Poreclă Sile this Millennium Pseudonime sile_this_millennium

vineri, 16 iulie 2010

Biserica discrimineaza sinucigasii? - dezbatere Ziare.com (colaje foto premonitive" BISERICA şi RECLAMA" din 13Iulie de Sile this Millennium)









Ziare.com

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

Biserica discrimineaza sinucigasii? - dezbatere Ziare.com


Foto: madalinamanole.ro
madalina manole inmormantare
Madalina Manole va fi inmormantata azi - vezi desfasurarea evenimentelor
Moartea Madalinei Manole a declansat in mass-media dezbateri aprinse pe o tema extrem de rar abordata si numai cu prilejul unor drame in care sunt implicate personalitati cunoscute: ar trebui sau nu sinucigasii sa beneficieze de o slujba de inmormantare la fel ca ceilalti crestini?

Subiectul a fost deschis de prof.dr. Monica Pop, directorul spitalului clinic de Urgente Oftalmologice din Bucuresti, dupa ce Arhiepiscopia Bucurestilor a transmis un comunicat in care a aratat ca s-a hotarat ca in cazul Madalinei Manole slujba va fi una restransa, oficiata pe scurt, de un singur preot, in afara bisericii.

Monica Pop a subliniat cu foarte multa vehementa si cu o serie intreaga de argumente ca cei care isi iau viata fara a fi sub influenta alcoolului sau a drogurilor sufera de fapt de o boala psihica, de diverse forme ale depresiei care necesita tratamente, si ar trebui ca Biserica sa arate ingaduinta fata de ei si sa nu faca discriminari privandu-i de slujba de care beneficiaza orice credincios.

Doctorul a mai spus ca in cadrul breslei sale este unanim recunoscut ca problemele psihologice cu care se confrunta tot mai multi oameni din cauza cerintelor societatii moderne ii fac pe multi sa-si piarda cumpatul si sa ia astfel de decizii extreme.

Madalina Manole, un ultim omagiu - vezi imagini

Aceasta a mai ridicat si alte semne de intrebare cum ar fi ce se intampla in cazul in care un bolnav de cancer nu vrea sa se trateze si moare, situatie ce ar putea fi privita tot ca un act suicidal, iar persoana respectiva beneficiaza totusi de o slujba obisnuita.

De ce criminalii, cei care iau viata altor semeni, nu sunt tratati cu aceeasi unitate de masura de Biserica ca sinucigasii, beneficiind de o slujba restransa? Dar ateii, sau cei care nu calca toata viata in biserica decat cu prilejul unor evenimente de familie, de ce beneficiaza de ingaduinta Bisericii? Sunt doar doua dintre intrebarile cele mai grele la care am incercat sa aflam raspuns de la reprezentantii Bisericii.
In plus, nu exista un verdict final dat de anchetatori in cazul Madalina Manole sau o concluzie clara ca aceasta s-a sinucis, neputand fi exclusa in totalitate ipoteza ingerarii accidentale a lichidului care i-a provocat moartea.

Mai mult, Monica Pop a declarat vineri la Realitatea TV ca l-a tratat in urma cu multi ani pe fostul Patriarh Teoctist si ca acesta impartasea aceleasi opinii in privinta inmormantarii sinucigasilor, recunoscand insa ca ideea nu este acceptata de cler.

"Madalina Manole a fost un foarte bun crestin, o femeie religioasa, de o finete extraordinara(...) O persoana care nu a calcat in viata ei intr-o biserica este inmormantata crestineste, iar o alta, care comite un act necugetat, este excomunicata. E imoral, e una din cele mai mari greseli pe care le face Biserica pe lumea asta, reconsiderati-va pozitia", a mai facut apel medicul la conducerea Bisericii Ortodoxe Romane.

S-a stabilit sau nu ca Madalina Manole s-a sinucis?

