Poreclă Sile this Millennium Pseudonime sile_this_millennium

marți, 11 decembrie 2018

Cristian Unteanu : ”„Instrumentalizarea revoluţionară“ a stării conflictuale din Europa” - 11 decembrie 2018, 11:27 - Sursă : Adevărul.ro

http://silethismillennium.blogspot.com2018youtube-broadcast-yourself.html
Cristian Unteanu
Cristian Unteanu

„Instrumentalizarea revoluţionară“ a stării conflictuale din Europa

11 decembrie 2018, 11:27

„Instrumentalizarea revoluţionară“ a stării conflictuale din Europa
FOTO AFP
   
    Am auzit explicată această sintagmă „instrumentalizare revoluţionară“ când am participat la diversele evenimente organizate de organizaţii care protestau împotriva marilor reuniuni de tip Summit (UE sau NATO) sau a conferinţelor de înalt nivel ale finanţei mondiale.

     Ocazie cu care se argumenta nevoia imediată a „acţiunii directe“, cât mai dure, cât mai necruţătoare şi pe cât se poate cât mai spectaculoase, lovind simultan în cât mai multe dintre centrele vitale ale unei societăţi care, astfel, va fi neapărat obligată să se trezească în şuturi din somnul său burghez

     Să nu faceţi greşeala de a crede că ar fi vorba cumva despre activitatea sau reuniunile unor marginali, squatteri în cartierele mărginaşe şi alegând deliberat un mod de viaţă şi un comportament în afara a ceea ce ne închipuim că sunt normele general agreate. Asta fusese şi convingerea mea până când i-am văzut la lucru şi am putut discuta direct cu lideri ai mişcării mondiale de protest care, în acest moment, a trecut la un nivel superior de acţiune pentru dezorganizarea vieţii sociale, de data asta cu toate forţele concentrate pe Europa.

     Pregătirea actorilor este extrem de minuţioasă şi se face în funcţie de rolul ce le este repartizat în diferitele acte ale scenariului. În primul rând, se face o pregătire de bază teoretică şi practică, absolut obligatorie şi reînnoită periodic în funcţie de statutul de organizare al mişcării.

       Se studiază, cu exemplificări în tabere de antrenament sau în locaţii urbane abandonate şi care nu atrag atenţia, cărţi esenţiale pentru formarea militanţilor, de la Manualul de gherilă urbană al lui Marghiella, la unele cu mult mai precis aplicabile condiţiilor urbane actuale, aşa cum ar fi „Străzile barbare“ de Piero San Giorgio sau „Protegor“ de Frederic Bouammache, „ghid pentru auto-apărare, securitate personală şi supravieţuire în zona urbană“. Dacă trecem la etajul superior, avem manuale mai sofisticate pentru teoretizarea momentului unei prăbuşiri globale. Pe această etajeră găsiţi, spre exemplu, Ghidul pentru supravieţuire în caz de colaps economic“ sau cel privind „Supravieţuirea după evenimente nucleare, radiologie, biologice şi chimice“, dar şi, pentru a merge şi mai departe, cărţile semnate de Jack Donnovan (The Way of Men sau Bound for Freedom), unele dintre textele preferate ale „frăţilor albe“ neonaziste, chemare pentru „adevăraţii bărbaţi“ de a reveni la surse, adică la sentimentele ancestrale de respect pentru „Forţă, Curaj, Măiestrie şi Onoare“. Am putut găsi la standurile de carte organizate la unele dintre aceste evenimente, foarte multe alte lucări de acest gen, extrem de detaliate şi precise în explicarea modului în care se organizează cu succes manifestaţii urbane masive, transformate în revolte de stradă în urma infiltrării lor de profesioniştii de „black blocks“, oamenii în negru care declanşează episoadele de maximă violenţă.
     Despre un exemplu practic vorbeşte Gus Lubin în Business Insider (29 ianuarie 2011) când prezintă „documentul de 26 de pagini distribuit de activiştii egipteni şi intitulat Cum trebuie luptat împotriva forţelor de intervenţie ale poliţiei“). Nu mai e de joacă. S-a trecut pe un alt palier, se dau sfaturi extrem de detaliate şi precise despre modul în care trebuie să te îmbraci, echipamentul de prim-ajutor necesar, acţiunile de răspuns în momentul atacului forţelor de ordine etc. Am ales să reproduc doar partea generală, nu şi diagramele de luptă şi hărţile de defluire consiliate pentru ieşirea din zona de contact sau schemele de contra-atac prezente în versiunea în limba arabă. Dar cred că ceea ce veţi vedea este concludent...

