revina la Ucraina. In loc sa fie absorbita de Romania, Moldova de la dreapta Nistrului s-ar putea uni cu Romania intr-o structura supra-nationala, 'Romanova'".

Intr-o alta telegrama, datand din 2009, se arata ca Bogdan Iaremenko, adjunctul sefului sectiei de politica externa a Secretariatului Prezidential, "ne-a spus ca Guvernul Ucrainei este preocupat ca actualul guvern din Romania incearca sa promoveze o politica a 'Romaniei Mari' care ar include parti din Ucraina, Ungaria si Moldova. El a concluzionat ca relatiile incordate cu Romania reprezentau o problema serioasa si a spus ca Guvernul Ucrainei "analiza optiunile" avute pentru a aborda inrautatirea relatiilor".

O alta telegrama, din 2010, trece in revista plangerile ucrainene referitoare la Romania. "Cea mai insidioasa problema este suspiciunea Ucrainei in privinta unui sentiment iredentist romanesc, poate chiar o strategie, cu privire la regiunea Cernauti si partea sudica a regiunii Odesa, zone luate de Uniunea Sovietica de la Romania in 1940 si, din nou, in 1944. Unii observatori ucraineni atenti ne-au spus ca, in campania sa electorala din 2009, presedintele Romaniei Basescu a exploatat in mod regretabil nationalismul romanesc, inclusiv in privinta Ucrainei".

Documentele au fost prezentate, pe rand, de publicatiile Hotnews, Romania Libera, Evenimentul Zilei si Jurnalul National, fiind furnizate de Centrul Roman pentru Jurnalism de Investigatie. Subiectele au fost dezbatute in direct si de principalele televiziuni de stiri, Realitatea TV si Antena 3.

A.I.
Duminica, 27 Martie 2011, ora 22:23 Sursa: Ziare.com

Articol citit de 7045 ori

Cuvinte cheie : :, Azi, WikiLeaks, neştire, în, ştiri

marți, 8 martie 2011

In perioada 2002 - 2004 Tariceanu lua 3000 de dolari pe luna de la Rompetrol

In perioada 2002 - 2004 Tariceanu lua 3000 de dolari pe luna de la Rompetrol: "
- Sent using Google Toolbar"

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu
"Fostul premier liberal Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu a fost angajat cu acte în regulă al mogulului Dinu Patriciu, pe când acesta patrona gigantul Rompetrol. Mentorul lui Tăriceanu îi plătea acestuia o leafă lunară de 3.000 de dolari, o sumă considerabilă la nivelul anului 2002, când a fost cooptat în boardul de conducere al Rompetrol Downstream SA Bucureşti. Este vorba despre o hotărâre a Adunării Generale a Acţionarilor de la SC Rompetrol Downstream SA, luată pe 04.11.2002 şi prezentată acum în premieră de „Atitudinea”.
Potrivit documentului, în urma demisiei lui Sorin Marin din funcţia de reprezentant permanent al The Rompetrol Group NV, persoana juridică ce asigura preşedinţia Consiliului de Administraţie al Rompetrol Downstream SA, din data de 18.10.2010, Dan Costache Patriciu preia postul astfel vacantat. În cadrul AGA de pe 04.11.2010, noul preşedinte Dinu Patriciu îşi numeşte colegii din noua conducere, adică John Andrew Long şi Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu. Altfel spus, cel ce urma să devină în decembrie 2004 premierul României a fost angajat pe postul de administrator al Rompetrol, şeful său direct fiind Dinu Patriciu. Potrivit aceluiaşi document, administratorii Rompetrol primesc o indemnizaţie netă lunară de 3.000 de dolari. Tăriceanu a lucrat în solda lui Patriciu până aproape de preluarea puterii politice din România, legătura dintre cei doi rămânând însă şi după aceea una deosebit de strânsă. În paralel cu leafa de la Patriciu, Tăriceanu ajunsese unul din cei mai bogaţi politicieni din ţară, prin numeroasele firme pe care le controla. Automotive Trading Services (ATS) SRL, unicul dealer autorizat al Citroen în România, Romtrucks SRL, Prima Broadcasting Group SA, Leader High-Tech SA, ICARE Services SRL, SOPAS SA, Intervam SA, Tilt&Partners SA, ICS Cargo International SRL, Publi-Media SRL, Libra Bank SA, BRD, ALPI SA şi Clubului Vinului SRL i-au adus lui Tăriceanu o avere estimată la începutul mandatului său de premier la circa 15 milioane de dolari. Vremurile au trecut, timpurile s-au schimbat, iar afacerile nu mai sunt ce au fost. În prezent, Tăriceanu mai deţine acţiuni doar la BRD, Intervam, SOPAS şi ATS, iar conturile bancare declarate conţin puţin peste 45.000 lei, circa 1,4 milioane de euro şi 112.000 de dolari. În plus, în septembrie 2010 a decis să-şi închidă punctul de lucru din Constanţa, de pe strada Moldovei nr.32, al firmei ATS, semn că Citroenul lui Tăriceanu nu mai are căutare pe malul mării.
"