O intrebare extrem de delicata, ivita in mod firesc in acest context, este: pe baza caror documente oficiale a stabilit Arhiepiscopia Bucurestilor ca Madalina Manole s-a sinucis si, prin urmare, nu poate beneficia de slujba de inmormantare obisnuita?

Un prim raspuns, surprinzator, a fost dat de preotul Valentin Fotescu vineri, la Realitatea TV. "Am vazut cu totii la televiziuni sirul evenimentelor, cum s-a petrecut totul. Mai mult, IML a dovedit asta prin declaratii publice si s-a tinut cont si de antecedente, a mai fost o situatie in care a dorit sa isi puna capat zilelor, situatie relatata in mass-media", a explicat acesta de ce varianta sinuciderii a fost imbratisata oficial de Arhiepiscopia Bucurestilor.

Sunt acestea argumente care stau in picioare? Este suficent spectacolul mediatic sau explozia de articole din presa pentru ca sa fie luata o decizie atat de importanta?

Incercand sa aflam raspuns la aceste intrebari, am contactat mai intai anchetatorii pentru a stabili daca sunt si ei de acord cu varianta sinuciderii.

Astfel, purtatorul de cuvant al Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti, procurorul Bogdan Staicu, a declarat pentru Ziare.com ca pozitia oficiala a Parchetului in acest caz este urmatoarea: "Nu exista suspiciuni in sensul ca ar fi fost omorata de cineva in acest moment, nu s-a dat din partea noastra nici macar un verdict provizoriu cu privire la acest caz. Am spus doar :'a ingerat in mod voluntar o substanta toxica'. Adica a vrut sa il bea. La nivel teoretic se pot emit mai multe variante, dar noi nu am spus nici macar in mod provizoriu in cursul anchetei ca s-ar fi sinucis".

Madalina Manole: Rezultatele autopsiei (Video)

Rugat sa precizeze daca exista posibilitatea ca artista sa fi ingerat lichidul respectiv in mod accidental, acesta a raspuns ca din punct de vedere teoretic varianta nu poate fi exclusa, dar a repetat ca in acest moment singura concluzie oficiala a Parchetului este ca "nu exista suspiciuni ca ar fi fost omorata de cineva".

Intrebat daca Arhiepiscopia Bucurestilor a cerut un punct de vedere oficial de la Parchet inainte de a stabili ca Madalina Manole s-a sinucis si a decis ca aceasta va avea parte doar de o slujba restransa, procurorul Bogdan Staicu a precizat: "Pana in acest moment nu a fost atasata la dosar o cerere din partea Bisericii in vreo directie".

Pe de alta parte, contactati de Ziare.com, reprezentantii IML Ilfov, cei care au efectuat autopsia, au declarat ca toate informatiile sunt confidentiale si nu pot fi date publicitatii detalii cu privire la existenta unei concluzii finale in acest caz sau a unei solicitari oficiale din partea Bisericii cu privire la acest aspect.

In aceste conditii toate lamuririle au venit din partea purtatorului de cuvant al Bisericii Ortodoxe Romane, parintele Constantin Stoica.

Cand se dau dispense pentru sinucigasi?

"A fost vorba de o solicitare a sotului artistei, adresata Arhiepiscopiei Bucurestilor in care solicita slujba obisnuita de inmormantare. Pe de alta parte, verdictul IML a fost unul cat se poate de clar, el a fost facut public, reprezentantii IML au iesit cu declaratii publice, nu sunt declaratii facute in nume propriu sau in cerc restrans", ne-a explicat parintele Constantin Stoica in ce conditii a luat Arhiepiscopiua Bucurestilor decizia ca Madalina Manole sa beneficieze doar de o slujba restransa.

Madalina Manole: Inmormantare la Ploiesti, fara slujba in biserica

Intrebat cand se acorda dispensa pentru un sinucigas si acesta poate beneficia de o slujba obisnuita de inmormantare, parintele a explicat: "Atunci cand acesta recurge la acest gest si este complet in afara facultatilor mintale. Altfel spus in cazuri de nebunie, de recurgere la un astfel de gest in mod inconstient. Dar in astfel de cazuri, trebuie sa existe un document fie de la IML, fie de la alta autoritate legala, care sa dovedeasca acest lucru.