       




    Fenomenul este oare caracteristic doar Primăverii arabe? Evident că nu, aşa cum demonstrează actuala structură coordonată a revoltelor din Europa. Ce mi se pare însă a fi ceva cu totul nou este gradul de sofisticare al operaţiunilor combinate nu numai la nivelul unor mari metropole sau oraşe de pe un singur teritoriu naţional, ci coordonate de un centru de comandă transnaţional care, iată, reuşeşte să monteze acţiuni paralele în perioada de maxim impact asupra vieţii sociale şi economice.

    Am în vedere un exemplu mai mult decât ciudat şi sugestiv: pentru finele săptămânii viitoare, în Franţa, Germania, Belgia se anunţă ample mişcări de protest sau greve generale care pot produce, din nou, probleme extrem de serioase tocmai deoarece au un foarte înalt potenţial de explozie imediată. Uitaţi-vă, spre exemplu, la programul manifestărilor ce vor avea loc la Bruxelles în acest sfârşit de săptămână, tradiţional rezervat vizitării târgurilor de Crăciun şi cumpărăturilor. Conform tehnicii organizării haosului, urmează - aşa cum anunţă La Libre Belgique - 3 zile de maximă tensiune în care foarte mulţi oameni se vor întreba dacă mai e sigur să ieşi din casă, darămite să străbaţi zona centrală de magazine din Bruxelles

        Vineri 15 decembrie, Federaţia naţională sindicală FGTB a programat o zi naţională de acţiune „pentru a condamna politica retrogradă a guvernului“, cu greve, blocarea activităţii unor întreprinderi, totul pus în contextul a ceea ce fac „vestele galbene“ în Franţa.

          Sâmbătă 15 decembrie vor fi organizate la Bruxelles două marşuri, unul denumit „Marşul împotriva Acordului de la Marrackesh“ asupra migraţiei, din momentul anunţului pe reţelele sociale, 27.000 de persoane semnalându-şi deja intenţia de participare. Organizatorii sunt Asociaţia studenţilor catolici flamanzi şi Asociaţia studenţilor naţionalişti, precum şi organizaţia de tineret a partidului extremist flamand Vlaams Belang, dar şi cei de la Schild&Vrien şi Voorpost. Adică mişcările cele mai active în zona naţionalismului de extremă dreaptă, toată lumea estimând că există riscul imediat de confruntări cu cei veniţi din cartierele cu populaţie importantă sau chiar majoritară maghrebiană sau africană.

     Duminică, 16 decembrie, va fi organizată, tot la Bruxelles, o manifestaţie în favoarea Pactului mondial pentru migraţie de la Marrakesh, pentru a trimite un semnal clar în favoarea drepturilor omului şi împotriva grupurilor neo-fasciste, depăşindu-le numeric pe străzile din Bruxelles. Obiectivul nostru este de a organiza un marş paşnic şi respectând legea“. Foarte lesne de închipuit cine va încerca să profite de acest eveniment.
        Deja apar temele unei confruntări care poate prelua şi amplifica elementele nemulţumirii sociale exprimate anterior de membrii sindicatelor, operaţiune clasică ilustrând „instrumentalizarea revoluţionară“ şi pregătirea pentru intrarea în perioada confruntărilor. Poate cel mai sugestiv slogan este cel vehiculat de grupul studenţilor naţionalişti de la Universitatea din Gand care într-un apel difuzat pe reţelele sociale, cheamă „Faceţi astfel încât să puteţi spune copiilor şi nepoţilor voştri că aţi făcut tot ce era posibil pentru salvarea patriei!“.


