|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| Fesenistii, autorii directi si morali ai mineriadei din 13-15 iunie 1990, ocupa azi pozitii de putere si influenta in clasa politica si in structurile statului. Ei continua sa-si protejeze interesele, blocand ancheta asupra mineriadei si nesuportand consecintele legale, politice sau morale pentru atrocitatile din iunie 1990, pentru crimele din decembrie 1989 si pentru franarea proceselor democratice. Demonstratia din Piata Universitatii s-a declansat ca o reactie fata de guvernarea de tip comunist a FSN, partid-stat care la alegerile din 20 mai urma sa fie si arbitru, si jucator. O mare parte din cei care s-au folosit de institutiile statului pentru a-si teroriza adversarii ne conduc sau sunt in situatia de a ajunge sa ne conduca in perspectiva alegerilor locale si parlamentare. Un document pe care il publicam azi in premiera, o fila dintr-o "sinteza informativa adresata de Virgil Magureanu lui Ion Iliescu, arata ce organe au fost implicate in represiune. Fila este extrasa din Dosarul Mineriadei, aflat in mainile magistratului militar Dan Voinea de peste 17 ani, fara a-i da insa cursul firesc, al Justitiei. Colonelul Dan Voinea a facut de altfel parte, alaturi de Virgil Magureanu, din asa-zisul complet de judecata constituit de Ion Iliescu pentru executia lui Nicolae Ceausescu. Voinea, acum avansat general, nu este singurul care se afla si acum, dupa 18 ani, in structurile puterii, impiedicand dezvoltarea fireasca a Romaniei. In asteptarea judecarii Dosarelor Revolutiei si ale Mineriadelor, ZIUA va prezinta o parte din schema de cadre a fostului FSN, bine infipta si azi in mijlocul sistemului. (V.R.) Aripa militara Toate persoanele implicate, in diverse pozitii-cheie, in evenimentele sangeroase de la Revolutie si de la mineriade - militari, politistii si magistratii - cercetate sau nu in aceste dosare au cunoscut o ascensiune in cariera si prosperitate de-a dreptul ametitoare. Generalul magistrat Dan Voinea a avansat de la gradul de maior, la gradul de general, devenind la un moment dat seful Sectiei Parchetelor Militare. La el s-au concentrat, ca un facut, grosul dosarelor privind sangeroasele evenimente; Generalul Mihai Chitac, fost ministru al Internelor, condamnat penal alaturi de generalul Victor Stanculescu, pentru crimele de la Timisoara (unde Chitac a descarcat un incarcator intreg de AKM in demonstranti), a fost ferit de inchisoare, pe motiv de boala. In prezent, se afla in libertate, ca si amicul sau Stanculescu (mare om de afaceri), traind in lux, fiind vazuti deseori in public fara a manifesta regrete pentru faptele comise ; Virgil Magureanu, considerat creierul mascaradei judiciare de la Targoviste, a devenit dintr-un profesor la Academia PCR "Stefan Gheorghiu", directorul SRI si posesor al unor proprietati impunatoare (vila in Primaverii, palat in Giurtelecul Hododului). Acum este un prosper om de afaceri din firme de consultanta nelipsite de la marile contracte de afaceri in care apare si statul roman; Generalul Dumitru Iliescu (care in decembrie 1989 avea grad de capitan si era conducatorul TAB-urilor care au spart baricada de la Inter) a avansat in doar trei ani la gradul de general si a fost numit sef al Serviciului de Paza si Protectie sub mandatele fostului presedinte Ion Iliescu. Dumitru Iliescu a devenit miliardar din afaceri derulate prin firmele sale specializate in paza, protectie si transporturi de valori. (Razvan SAVALIUC) Ion Iliescu - senator, presedinte de onoare al PSD Exponent de seama al nomenclaturii comuniste: sef de sectie la CC al PCR (1965), prim-secretar