In cazul in care nu exista un astfel de document sau nu s-a pronuntat oficial IML, este evident ca este vorba de sinucidere".

Si fiul jurnalistului Rosca Stanescu a fost inmormantat dupa aceeasi slujba restransa

Potrivit hotararii Bisericii Ortodoxe Romane nr. 506, din 1949, privind inmormantarea sinucigasilor, slujba trebuie "sa fie facuta numai de catre un singur preot si nu in locasul sfintei biserici, ci pe marginea gropii, iar preotul sa poarte numai epitrahilul, savarsind slujba dupa ritual redus... . Sa nu se traga clopotele si sa nu se tina cuvantari".

Intrebat care sunt diferentele intre cele doua slujbe, parintele Constantin Stoica a precizat ca in cazul sinucigasilor slujba este restransa, extrem de sobra, si se oficiaza nu in biserica ci in afara lacasului, de un singur preot.

"Ea are rolul pedagogic de a constientiza pentru cei care participa la acel moment gravitatea pacatului. Sinuciderea este un pacat foarte grav, e un pacat greu, pentru ca viata este dar de la Dumnezeu si nimeni nu are dreptul sa suprime viata ca dar de la Dumnezeu, nici macar propria viata. Acestea sunt canoanele ortodoxe in aceste cazuri, de aceea din motive pastorale, pentru alinarea familiei indurerate exista aceasta randuiala speciala de inmormantare in cazul celor care se sinucid", a precizat parintele.

"Este exact randuiala speciala de care a beneficiat si fiul jurnalistului Sorin Rosca Stanescu, Mircea Stanescu. A fost la fel, un singur preot, in exteriorul bisericii, a fost si presa prezenta. Exact aceeasi randuiala, nu exista nimic in plus sau in minus", a subliniat acesta respingand speculatiile aparute in presa potrivit carora fiul jurnalistului ar fi avut totusi parte de mai multa ingaduinta din partea Bisericii, cu toate ca s-a impuscat.

Parintele Stoica a precizat ca exista si un caz inedit, in care familia a refuzat aceasta randuiala speciala pentru un sinucigas. "Familia Anghelescu (n.red: - a omului de afaceri Florian Anghelescu care s-a sinucis in 2006) a refuzat aceasta randuiala si decizia Arhiepiscopiei Bucurestilor. Au zis ca doresc slujba obisnuita si atunci au apelat la doi preoti care nu apartineau Bisericii Ortodoxe, ceea ce a dus la un mare scandal".

"Aceste motive pastorale, de compasiune pentru familie, se aplica in urma solicitarii tuturor, nu doar al celor care sunt in showbiz, dar cazurile obisnuite nu sunt de interes pentru presa. Ele se cerceteaza egal de Biserica, fie ca este vorba de o personalitate publica, fie de una obisnuita. Nu avem doua categorii de credinciosi", a tinut sa sublinieze acesta.

madalina inmormantare


Intrebat in ce masura criminalii, cei care iau viata altor semeni dar nu si propria viata, beneficiaza de clementa Bisericii, parintele Stoica a raspuns: "Daca nu si-a luat viata, acesta (ucigasul- n.red.) beneficiaza de o slujba obisnuita, pentru ca e vorba si de pocainta pentru pacat. La fel de grava ca si sinuciderea e crima asupra altcuiva, dar exista perioada de pocainta. De exemplu, nu inseamna ca, daca acum 20 de ani am fost betiv, trebuie sa port toata viata acest stigmat, pentru ca intre timp am putut sa ma reabilitez. De aceea, Biserica are perioada de pocainta, de aceea se merge la duhovnic de aceea exista cainta si pocainta pentru pacatele savarsite".

