Ziarul Cuget Liber Constanta - De ce vrea statuia lui Publius Ovidius Naso să plece la Roma?
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
Foileton
În faţa „vestigiilor“ fostului restaurant „Pescăruş“, lupoaica oraşului i-a scăpat pe Romulus şi Remus de la ţâţă. Priveşte spre primărie şi trage un urlet de indignare. Se simte jignită că a fost chemată de la Roma să străjuiască ruinele şi jegul zonei peninsulare.
Peisaj de război
Un cârd de copii veniţi în tabără, la mare, se încumetă să străbată peisajul de război. Cu fereală, calcă pe sub zidurile sparte, prin ale căror găuri imense se zăreşte cerul. Trebuie să păşească cu grijă, dacă vor să ajungă teferi la Muzeul de Istorie.
Câţiva întreprinzători curajoşi au scos mesele şi umbreluţele în stradă. Dacă ruinele nu sunt înlăturate, în schimb pot fi exploatate. Sunt şi dintre cei care se opresc să bea o bere, doar pentru a putea admira, pe îndelete, dezastrul. Uite, domnule, că şi mizeria urbană poate aduce succesul în afaceri!
Ciulinii au crescut din belşug printre zidurile vechii cetăţi Tomis. Siturile arheologice din peninsulă vor da o recoltă bogată de bălării. Un străin fotografiază de zor vestigiile antichităţii şi pe cele ale contemporaneităţii locale. Va avea amintiri extraordinare despre noi, constănţenii. O să le arate celor de acasă cât de mult îşi iubesc băştinaşii oraşul şi istoria.
În piaţa care-i poartă numele, Publius Ovidius Naso a împietrit cu pumnul sub bărbie. Mă-ntreb de ce i s-o fi înverzit bronzul: de indignare, de furie, de neputinţă sau pentru că edilii l-au neglijat?
Îmi face un semn discret şi, când sunt destul de aproape, lasă să-i cadă un sul de papirus. Din priviri îmi spune că ar vrea să-l trimit la destinaţie.
Îi promit că îi voi îndeplini dorinţa, dar că voi folosi internetul. Poşta electronică este mai rapidă şi mai puţin costisitoare.
Scrisoare către Împăratul Augustus
Ajuns în faţa computerului, deschid misiva şi încep să transcriu:
„Cetatea Tomis, anul 2010
Către Augustus Imperator, la Roma
Salve Cezar,
Au trecut exact 2002 ani de când m-ai exilat în această cetate îndepărtată, de la Pontul Euxin. Drept să-ţi spun, până acum n-am prea regretat faptul că atâta amar de timp n-am mai văzut Roma şi însorita Sulmonă, locul naşterii mele. Localnicii m-au respectat, m-au venerat, iar conaţionalul meu, sculptorul Ettore Ferrari, mi-a ridicat o mândreţe de statuie în 1887. Pe soclu este încrustat epitaful scris chiar de mine:
Sub astă piatră zace Ovidiu, cântăreţul
Iubirilor gingaşe, răpus de-al său talent,
O, tu, ce treci pe-aice, dac-ai iubit vreodată,
Te roagă pentru dânsul: să-i fie somnul lin.
De-ai şti Mărite Augustus, câte codane au venit să se roage şi să recite versurile, câte au lăcrimat, câte au depus flori la picioarele mele. O mulţime de îndrăgostiţi m-au luat drept martor când şi-au jurat iubire veşnică, ori când s-au cununat. De-atâta dragoste şi frumuseţe, inima mea de bronz era cât pe ce să se înmoaie.
Am avut parte şi de distracţie. Timp de peste un secol, piaţa asta a fost animată din zori până în noapte. Era vad bun pentru comercianţi şi loc de atracţie pentru turişti, marinari şi localnici. Terasele restaurantelor erau pline de lume şi muzica se revărsa în valuri. Câte petreceri, câte serbări populare nu s-au încins în jurul meu! Pe toţi zeii, îţi mulţumesc Cezar pentru că mi-ai oferit un exil atât de încântător!
De vreo doisprezece ani încoace, de când s-a schim-bat ocârmuirea acestor ţinuturi, instaurându-se Republica Mazăre, cetatea Tomisului a decăzut. În jurul meu văd numai ruine, iar piaţa ce-mi poartă numele e moartă. Turiştii trec foarte rar, iar îndrăgostiţi n-am mai văzut de un cincinal. Şi dacă dragoste nu e…
Am auzit că nici Mihai Eminescu, poetul naţional al românilor, şi iubita lui, Veronica Micle, nu o duc prea bine. Ocupă amândoi un soclu mai la vale, pe faleză, în vecinătatea Farului Genovez. Se simt abandonaţi şi se tem să nu fie furaţi precum alte statui din această cetate, care au dispărut pur şi simplu. S-a spus că au fost luate pentru a fi recon-diţionate, dar au trecut lunile şi anii în goană, vorba lui George Topârceanu, şi nu au fost repuse pe socluri. Un trecător mi-a spus că Eminescu ar fi atât de trist încât nici pescăruşii nu mai îndrăznesc să-l mângâie cu aripile, în zbor.
Luminate Cezar, înţeleg că ocârmuirea locală nu le are cu poezia, cu cultura, dar nici cu tehnica? Uite, statuia impunătoare a inginerului Anghel Saligny, constructorul portului Constanţa şi al podului de peste Dunăre, care a scos Dobrogea din izolare, nu se vede de tinichelele panourilor publicitare, plantate cu voia edililor chiar sub nasul lui. De altfel, toată cetatea asta e împănată cu astfel de drăcovenii, de a ajuns să i se spună: oraşul de tinichea.
Augustus Imperator, în încheiere îţi cer, cu lacrimi de bronz sub pleaope, ca măcar acum, după 2002 ani de exil, să-mi permiţi să mă întorc la Roma. Nu pentru totdeauna; doar până când cetatea Tomisului va scăpa de Republica Mazăre. Vezi bine, mă tem să nu dispar şi eu, cu soclu cu tot.
Prea plecatul tău supus,
Publius Ovidius Naso”
Transcrierea scrisorii a fost floare la ureche. Greul a venit abia când a trebuit să găsesc o adresă la care să o trimit. Împăratul Augustus e mort încă din anul 14 după Hristos, iar urmaşii săi contemporani nu sunt înregistraţi ca atare la Evidenţa Populaţiei. Nu cred că preşedintele Italiei, Silvio Berlusconi, se numără printre ei, deşi are certe apucături de imperator. Aşa că am ales să transmit mesajul prin intermediul presei. Poate că, dacă nu se aude până la Roma, cel puţin se va auzi la Bucureşti, la Guvern. Cineva trebuie să vegheze ca Ovidius să nu dispară, cu soclu şi cu zona peninsulară cu tot.
Post Scriptum
Redacţia ziarului „Cuget Liber” continuă campania „Luaţi-i Peninsula lui Mazăre!”. Până în prezent s-au strâns 373 de semnături din judeţul Constanţa, din celelalte judeţe ale ţării, din SUA, Marea Britanie, Africa de Sud, Spania, Irlanda, Franţa, China, Canada şi Germania. Puteţi susţine şi dumneavoastră această iniţiativă la adresa: http://www.petitieonline.ro/petitie/luati_i_peninsula_lui_mazare_-p49166053.html.
- 1. Salvaţi Constanţa !E trist cînd trebuie să feliciţi un jurnalist şi un scriitor talentat constănţean (l-am numit pe pe Ion Tiţa -Călin) pentru descrierea Constanţei de azi ! Semnaţi petiţia online acum!!!de la Sile this Millennium (14-07-2010 16:05:50)