Autor :Cristian ANTON
08/03/2011, 00:21
Copyright ©2009 atitudineaonline.ro.

luni, 7 martie 2011

Miracolul întâlnirii (mele) cu Liiceanu | Ion Coja

Miracolul întâlnirii (mele) cu Liiceanu | Ion Coja

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

Miracolul întâlnirii (mele) cu Liiceanu

Duminica trecută am dat să-i ascult și eu pe cei doi cucuzei ai intelighentziei românești, Andrei Pleșu și Gabriel Liiceanu. Când am aflat și subiectul – miracolul întâlnirii, am rămas pironit locului, până la sfârșitul emisiunii, întrebându-mă dacă nu cumva Gabriel Liiceanu va pomeni ceva și despre miracolul întâlnirii noastre, a mea cu dumnealui și vice versa. Doar, cel puțin pentru mine, întâlnirea aceea chiar a ținut de domeniul miracolului! Mult mai mult decât întâlnirea dintre Liiceanu și Constantin Noica, într-un vestibul, unde Noica își trăgea galoșii pregătindu-se să plece dintr-o vizită, iar Liiceanu, din întâmplare, sosea în vizită. Întâmplare? Aranjament? Al cui? Al providenței? Putea fi și al altora, care deseori au jucat acest rol în viața noastră…

Cu numitul Liiceanu am stat de vorbă o singură dată, prin 1994 sau 5, în clădirea Senatului, la lucrările comisiei de cultură, unde eram membru, iar Liiceanu venise ca invitat. Împreună cu încă vreo 10-15 persoane… Circumstanțe dintre cele mai banale. Și totuși a fost o întâlnire miraculoasă! Cel puțin pentru mine și mai sus numitul Liiceanu. Chiar părea o întâlnire aranjată de Cel care atât de des ni se arată prin coincidențe extraordinare și deloc întâmplătoare, ci împlinitoare, cum ar zice Noica. Și iată de ce:

Pe la începutul anilor 1980, a apărut Jurnalul de la Păltiniș. Celebrul. M-am numărat printre cei care l-au citit, căci nu era chip să ieși în lume dacă nu puteai susține o discuție despre răs-citita carte. Ba i-am făcut și o prezentare, o analiză chiar – pot zice, un comentariu mai lung, pe trei sferturi de pagină din Luceafărul. În esență, comentariul meu punea un diagnostic care, zic eu acum, s-a cam adeverit în timp: neputința lui Liiceanu de a-și apropria sistemul de valori după care se orienta și se orientase întotdeauna existența lui Constantin Noica, neputința sa de a înțelege dispunerea pe care a dat-o Noica ideilor și acțiunilor sale, vieții sale. Era neputință funciară, a lui Liiceanu, de a trăi, de a priza adâncimea și farmecul(!) abordării naționaliste a existenței. De aici neputința sa de a-l înțelege pe Noica, de a-l accepta, de fapt. Comentariile lui Liiceanu erau deseori insolente față de Noica, dar mai presus de orice vădeau faptul, simplu și natural, că Liiceanu nu avea organ pentru Noica!… Cam asta era concluzia mea. Diagnosticul!