Ziare.com va provoaca la dezbatere. Ar trebui ca BOR sa permita oficierea unei slujbe de inmormantare obisnuita, in biserica, si pentru sinucigasi? Sunt criminalii mai buni crestini decat sinucigasii?
Sinucigasii ar trebui sa fie inmormantati cu slujba in biserica?
Vezi rezultateSondaj despre: sinucigasi slujba biserica, inmormantare sinucigasi biserica

Vineri, 16 Iulie 2010, ora 14:10 Sursa: Ziare.com
Autor: Camelia Badea

Rank user: Dumitru Sin are rank user 5, ca urmare a activitatii pe Ziare.com (26816 puncte). Votul lui valoreaza cat 5 voturi standard. Da click pe rank pentru a vedea sistemul de punctaj.', BORDERCOLOR, '#86add8', LEFT, true, BGCOLOR, '#ffffff', WIDTH, -200 );" onmouseout="UnTip()">x5

astazi, 16:51

Cind esti crestin ortodox respecti Biserica Otrodoxa si dogma ei intu VESNICĂ POMENIRE!

Cind esti liber-cugetatoare,si , ori DIVĂ te sinucizi pentru GLORIA DE O ZI de un an sau dacă ai noroc de o generatie de artisti!!!




Madalina Manole, pe ultimul drum - vezi minut cu minut

Madalina Manole, pe ultimul drum - vezi minut cu minut

Madalina Manole va fi inmormantata vineri seara, la cimitirul Bolovani din Ploiesti. Arhiepiscopia Bucurestilor a hotarat ca ea va beneficia de o slujba speciala, in afara bisericii, din cauza ca si-a luat singura viata. Ziare.com va prezinta ...



Sursă :Ziare.com

CugetLiber.ro "Catedrala, opera de proporţii a arhitectului Ion Mincu" (colaj SALVEAZA PENINSULA)






Photo : Sile this Millennium

ugetLiber.ro :

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

Catedrala , Opera de proporţii o arhitectului Ion Mincu


  • " Creştinii Nu aveau Biserică . CEI CE doreau sa se închine version fata icoanelor SAU sa asculte o Liturghie creştină se duceau tocmai la Mangalia , Tier o eră Veche , Dar falnică Biserică Elena, astăzi version ruina Mai, . târziu pe la 1850 - 1855 , o luat fiinţă o casa de rugăciuni pe Strada Mircea , Tier Grec diacon slujea pe la ONU . 1865 - '66 sa construit actuala Biserică greceasca de pe Strada Mircea " Situaţia Este. evocată de autor necunoscut ONU, referindu -se la Constanţa anilor 1835 - 1840 , redată de dr. Doina Păuleanu . În lucrarea " Constanţa, 1878-1928 . Moder Spectacolul - nităţii târzii " , ( Editura Arcade , 2006), p. 156 .

    Aflăm DIN volumul menţionat ca , pe 10 Iunie 1882, primarul Constantei , Antonio Alexandridi , SE Adresa Episcopului Dunării de Jos, la Galaţi ŞI prefectului constănţean , rugându -i sa intervină pe langa Guvern Înaltul «în vederea începerii lucrărilor la cate- drală chiar version anul redactării , PE Baza bilităţile unei alocate , in Valoare de 300.000 lei .

    Dupa o serie de ezitări Privind alegerea locului de îngrijire pe urma sa pfui construită Catedrala , Consiliul de Miniştri DIN cadrul Ministerului Culturii adresează prefecturii principiile ONU Ordin telegrafic grijă era luată decizia ca Biserica sa -ţi fie ruşine construită pe " Locul destinat grădinei Publice " ( p.171 ) , prefectul , arh. . Benes , G-ral . Barozi primarul ŞI gasesc desemnaţi sa determine Partea îngrijirea grădinii pe urma sa -ţi fie ruşine ridicată Catedrala Prin Coro - borarea . surselor , dr. Doina Păuleanu . scoate la iveală faptul ca arhitecţii proiectului catedralei au pair Fost Al Săvulescu ( abandonat planul ) , Alexandru Orascu ŞI Carol Beniş . .