al CC al UTC si ministru pentru problemele Tineretului (1969-1971), secretar al Comitetului PCR Timis si Iasi (pana in 1977), presedinte al Consiliului National al Apelor (1979-1984), iar intre anii 1965-1984 membru al CC al PCR. Iliescu a fost membru fondator al FSN, transformat in FDSN, apoi in PDSR si in final in PSD. A avut mai multe mandate de sef al statului in perioada 1990-1996 si 2000-2004. Este cel mai controversat personaj din istoria post-decembrista a Romaniei, este cercetat in dosarele Revolutiei si mineriadelor. Este acuzat de reprimarea fenomenului Piata Universitatii. Adrian Nastase - deputat, presedinte al Consiliului National al PSD Jurist cercetator la Institutul de Cercetari Juridice al Academiei Romane in perioada 1973-1990, Nastase devine, in iunie, 1990 Ministru al Afacerilor Externe in Guvernul Petre Roman, functie pe care o pastreaza si in Cabinetul Stolojan. In legislatura 1992-1996 ocupa sefia Camerei Deputatilor, iar in guvernarea CDR este vicepresedinte al amintitului for legislativ. Ajunge prim-ministru in perioada 2000-2004, iar intre 2005 si 2006 presedinte al Camerei. Mircea Dinescu - membru al Colegiului CNSAS Revolutionar, anunta la TVR fuga lui Ceausescu si declansarea revolutiei, apoi devine membru in CFSN si CPUN. Neinregimentat politic. Theodor Stolojan - europarlamentar, prim-vicepresedinte PD-L A fost director al Departamentului Relatii Valutare in ultima perioada a "guvernarii Ceausescu". Dupa decembrie '89, devine ministru adjunct al Finantelor pana in aprilie 1990, apoi titular al portofoliului, pentru aproape un an. Dupa mineriada din septembrie 1991 si caderea Guvernului Petre Roman, Stolojan este investit prim-ministru. In noiembrie 1992 preda stafeta Guvernului Vacaroiu. In 1996 ii face campanie lui Ion Iliescu. Dupa o pauza de cativa ani, cand a lucrat pentru Banca Mondiala si pentru Grupul Tofan, Stolojan revine in politica in anul 2000, candidand pentru Presedintie din partea PNL. Traian Basescu - presedintele Romaniei In decembrie 1989 era director general al Inspectoratului de Stat al Navigatiei Civile. A fost ministru al Transporturilor in guvernele Stolojan, Ciorbea, Vasile si Isarescu. A fost deputat in legislaturile 1992-1996, 1996-2000. In 2000 devine primar general al Capitalei, succes care l-a propulsat la sefia PD in 2001. In 2004 este reales primar, functie la care renunta dupa ce devine, in decembrie 2004, presedinte al Romaniei. In aprilie-mai 2007 a fost suspendat din functie de catre Parlament. Eugen Dijmarescu - viceguvernator BNR Pana in 1990, Dijmarescu a ocupat pozitii superioare in cadrul Institutului de Economie Mondiala, fiind si secretar PCR pe institut. In perioada ianuarie-martie 1990, este director la Institutul citat, iar in urmatoarele trei luni detine functia de ministru secretar de stat, presedinte al Agentiei de Coordonare a Asistentei Externe. In iunie 1990, este insarcinat cu dezvoltarea economica in Guvernul Roman, iar din aprilie 1991 devine ministrul Economiei si Finantelor. La 16 octombrie 1991, ajunge consilier de stat al premierului Stolojan. A fost ales senator al FSN in doua legislaturi. A fost ambasador in Japonia (1994-1999), secretar de stat in Guvernul Isarescu (2000), consilier si secretar de stat in Cabinetul Nastase. Intre iunie 2003 si octombrie 2004 ocupa functia de ministru-delegat pentru Comert. Nicolae Vacaroiu - presedinte al Senatului In perioada 1969-1990 a lucrat in Comitetul de Stat al Planificarii, unde a indeplinit si functia de director general. In 1991 a fost secretar de stat la Finante, iar un an mai tarziu a devenit