Azi, Liiceanu îl pomenește pe bietul Noica la orice apariție publică. La vremea aceea, după ce a citit Jurnalul, se auzise că Noica s-a cam lămurit și s-a cam despărțit de Liiceanu, în alți termeni decât cei în care se despărțise de Goethe… Izgonit – acesta era termenul care circula, izgonit de la Păltiniș, Liiceanu a bătut la ușa lui Petre Țuțea. Se pare că aflase de gelozia cu care, deseori, între camarazi, Țuțea comenta ironic succesele de librărie și notorietate ale lui Noica. Spera Liiceanu să obțină o acreditare din partea unui posibil adversar al lui Noica? Socoteală greșită: Țuțea l-a judecat pe vizitator cu asprime pentru ușurătatea, vecină cu prostia, care dospea în comentariile și aluziile din Jurnal privitoare la apartenența lui Noica la dreapta românească interbelică. Interbelică, dar, iată, și postbelică!…

Circula vorba că Țuțea i-ar fi arătat ușa! Personal nu-l pot vedea pe domn profesor în această postură. Exclus! Pe Liiceanu însă mi-e ușor să mi-l închipui!

Năravul din fire nu are lecuire! Or, la Noica naționalismul său sau cum i-am mai putea spune, românismul?, era definitiv, nu era supus acțiunii timpului sau modei, schimbărilor de regim politic, cataclismelor istoriei etc., ci era din firescul firii sale ca Noica să fie de dreapta, naționalist! Și firescul acesta aparținuse unei generații întregi. Iar la data când apare Jurnalul de la Păltiniș se ițiseră în viața publică destule semne că de acest nărav românii erau departe de a se fi „vindecat”. Neatins însă sau poate chiar imun la această boală, a solidarității comunitare, de neam, Liiceanu își mărturisea în comentariile sale mirarea și dis-prețuirea pentru naivitățile solidarității tribale, cu sărăcia și nevoile neamului, atât de frecvente și de definitorii în discursul lui Noica…

Dacă-mi aduc bine aminte, cam asta era constatarea mea: lui Liiceanu, și citez: funciarmente îi era cu neputință să-l perceapă și să-l priceapă pe Noica… Pe Noica și pe camarazii acestuia.

Nota bene: textul meu nu conținea niciun atac la persoană. La câteva zile după acel text, am mai publicat unul – e drept, într-o revistă mai puțin citită, Tomis, în care propuneam ca premiul pentru cartea anului să se acorde lui Liiceanu și altor doi scriitori, pentru nu mai știu care volum din Platon, la care contribuția lui Liiceanu fusese cea mai consistentă…

Trec câteva luni, și în toamna lui 1983 mă trezesc că la Europa Liberă sunt aspru criticat, înjurat mai degrabă, pentru textul meu despre Jurnalul de la Păltiniș. Amicul Alecu Cuturicu – Dumnezeu să-l odihnească, care asculta seară de seară emisiunile culturale, face bine și înregistrează la casetofon discursul nimicitor de care am parte. Așa că am putut analiza în tihnă textul. L-am și transcris, pentru a-i răspunde. Mizeria de la Europa Liberă era semnată și citită de Gelu Ionescu, proaspăt transfug.

De la început m-a pus pe gânduri acest detaliu: eram în termeni dintre cei mai buni cu Gelu Ionescu. Ce-i cășunase pe mine?! În plus, nu avea nici dreptate, procedase necinstit, comentariul său era nejustificat, găsise un pretext care, cu textul meu în față, nu rezista, dar de acest lucru nu-și puteau da seama ascultătorii postului de radio. Aveau toate motivele să ia în serios demonstrația lui Gelu Ionescu cum că eu, lăudând ediția Platon, scoasă de Noica și o echipă de excelanți colaboratori, printre care și Liiceanu, făceam un gest de propagandă deșănțată cui? Lui… Ceaușescu și regimului ceaușist!

Am încercat să public un răspuns la Luceafărul, dar Ungheanu sau altcineva din redacție nu mi-au acceptat replica. Au dat vina pe cei de la Secție… Secția de presă și propagandă a CC al PCR!