    Ziarele Vremii consemnau faptul ca la 4 septembrie 1883 SA puroi Piatra fundamen- mentală o Catedralei de Către Ministrul Instrucţiunii Publice ŞI al Cultelor . George Demetrescu Mirea ŞI Ion Mincu pacta sunt desemnaţi sa realizeze interiorul catedralei "Ion Mincu primeşte principiile 1888 însărcinarea de o DECORA interiorul Catedralei DIN Constanţa. , la o pictura de îngrijire executa Mirea Catapeteazma , . şfeşnicele împărăteşti , străni candele , tetrapod , iconostas , etc , toate acestea au pair Fost studiate de Mincu " Cam pe la începutul Carierei vânzare, cand o mica Bisericuta proectat ŞI DIN Valea Calugareasca in Prahova , lucrari admirabile ŞI cari sant indiciu bun al ONU de CE AR fi putut realiza în Arta bisericească la maturitatea talentului SAU El era Cel mai îndreptăţit sa ridice version Capitala Mare o Catedrala . viitoarei o Patriarchii " , scria TT Socolescu , in 1942, citat de dr. Doina Păuleanu . (p. 195) . < style = "font -weight: bold; culoare: RGB (51 , 255, 255) ; "> În 1894 , Ministerul Cultelor ŞI Instrucţiunii Publice informaţii primaria ca mobilierul catedralei , proiectat de Ion Mincu , se află Intr -ONU stadiu avansat de execuţie , pentru ca , ulterior , Ştefan Burcuş remarce SA: " Dintre lucrările de Arhitectură ŞI studiile arhitecţilor epocei ... SE distinge , plină de inspiraţie , la prima ŞI puternica lucrare o lui I. Mincu , " Mobilierul version stil românesc al Catedralei DIN Constanţa "(p. 197) .
    La 3 august 1941, acoperişul , zidăria , iconostasul ŞI distruse pacta sunt grav pictura aeriana de bombardament ONU. Abia peste Cinci ani demarează reparaţiile complet, IAR Biserica se redeschide in 1951

  • COMENTARII
    SALVEAZĂ PENINSULA !

    DOAMNE AJUTĂ !
    de la Sile this Millennium (16-07-2010 14:55:17)
  • Proiectul soselei de coasta se impiedica in vilele din Faleza Nord


    Proiectul soselei de coasta se impiedica in vilele din Faleza Nord

    http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
    Potrivit lui Gigi Chiru,

    Proiectul soselei de coasta se impiedica in vilele din Faleza Nord


    Gigi CHIRUGigi CHIRUGigi CHIRU
    Bulevardul Mării (actuala strada Pescarilor) din cartierul Faleză Nord, pe care intenţiona să-l facă Ceauşescu, arată acum ca un traseu accidentat de munte, pe care se încumetă să treacă doar cei curajoşi. Proprietarii vilelor, construite în ultimii ani pe faleză au luat cu japca metri buni din actuala stradă. Locatarii din cele cinci blocuri: BM 13, 14, 15, 16, 17 de pe strada Pescarilor s-au plâns în nenumărate rânduri că vilele noi, care au fost constuite prezintă un pericol real pentru stabilitatea şi siguranţa zonei.

    Mai mult, proprietarii vilelor şi-au extins curţile şi pe strada Pescarilor, blocând căile de acces către staţia autobuzului 102 N. Un exemplu elocvent în acest caz este vila situată pe stradă Răchitaş, la numărul 1 E. Vecinii cârcotaşi au declarat, pentru cotidianul „Replica”, că vila aparţine Doinei Catrinoiu, şefa Clinicii de Diabet. „Casa a fost construită acum 2 ani, iar proprietari au furat metri buni din strada Pescarilor. Au lăsat o cărare îngustă pe care doar un singur om poate să treacă. Mai mult, acum doi ani când de abia se construia vila, i-am atras atenţia proprietarului că a furat din stradă, iar acesta ne-a răspuns să zicem mersi că ne lasă o cărare pe care să mergem. Acum, ca să ajungem în staţia autobuzului 102 N, trebuie să ocolim tot cartierul”, ne-a povestit, revoltat, un locatar din blocul BM 14.