premier. In 1996 a fost ales senator din partea PDSR, iar in paralel a fost vicepresedinte al BCR pana in 1997. Este presedinte al Senatului incepand din 2000. A fost presedinte interimar al Romaniei pe durata suspendarii lui Traian Basescu, 20 aprilie-23 mai 2007. Dan Mircea Popescu - senator PSD In anii comunismului lucreaza la Institutul de Stiinte Politice "Stefan Gheorghiu". Dupa '89 a fost membru al CFSN si al CPUN, consilier al presedintelui Iliescu, apoi ministru de stat insarcinat cu calitatea vietii si protectia sociala (aprilie - octombrie 1991). A fost ministrul Muncii in Guvernul Stolojan, continuand in aceeasi functie in Executivul Vacaroiu. A mai ocupat functia de ministru al Muncii in Guvernul Nastase (iulie-decembrie 2004). Adrian Severin - europarlamentar PSD Ministru pentru Reforma si Relatiile cu Parlamentul (1990-1991), ministru al Afacerilor Externe (1996-1997), presedinte al Adunarii Parlamentare a OSCE (2000-2002). Deputat din 1990, reales in 1992, 1996, 2000 si 2004. Daniel Daianu - europarlamentar PNL Intre 1976 - 1978, Daianu a lucrat la Directia de Informatii Externe (DIE) a Securitatii de unde a plecat la cerere. In anii '80 a devenit cunoscut pentru scrieri impotriva politicii economice a lui Ceausescu. In perioada 1979 - 1990, Daianu a lucrat ca cercetator la Institututul de Economie Socialista. Dupa '89, ajunge secretar de stat la Finante in guvernarea Stolojan, apoi, pana in 1997, este economist-sef in BNR, dupa care devine ministru al Finantelor (1997-1998). Teodor Melescanu - ministrul Apararii, vicepresedinte PNL Intre anii 1978-1985, Melescanu a fost detasat ca secretar II la Misiunea Permanenta a Romaniei de pe langa ONU. In 1990 devine subsecretar de stat apoi secretar de stat in MAE, iar din 1992 devine ministru de Externe in Guvernul Vacaroiu. Senator PDSR/ApR intre 1996-2000, dar si PNL dupa 2004. Florin Georgescu - prim-viceguvernator BNR Economist in Ministerul Finantelor pe vremea lui Ceausescu, ajunge secretar de stat in Guvernul Stolojan si ministru in Cabinetul Vacaroiu. Ales deputat de Olt pe listele PDSR in 1996 si 2000. Renunta la Parlament in octombrie 2004 pentru fotoliul din BNR. Bujor-Bogdan Teodoriu - consilier prezidential In 1989 era cercetator stiintific la Institutul pentru Economie Industriala. A fost deputat in perioada 1990-1996 si secretar de stat in Guvernul Roman. In Cabinetul Ciorbea a indeplinit functia de ministru al Cercetarii si Tehnologiei. Dupa 2000, s-a retras din prim-planul politicii, dar in februarie 2005, devine consilier de stat al presedintelui Basescu in cadrul Departamentului de Politici Economice si Sociale condus de Theodor Stolojan. In martie 2007, l-a inlocuit pe acesta in functia de consilier prezidential. Petre Roman - presedinte al Fortei Democrate din Romania A devenit primul premier din istoria post decembrista a Romaniei, pana atunci activand ca profesor la Institutul Politehnic Bucuresti. A fost fortat sa demisioneze de la Guvern in urma mineriadei din septembrie 1991. A fost presedintele FSN, ulterior PD, pana in 2001. Deputat pana in 1996, a obtinut doua mandate de senator in 1996, respectiv 2000. A prezidat Camera superioara din 1996 pana in decembrie 1999, cand a fost numit ministru de Externe in Guvernul Isarescu. Dupa ce a pierdut sefia PD in detrimentul lui Basescu a fondat Forta Democrata din Romania cu care nu a reusit sa intre in Parlament in 2004. Cazimir Ionescu - membru al Colegiului CNSAS Revolutionar, a fost vicepresedinte al CPUN. In 1990 a ajuns deputat pe listele FSN, iar intre 1996 si 2000 a fost senator de Teleorman. Lider PD intre 