Las alte detalii ca să spun esențialul: mi-am dat seama curând că textul citit la Europa Liberă de Gelu Ionescu fusese scris de …Gabriel Liiceanu! Repet: Gabriel Liiceanu!… Cum mi-am dat seama? Păi, mai apăruse o carte, Epistolar, în care Liiceanu a publicat cronicile și schimbul său de scrisori cu diverși, pe marginea Jurnalului. Cronica mea nu a fost înserată alături de celelalte. În schimb, anumite detalii stilistice din scrisorile semnate de Liiceanu mi-au adus aminte de textul citit la Europa Liberă de Gelu Ionescu!…

Îl prinsesem așadar pe Liiceanu cu un gest de o netrebnicie rară, nemaiîntâlnită în viața noastră literară: în loc să-mi răspundă la obiecții deschis, bărbătește, și să argumenteze senin și demn împotriva argumentelor mele, a conceput un text infam, nedrept, necinstit, mincinos și calomniator, un veritabil atac la persoană, străin de orice dezbatere de idei, dar – și în aceasta consta mizeria gestului, a comportamentului, nu și-a semnat făcătura, ci l-a pus pe bietul Gelu Ionescu să și-o asume. În plus, mizase și pe faptul că presa noastră, bine coordonată de la Comitetul Central, nu obișnuia să intre în polemică cu Europa Liberă, cu oficinele!… Deci mă înjurase liniștit, știind bine că eu nu-i pot nici măcar răspunde lui …Gelu Ionescu.

Așa că eu rămâneam înjurat și nu puteam face nimic. În mod deosebit nu puteam nici să dezvălui descoperirea că cel care mă înjurase atât de nedemn și de nedrept nu era Gelu Ionescu, ci însuși Gabriel Liiceanu. De ce nu puteam face caz de asta? Pentru că în felul acesta s-ar fi aflat că Liiceanu are astfel de relații la Europa Liberă încât își poate permite asemenea mașinațiuni. Ar fi fost ca și cum l-aș fi turnat la Securitate că are relații atât de strânse cu Europa Liberă, adică cu dușmanul!!

Ceva-ceva mă făcea să mă înarmez cu răbdare. Nu sunt zilele intrate în sac, mi-am zis! Și după vreo 10 ani mă trezesc la Senat pentru prima oară față în față cu Gabriel Liiceanu. Devenise între timp marea vedetă, autor al celebrului Apel… Era invitat la Senat pentru audieri, candida să fie admis în Consiliul de Adminstrație al Televiziunii… Mă uitam la colegii din comisia Senatului, ușor complexați de solemnitate întâlnirii cu marele Liiceanu. N-am avut încotro și am intrat în vorbă cu audiatul, stricându-le festivitatea:

- Domnule candidat, zic, în urmă cu vreo zece ani, la Europa Liberă, Gelu Ionescu a citit un text despre mine, un text cum nu s-a mai scris despre mine altul mai urît, mai calomniator, mai mincinos! Nici măcar după 1990 nu m-a batjocorit cineva ca atunci!… Spuneți-mi, este adevărat că acel text l-ați scris dumneavoastră?

Teribilă a fost consternarea colegilor! Adrian Păunescu, care a înțeles imediat gravitatea gestului, se uita mirat și surprins la mine: nu cumva mă bag într-o poveste din care îmi va fi greu să ies?! Răspunde bietul Liiceanu cam așa:

- Nu văd nicio legătură între întrebarea dumneavoastră și rostul prezenței mele aici?

- Cum să nu vedeți legătura?! Păi dumneavoastră vreți să intrați în conducerea televiziunii române! Și vi se pare normal ca la televiziunea națională să se întâmple ce s-a întâmplat la Europa Liberă când dumneavoastră ați scris un text împotriva mea, plin de minciuni, și l-ați pus pe altul să-și asume răspunderea ca autor?! Nu are legătură?!…

- Da, are legătură… Dar eu nu am făcut decât să-i ofer niște date statistice lui Gelu Ionescu…

Evident, bietul pungaș nu se așteptase ca eu să știu de găinăria de la Europa Liberă. Nu mai țin minte dacă i-am explicat de unde știam de ea. A fost total derutat și, dacă ar fi știut că mă bazam numai pe o analiză stilistică, de text, probabil că n-ar fi recunoscut. A fost cinstit oareșicât, dar nu chiar detot cinstit și să recunoască că integral îi aparțiea infamul text.