    Vecinii se plâng de vila soţilor Catrinoiu

    De altfel, aceeaşi cârcotaşi ne-au şoptit că, zilele trecute, Dan Diaconescu a venit pe strada Răchitaş, pentru a vizita vila soţilor Catrinoiu – „duşmanii” lor numărul unu –, pe care ar intenţiona să o achiziţioneze. Cu toate acestea, reprezentanţii Inspectoratului de Stat în Construcţii au precizat că vila de pe strada Răchitaş nr. 1 E a fost ridicată în baza unei autorizaţii eliberate de Primăria Constanţa. „De săptămâna viitoare, voi verifica dacă toate vilele de pe Faleza Nord au autorizaţii de construcţie şi dacă sunt făcute corespunzător”, a declarat Gigi Chiru, inspector şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii. Totodată, din punctul de vedere al inspectorului şef al ISC, din cauza vilelor de pe faleză, nu va putea fi realizat proiectul şoselei de coastă, atât de mult dorit de Primăria Constanţa.
    Nicoleta BACIU

    Cazinoul fără terasă de vară şi cu promenada o ruină - petitie_mazare_16.jpg-(colaj SALVAŢI PENINSULA)


    photos by Sile this Millennium
    petitie_mazare_16.jpg

    http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

    Luati-i peninsula lui Mazare

    Share |
    Joi, 15 Iulie 2010 | 13:07:18
    Print

    Tag-uri: arion teodor petitie prieteni
    (159)
    petitie_mazare_16.jpg A venit vremea să ne unim. Această petiţie este doar un început. Stimaţi semnatari, cred că mai aveţi o datorie. Spuneţi-le prietenilor voştri şi românilor risipiţi în toată lumea, că avem nevoie de ei. Barbarii secolului XXI, ne-au invadat cetatea.

    Semnează şi tu!

    joi, 15 iulie 2010

    Ziarul Cuget Liber Constanta - Moscheea „Carol I“, monument centenar ridicat din dorinţă regală (colaj SALVAŢI PENINSULA -Sile this Millennium)

    Photo by Sile this Millennium
    Photo by Sile this Millennium
    Ziarul Cuget Liber Constanta - Moscheea „Carol I“, monument centenar ridicat din dorinţă regală

    http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
    Moscheea „Carol I“, monument centenar ridicat din dorinţă regală

    r În cadrul campaniei „Luaţi-i peninsula lui Mazăre!“, prezentăm, astăzi, istoricul Moscheii Regale „Carol I“, monument naţional de categoria a II-a

    Cea mai mare moschee din Dobrogea a fost construită de Statul Român, din dorinţa regelui Carol I, în anii 1910 – 1913. Aşa cum aflăm din lucrarea „Moscheea Regală «Carol I» Constanţa 1910 – 2010\", realizată de dr. Doina Păuleanu şi dr. Virgil Coman, a fost construită „la voinţa expresă a regelui Carol I, înlocuind geamia «Sultan Mahmud», ridicată la rândul său în perioada 1882 (23) – 1825, ctitor fiindu-i comandantul oraşului Constanţa, Haffuz Hussein Paşa, pe locul unui alt edificiu musulman de cult” (p.24).

    Decizia a fost luată în 1909, după cum consemnează ziarul „Conservatorul Constanţei”: „În oraşul nostru se va începe în curând clădirea unei moschee. […] Ea va costa 200 mii lei. Planurile sunt făcute de dl. arhitect V. Ştefănescu şi întreprinderea construcţiunii a luat-o dl. inginer I. Niculcea” (p. 24). Victor Ştefănescu proiectase mai multe edificii la Constanţa, el fiind responsabil de organizarea Pieţei Ovidiu în secolul trecut.