1992 si 1998, devine independent politic dupa 2000. Vasile Blaga - senator PD-L, candidat la Primaria Capitalei Revolutia l-a prins ca director comercial la Intreprinderea Mecanica Hiperion din Stei. A fost ales deputat FSN in 1990, pana in 1992 cand a demisionat pentru postul de prefect de Bihor. A fost ulterior seful Directiei Regionale Vamale Oradea (1993-1996). In perioada 1996-2000 a fost senator de Bihor. In 2001 a fost ales vicepresedinte al PD si sef al filialei Bucuresti. In decembrie 2004 a fost consilier pe probleme de aparare si securitate timp de numai opt zile, functie la care a renuntat pentru aceea de ministru de Interne, pana in aprilie 2007. In 2005, este ales secretar general al PD, iar in prezent candideaza pentru primaria Capitalei. Adriean Videanu - primarul Capitalei Inginer in 1989, a devenit cel mai tanar reprezentant al FSN in CPUN. Timp de 13 ani, 1990-2003, a fost deputat de Teleorman. In 1992, a preluat sefia organizatiei de tineret a PD. In 2003 demisioneaza din Parlament pentru a se ocupa exclusiv de afaceri, dar in 2004 este numit vicepremier in Guvernul Tariceanu. Renunta la acest post, dupa ce in aprilie 2005 a fost ales primar general al Capitalei. In 2005, este ales presedinte executiv al PD, iar in urma fuziunii acestui partid cu PLD devine prim-vicepresedinte al PD-L in decembrie 2007. Nota: Informatii selectate din Wikipedia, arhive si alte surse. Lista lui Magureanu Intr-o conferinta de presa extraordinara sustinuta ieri, la 18 ani de la debutul Fenomenului "Piata Universitatii", Viorel Ene, presedintele Asociatiei Victimelor Mineriadelor, a prezentat o fila din Dosarul Mineriadei, ingropat de magistratul militar Dan Voinea de peste 17 ani. Ene afirma ca "Sinteza informativa" adresata sefului FSN, Ion Iliescu, este scrisa de Virgil Magureanu, seful SRI din acea perioda. O redam mai jos: Ion Iliescu, Presedinte al Romaniei Confidential personal Sinteza informativa referitoare la actiunea de sabotaj intreprinsa de unii factori implicati in eliberarea Pietei Universitatii la 13.06.1990 Conform precizarilor Dumneavoastra facute in sedinta de lucru din 11.06.1990, ora 16:00, la Palatul din Piata Victoriei, in actiunea de eliberare a Pietei Universitatii stabilita pentru 13.06.1990 trebuiau sa participe urmatoarele institutii centrale: Procuratura Generala, Ministerul de Interne, Ministerul Apararii Nationale, Frontul Salvarii Nationale, Ministerul Sanatatii, Ministerul Transporturilor (taiat ulterior, n.red.), Serviciul Roman de Informatii si Administratia Domeniului Public subordonata Primariei Municipiului Bucuresti. Principalele sarcini care au revenit fiecarei institutii si modul cum acestea au actionat pentru executarea lor sunt prezentate in sinteza de mai jos: 1. Procuratura Generala - elaborarea si transmiterea prin radio si televiziune a unui comunicat prin care sa se ceara fortelor de ordine interventia pentru eliberarea pietei. (...) (V.R.) Dosarele mineriadelor in fisetele generalului Dan Voinea Situatia dosarului mineriadelor din 1990 - 1992 este mai mult decat nefericita, la circa 18 ani dupa sangeroasele evenimente. Practic, nu s-a facut mai nimic in aceasta cauza. Desi anul trecut se incepuse urmarirea penala impotriva lui Ion Iliescu pentru mineriada din 1991, procurorii Sectiei de Urmarire Penala si Criminalistica din Parchetul General au infirmat aceasta solutie, ca fiind nelegala. La zece luni dupa Decizia Curtii Constitutionale de anul trecut, care a statuat ca parchetele si instantele militare nu mai au dreptul sa cerceteze civili, dosarele mineriadelor din 1990 - 1991 nu au fost