Miraculoasă întâmplare, a comentat apoi Păunescu. Miraculoasă întâlnire, zic eu acum. Când mă gândesc că a fost după mai bine de zece ani de așteptare… Ce anume m-a făcut să aștept liniștit și să nu pun prea mult la inimă gestul de ultim netrebnic al filosofului?…

Uitasem de această miraculoasă întâlnire, prima și ultima… Au trecut de atunci alți zece ani! Noroc cu amicul C.B., care mi-a semnalat emisiunea celor doi impostori și a insistat să-mi arunc un ochi! De ce impostori?

Să-i luăm pe rând:

Pentru mine, Liiceanu Gabriel, dacă mă pune cineva să mă gândesc la acest nume, nu este insul care m-a înjurat cu atâta lipsă de demnitate… Atât de laș!… Treacă de la mine!… Nu este Gabriel Liiceanu nici măcar farsorul care a scris Apelul către lichele uitându-se în oglindă. Ci este persoana care a făcut acestei Țări un rău mult mai mare: el, Gabriel Liiceanu, a dat tonul la furăciuni în Țara asta! Încă din primele zile post-decembriste, când s-a instalat proprietar pe Editura Politică. Dacă l-ai fi întrebat cine i-a dat-o, probabil că ar fi răspuns că i-a dat-o unul, Silviu Brucan! Nici nu terminasem cu numărătoarea morților, și Liiceanu se aranjase deja!

E de văzut, cine s-a privatizat mai întâi, Editura Politică, botezată Editura Humanitas, pe mâna spartă și apucătoare a lui Gabriel Liiceanu, sau redacția ziarului România liberă, pe mâna disidentului Petre Băcanu! Au urmat, la scurt timp, alte redacții, ale tuturor ziarelor județene! Este al naibii de semnificativ să-ți dai seama că taman ei, ziariștii, au dat tonul la privatizare, la jefuirea patrimoniului public, cu mult înainte să apară legile privatizării și mogulii. Ce bine înțelegi astfel de ce avem parte de o presă atât de străină de nevoile societății românești, o presă atât de trădătoare, de vândută!… L-au avut ca model pe mai sus numitul pungaș. Deh, om cu idei!

Andrei Pleșu?… Ce a căutat un filosof, un intelectual atât de rafinat, să se zbată să fie numit în conducerea civilă a CNSAS?! De unde interesul pentru mizerele dosare intocmite de analfabeta Securitate? Lași tu biblioteca Academiei pentru hrubele în care zac arhivele Securității? Ce-l putea mâna pe exegetul angelității spre zonele pestilențiale, degradate ale umanității, atât de jalnice?!…

Asemenea comportament are o singură logică, zic cunoscătorii: dosarul. Dosarul de securitate, dosarul de colaborator, dosarul de urmărit, urmărit de securitate pentru fapte rușinoase, jenante, dosarul propriu sau al cuiva din familie, care trebuia să fie scos din circuitul public, distrus eventual…

Atât să ne explice Andrei Pleșu, ce împlinire spirituală a urmărit el la CNSAS?, și nu mai zicem nimic de prăpădul din patrimoniul național, care, tot așa, a debutat sub oblăduirea sa, ca ministru prădalinic al culturii!

Când l-am acuzat pe Petre Roman că a dispus demontarea tricolorului de pe clădirea Casei Poporului, am primit răspunsul că aceasta a fost ideea și decizia lui Andrei Pleșu, ca ministru răspunzător de spiritualitatea românească!… De ce, fiu al luptei comuniste în ilegalitate?! De ce ți-a fost nesuferit acel stindard, care, fluturând pe cea mai mare clădire din lume, era el însuși cel mai mare steag național arborat vreodată! Te durea acest detaliu, de un gust îndoielnic pentru estetul din tine, dar nu și pentru cei care îl priveam cu plăcere și chiar emoție, văzându-l cât de voinicește se zbuciumă pentru noi…

De ce, mă, ne-în-de-pliniților, nu v-a plăcut nici Noica, nici tricolorul românesc?

București, 6 martie 2011

ION COJA



Urmăreşte pe Twitter

Nici un comentariu la “Miracolul întâlnirii (mele) cu Liiceanu”

Comentariul tău e în așteptare.