    Autorii lucrării „Moscheea Regală…” subliniază contribuţia adusă de inginerul Gogu Constantinescu în tehnica inovatoare a betonului armat, prin care au fost realizate cupola şi minaretul. Mai mult decât atât, în 1926, revista londoneză „The Graphic” îl aşează pe inginerul craiovean într-un tablou care îi cuprinde pe Einstein şi pe Marconi.

    În Ziarul „Conservatorul Con-stanţei”, citat în lucrarea „Moscheea Regală…”, este redat discursul muftiului Hafuz Rifat – Efendi, rostit la punerea pietrei fundamentale a moscheei: „Serbarea religioasă de astăzi constituie şi un important moment istoric, căci punerea în temelie a documentului scris în limba turcă şi română va aminti generaţiunilor viitoare că aici, pe malul Mărei Negre, pe ruinele vechiului Tomis, şi unde astăzi înfloreşte frumoasa Constanţa, sub domnia glorioasă a Înţeleptului şi Marelui Căpitan, Majestatea Sa Carol I, se ridică cu cheltuiala Statului Român acest sfânt locaş şi astfel se cimentează şi mai mult şi pentru totdeauna o puternică frăţie şi dragoste între românii şi musulmanii din Dobrogea, fii ai aceleiaşi Patrii” (p. 30).

    Pe 31 mai 1913 are loc inaugurarea mos-cheii, în prezenţa familiei regale, a oficialităţilor, având ca martori un public numeros. Ziarele vremii scriau că Majestatea Sa Regele a vizitat, alături de Regină, în-treaga moschee, „admirând cele două mari sfeşnice de argint dăruite de M.S. Sultanul şi covoarele cu care e tapisată moscheea” (p. 36).

    În 1925, Moscheea are nevoie de reparaţii, fiind efectuate în acest sens lucrări superficiale. În 1942, când zona peninsulară este grav afectată de raidurile aeriene, Muftiatul Musulmanilor din România, cu sediul la Constanţa, solicită Ministerul Educaţiei Naţionale suma de 130.000 lei pentru „o bună păstrare a acestei capodopere, care simbolizează dragostea mult regretatului Rege Carol I faţă de populaţiunea musulmană” (p. 39). 15 ani mai târziu, Ministerul Cultelor efectua reparaţii curente la moschee, în valoare de 565.000 lei. Pentru că era nevoie de un proiect special de reparaţii, se apelează la academicianul Aurel Beleş, care întocmeşte un memoriu prin care semnalează probleme ale moscheii, propunând, în acelaşi timp, soluţii.

    Ultima constatare înregistrată în ceea ce priveşte reparaţiile de la Moschee poartă data decembrie 1966, fiind emisă de Direcţia Monumentelor Istorice. „Desigur că aceste intervenţii nu au fost şi ultimele. Chiar în aceşti ani, muftiul Cultului musulman din România, Muurat Iusuf, cu sprijin de stat sau privat, a reuşit să remedieze probleme curente sau restante şi să prevină altele”, este precizat în volumul „Moscheea Regală «Carol I» Constanţa 1910 – 2010\" (p. 41).

    Unul dintre cele mai impunătoare monumente din Peninsulă, Moscheea rămâne un punct de reper nu doar religios, ci şi arhitectural, de la înălţimea minaretului putând fi privite şi mai bine ruinele cu care locaşul se învecinează.


    • 1. Felicitări Cuget Liber pentru acest serial
      Felicitări Violeta PAVELESCU şi nu în ultimul rînd doamnei dr. Doina Păuleanu şi domnului dr. Virgil Coman
      de la Sile this Millennium (15-07-2010 10:53:33)

    https://silethismillennium2019.blogspot.com/

    Cine a Furat Banii lui Ceausescu | PODCAST Cristian Sima