trimise de la Sectia Parchetelor Militare, la Sectia de Urmarire Penala si Criminalistica din Parchetul General. Cu o singura exceptie, o disjungere privindu-l pe Ion Iliescu, impotriva caruia anul trecut se incepuse urmarirea penala. Insa si aceasta urmarire penala a fost anulata. Procurorul general, Laura Kovesi, a confirmat scoaterea de sub urmarire penala a lui Ion Iliescu, aratand ca Iliescu a fost pus ilegal sub invinuire de catre un procuror militar, desi acesta nu mai avea dreptul sa ancheteze civili, iar daca s-ar fi continuat pe aceasta cale, Ion Iliescu ar fi obtinut in final castig de cauza in instanta, intrucat intregul material de urmarire penala ar fi fost lovit de nulitate absoluta. Desi in acest dosar lucreaza patru procurori, nu se mai stie nimic despre mersul anchetei. Restul dosarelor mineriadelor, in care sunt cercetati 37 de fosti demnitari si militari, se afla in continuare in fisetele generalului Dan Voinea, in pofida rezolutiei sefului sau, colonelul Ion Vasilache, care la 27.02.2008 a dispus "trimiterea intregului material de urmarire penala la Sectia de Urmarire Penala si Criminalistica din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte" (Parchetul General). Desi liderii Asociatiei Victimelor Mineriadelor 1990 - 1991 din Romania au avut in ultimele luni circa sase intalniri cu Procurorul General, Laura Codruta Kovesi, dosarele nu au plecat de la Sectia Parchetelor Militare, fiind tinute sub cheie in dulapurile generalului Dan Voinea. Acesta a motivat ca nu le poate trimite pana nu le inventariaza, opiseaza, si numeroteaza. La randul ei, Laura Kovesi sustine ca ea nu are instrumente legale pentru a-i ordona lui Voinea sa trimita mai repede dosarele. Consiliul Superior al Magistraturii, care deruleaza in prezent un control de fond la Sectia Parchetelor Militare, a fost informat de procurorul general al Romaniei si despre durata nejustificat de mare a procesului de trimitere a dosarelor de la procurorii militari, la cei civili. Este insa putin probabil ca CSM sa poata accelera anchetele. Faptuitorii detin cu totii pozitii politice, sociale sau economice extrem de importante, in vreme ce familiile indoliate sau persoanele schilodite pe viata asteapta zadarnic sa lise faca dreptate. (Razvan SAVALIUC) Cruce si la dosarul Revolutiei Si in dosarul crimelor Revolutiei din decembrie 1989, se bate pasul pe loc, toate cauzele fiind in prezent comasate la generalul procuror Dan Voinea, de la Sectia Parchetelor Militare, care nu se va sti cand le va finaliza. Voinea este suspectat de asociatiile de revolutionari ca se face ca lucreaza in aceste dosare, intrucat el a fost unul dintre pionii principali ai mascaradei judiciare de la Garnizoana Targoviste, din decembrie 1989, unde a avut loc procesul Ceausestilor, urmat de executarea acestora. Era pe atunci un simplu maior magistrat. A fost procurorul de caz, cel care a redactat rechizitoriul in doar cateva ore, pe cateva pagini scrise de mana, in care, fara nici o autoritate, ci doar la ordinul simplului cetatean Ion Iliescu (la acea vreme director al Editurii Tehnice) i-a inculpat pe sotii Ceausescu pentru genocid. Voinea a calcat in picioare toate regulile unui proces echitabil, fiind partas la asasinarea sotilor Ceausescu, alaturi de Ion Iliescu, Virgil Magureanu, Gelu Voican Voiculescu si alte personaje care au pus mana pe Putere. Voinea a fost pus sa instrumenteze dosarul in care majoritatea celor peste 1000 de crime au fost comise dupa asasinarea Ceausestilor, cand Iliescu si camarila sa chema multimea sa iasa in strada pentru a-i legitima acapararea puterii. (R.S.) |