Inconsecvenţa DIALOGULUI domnului Liiceanu cu CITITORII prin trecerea de la filozofie la politici publice şi apoi la stilul “epistolar ” în “scrisorile către fiul său”în care face public efectul ,la propriu al “CREMELOR BĂRBĂTEŞTI” folosite de el “PERSOANA PUBLICĂ LIICEANU”etc…
Nu pot fi numite atitudini de volubilitate spirituală ci mai degrabă vedetismul unui Idol care se adresează fanilor săi dar care fiind vorba de un intelectual notoriu nu duce la TABLOIDIZARE ci doar la IDOLATRIZARE care e întucîtva o radicalizare şi o EXAGERARE a
calităţilor unui MODEL DE INTELECTUAL DE BUNĂ CREDINŢĂ AL CETĂŢII

Proprietatea termenilor | Dilema Veche

Proprietatea termenilor | Dilema Veche

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

Andrei PLEŞU | nici aşa, nici altminteri

Proprietatea termenilor

Dacă e să luăm în serios vorbele mai multor politicieni şi jurnalişti, s-ar zice că, după căderea comunismului, o nouă stafie bîntuie lumea românească: dictatura lui Traian Băsescu. Simt nevoia să reacţionez nu din amor pentru Cotroceni şi nu pentru a analiza, argumentat, această ipoteză. Cînd ai de-a face cu o prostie, e ridicol să mobilizezi muniţie de război. Ceea ce mă preocupă – ca să nu zic că mă deprimă – este iresponsabila manevrare a cuvintelor, delirul semantic şi istoric, lipsa de respect pentru proprietatea termenilor.

Cînd poţi să spui orice, de-a valma, fără altă acoperire în afara umorilor proprii, ajungi în situaţia să nu mai poţi spune nimic. Nimic care să poată fi luat în serios. Ca în snoava despre ţăranul care alarmează lumea strigînd, în glumă, că vine lupul, iar cînd vine de-adevăratelea, nu-l mai crede nimeni. Poţi avea o sumedenie de motivaţii, obiective sau subiective, pentru a intra în conflict politic, ideologic, economic sau psihologic cu Traian Băsescu. Realitatea oferă, ca să zicem aşa, material suficient pentru orice atac. Aşa stînd lucrurile, e de neînţeles de ce trebuie să faci recurs la o irealitate. Rezultatele vor fi, inevitabil, dezastruoase. Îmi pot imagina, rapid, patru asemenea rezultate: 1) Te faci vinovat de abuz lingvistic. A numi „dictatură“ situaţia din România de azi e a ignora sensul propriu al cuvîntului „dictatură“, sau a adăuga „democraţiei originale“ trufandaua unei „dictaturi originale“. O dictatură în care „dictatorul“ nu dispune de unanimitate nici în propriul partid, în care şi el, şi cei din jurul lui sînt înjuraţi public, seară de seară, în lungi emisiuni de televiziune şi în ample articole de ziar, în care poliţia naţională îi strigă, romantic, sub balcon „javră ordinară“, în care populaţia îl huiduie, de Ziua Naţională, pe acordurile imnului de stat, o asemenea „dictatură“ e, categoric, unică în lume. Dacă ce trăim azi, în ţară, se poate numi dictatură, atunci a face cu ochiul unei domnişoare se numeşte viol, a călca un pieton pe bombeu se numeşte crimă, iar a evacua de pe forum-ul unei gazete obscenităţile şi agramatismele se numeşte cenzură. Mi-e greu să-mi închipui o dictatură în care sindicaliştii, după ce înjură, în mitinguri vînjoase, Guvernul şi Preşedinţia, se duc frumuşel acasă şi dorm liniştiţi.

2) Te faci vinovat de o grosolană rea-credinţă. Trebuie să fii ori otrăvit de furie, ori insuficient intelectualmente, ca să faci analogii de tipul Băsescu-Mubarak, Băsescu-Lukaşenko, Băsescu-Ceauşescu (cu specificarea că Ceauşescu era mai bun…), sau, delir suprem – la limita kitsch-ului – Băsescu-Hitler. Cînd asemenea comparaţii ies din gura cîte unui puber întîrziat, ajuns, prin accident, în avanscena politică, înţeleg. E o probă de ignoranţă cu privire la Mubarak, Lukaşenko şi Hitler, de inexperienţă cu privire la Ceauşescu şi de obrăznicie juvenilă. Dar cînd asociaţii de acest gen vin de la oameni în toată firea, te cruceşti. Te întrebi, inevitabil, dacă sînt simple forme de prostie, sau îndîrjiri paranoice, salturi sinucigaşe în afara realităţii.

3) Te comporţi jignitor faţă de victimele adevăratelor dictaturi. A folosi cuvîntul „dictatură“ cu o iresponsabilă nonşalanţă, a-l manevra electoral, a-l avea oricînd la îndemînă pentru orice înfruntare politică înseamnă a bagateliza un concept care, în alte ţări (Cuba, Coreea de Nord, Iran, Belarus etc.), are o consistenţă dramatică, cu efecte criminale. E degradant şi periculos să te joci cu astfel de cuvinte. E dezgustător să faci din conotaţiile sumbre ale dictaturii o „metaforă“, o flaşnetă de partid, o sperietoare pentru gloată.

4) Obţii, politic vorbind, efectul invers decît cel scontat. Din două, una: ori e adevărat ce spui („e dictatură!“), dar atunci e curios că, spunînd-o, nu eşti deja la puşcărie, ori nu e adevărat, şi atunci te califici ca mincinos şi demagog şi sfîrşeşti prin a-l victimiza pe presupusul „dictator“, ceea ce, pentru el, e rentabil. Nu trebuie să fii un fanatic al lui Traian Băsescu pentru a nu digera acuzaţii mai curînd suprarealiste. Constaţi uimit că, în loc să ducă bătălia pe terenul dur (şi foarte ofertant) al faptelor, politicienii se bulucesc pe o pistă falsă. În loc să se lupte cu adversarul, se străduiesc, infantil, să-i facă un portret de bau-bau. Am mai spus-o: Traian Băsescu trebuie să mulţumească pentru ultimul lui succes electoral mai ales celor care, de ani de zile, şi-au făcut o misiune din a-i ronţăi surtucul şi care, acum, în ceasul al doisprezecelea, invită poporul să apere „democraţia“ printr-o lovitură de stat. Actorilor politici din opoziţie le-aş da un sfat: dacă într-adevăr vreţi să „scăpaţi“ de Băsescu, opriţi-i pe proşti, pe isterici şi pe lichele să-l mai înjure. Lăsaţi loc liber pentru argumentul credibil, pentru critica inteligentă, articulată, de o calmă severitate.

Aparut in Dilema veche, nr. 368, 3 - 9 martie 2011

sâmbătă, 5 martie 2011

CRIMA DE A MANIPULA ,UN RĂSPUNS LA" CRIMA DE A TĂCEA "A LUI AUGUSTIN BUZURA UN SCRIITOR ROMÂN DE BEST - SELLER " de Sile this Millennium - Cititor de Proză


CRIMA DE A MANIPULA ,UN RĂSPUNS LA" CRIMA DE A TĂCEA "A LUI AUGUSTIN BUZURA UN SCRIITOR ROMÂN DE BEST - SELLER "
de Sile this Millennium - Cititor de Proză

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

Motto sursa :

"

Textul a aparut in Cultura

http://revistacultura.ro/nou/2011/03/crima-de-a-tacea/

"

BLESTEMATELE DE REVOLUŢII URMATE DE BLESTEMATELE REFORME

(subtitlu)


Atemporalul Augustin Buzura erou-scriitor al cititorilor "de fapt, iesiţi din timp " cu o literatură în care" rîndurile nevăzute" s-au împuţinat în semnficaţii pentru cititorii români , cîţi au mai rămas în candoarea lor ,din cei care au exersat în masă, îndrăznesc să spun , "rezistenţa prin cultură" ignorînd pe vremea aceea ,că noi sîntem nişte moştenitori ,ca şi comportament istoric, ai Regulamentului Organic ,şi, că tocmai trăiam aidoma ,orbi fiind ,ce ne doream în pervertitul nostru suflet moştenit din istoria naţiei adică ceea ce se numeşte ,citez : "o fascinatie pentru psihopatii mesianici" (să înţelegem aici ,despicînd firul în patru , că într-un stat totalitar atît Iliescu cît şi Băsescu erau dotaţi spre a fi aidoma mesianicilor Antonescu şi Ceauşescu ?!) şi tot atît de adevărat este ,citez,"Ceea ce avem într-adevar în exces sunt lichelele cuminţi care se aliniaza imediat în spatele celui ce striga mai tare si promite mai mult.Si mai ales, lichelele deştepte care preiau ideile cretine ale celor puternici şi se caznesc să le dea credibilitate."....În fond dacă stăm strîmb şi judecăm drept REFORMA NU ESTE DORITĂ de cel care trebuie s-o suporte . Dar la povestea cu reforma scriitorul Anti-Ceauşescu şi Pro-Iliescu se desparte cu dispreţ de reforma chinuită a PD-L un partid mediocru fără doctrină şi fără talentul "mesianic al unui partid dedicat reformei " pentru "o societate de mîine "ci doar un executant pe timp de CRIZĂ MONDIALĂ a unor reforme împuse de Noua Poartă : F.M.I.....

Pentru că trebuie să recunoaştem , noi tocmai am pierdut "şi în RĂZBOIUL RECE " şi am "întors din nou armele " învinşi fiind am aderat la N.A.T.O după ce URSS a făcut "implozie " datorită "reformei lui Gorbi "."Tratatul de la Varşovia " s-a topit. N.AT.O s-a întărit şi "armata Tratatului de la Varşovia " care a invadat "PRIMĂVARA DE LA PRAGA"... O altă " reformă " însă anteperestroika ... ARMATA TRATATULUI DE LA VARŞOVIA a dispărut deci fără să lupte .

Armatele noastre naţionale au fost învinse ,prin consecinţă ,armata noastră naţională a renunţat la a fi o amata populară şi a rămas cu un "popor de ofiţeri şi subofiţeri "dar fără soldaţii recrutaţi , pentru că între timp NOUA CLASĂ POLITICĂ a decretat că armata nu mai este obligatorie ...NATO a făcut o ofertă după atentatul asupra "Turnurilor Gemene" de la 11 Septembrie 2001 pentru o armată specializată şi structurată .Am acceptat .NATO ne-a dat bani să-i scoatem la pensie pe "mulţimea subofiţerilor şi ofiţerilor"care nu-şi mai găseau rostul după înfrîngerea parşivă din RĂZBOIUL RECE ,(v."CĂDEREA ZIDULUI ") şi "pierderea doctrinei " de "armată populară şi naţională "

LUMEA SE GLOBALIZA

"Dar ceea ce mi se pare înspăimîntator de periculos este elanul reformator al partidului-stat" spune scriitorul Anti-Ceauşescu (apropos a mai fost un "partid -stat" cel în care Adrian Năstase era P.M şi Ion Iliescu era preşedintele României care împreună cu Adrian Năstase cît şi Petre Roman artizanii aderării noastre la ARMATA ÎNVINGĂTOARE a unui GUVERN CLOBAL )...

"Dar "aşa se întîmplă cînd a vorbim cu parti pris uităm de manipularea de la stînga la dreapta şi viceversa ,vorba lui nea Iancu ,pentru că singura reformă după `89 a fost "uciderea lui Ceauşescu" şi aceea după un proces la fel de ruşinos ca cel împotriva lui Antonescu ....Caragiale e mai viu ca niciodată pentru că după totalitarismul comunist noi am început democraţia de acolo de unde am lăsat-o de la handicapul nostru mioritic faţă REGULAMENTUL ORGANIC....

Om fi noi blestemaţi de istorie datorită unui alt blestem poziţia geografică a României , parcă Hitler spunea "frumoasă ţară păcat că-i locuită "

Oare sîntem blestemaţi să visăm uneori la Africa şi la "musca ţeţe".... şi cum viaţa are paradoxurile ei ,visul ,din cănd în cînd ,să ia forma realităţii ?!

Probabil de aceea se spune că "tot românul e poet".

Ca o concluzie mioritică la noi ,românii , "rezistenţa prin cultură" aduce cu un soi de "comă indusă"....

https://silethismillennium2019.blogspot.com/

Cine a Furat Banii lui Ceausescu | PODCAST Cristian Sima