         Dacă aşa începe înainte de început, atunci care ar putea fi ultima etapă de joc pe care o propune acest apel la identitar pentru ieşire la luptă? Bătălia identitară poate fi nemiloasă şi se inflamează rapid. De stins e mai greu.

Citeste mai mult: adev.ro/pjkf1s

Iulian Chifu : ”Anarhiştii francezi şi extrema dreaptă, cu sprijin rusesc, aruncă în aer Franţa europeană a lui Macron ” - 11 decembrie 2018, 11:14- Adevărul.ro

http://silethismillennium.blogspot.com2018youtube-broadcast-yourself.html


Iulian Chifu
Iulian Chifu 


Anarhiştii francezi şi extrema dreaptă, cu sprijin rusesc, aruncă în aer Franţa europeană a lui Macron 

11 decembrie 2018, 11:14


Anarhiştii francezi şi extrema dreaptă, cu sprijin rusesc, aruncă în aer Franţa europeană a lui Macron
FOTO AFP


         Ceea ce a început ca o mişcare legitimă de contestare a creşterilor de preţuri la carburanţi a degenerat într-o luptă politică în perspectiva campaniei electorale pentru alegerile europarlamentare în Franţa, acolo unde extrema dreaptă a lui Marine le Pen şi anarhiştii de extrema stângă francezi contestă Europa, acordurile climatice de la Paris şi pe Preşedintele pro-european Emmanuel Macron.


     Politizarea mişcării, după ce preţul petrolului scăzuse dramatic şi taxele pentru maşini electrice au fost eliminate de către guvern, când nu mai exista combustibil social pentru acţiunile de protest, a coincis şi cu izbucnirea violenţelor de stradă la proteste, cei din stradă devastând chioşcuri, magazine şi aruncând cu cocktailuri Molotov contra forţelor de ordine.


Câmp de luptă al majorităţii anti-europene contra lui Macron

      Practic, Parisul s-a transformat în weekend într-un câmp de luptă în care vin cei ce doresc să se bată cu jandarmii. Confruntările aruncă în aer şi turismul, şi comerţul din weekend, în timp ce numărul celor din stradă scade, dar virulenţa ofensivă creşte. De aici şi efectele şi reacţia forţelor de ordine. Sâmbătă au fost în stradă 125.000 de protestatari în întreaga Franţă, mai puţini decât cu o săptămână mai devreme, din care 10.000 la Paris.

       Poliţia a mobilizat 90.000 de oameni specializaţi în lupta cu protestatarii violenţi, 8000 dintre ei la Paris. Atacurile împotriva poliţiei au dus la ridicarea a 1385 persoane şi reţinerea a 974 dintre aceştia pentru acţiunile violente. Poliţia a utilizat tunuri cu apă, gloanţe de cauciuc şi gaz lacrimogen.

   Şi motivele protestelor s-au schimbat radical. De la abordări sociale, care reclamă taxele mari şi salariile mici, la cele, anti-europene, care reclamă austeritatea deopotrivă cu politicile climatice şi cu noile legi ale muncii, s-a ajuns la contestarea Europei, a politicilor europene şi se cere eliminarea lui Macron prin referendum, înainte de alegeri. Mai mult, pe Facebook, acolo unde s-a făcut recrutarea participanţilor, s-a constituit şi un grup de susţinători al vestelor galbene apărători ai mediului, exact opusul programului care a lansat protestele.

         Grupurile supărate“ de pe Facebook care au creat la origine mişcarea sunt „Compteur Officiel de Gilets Jaunes“ cu 1,7 mln membri, “Carte des Rassemblements“, cu 300.000 de membri şi „Angry Patriots“ - Patrioţii Supăraţi cu 53.000 membri. Asta într-o Franţă cu 22 mln utilizatori de Facebook zilnic, în care 67% din cetăţeni au profiluri active pe reţeaua de socializare.

         Dar mişcarea a fost preluată de către Frontul Naţional al lui Marine Le Pen şi de mişcarea de extremă stânga CGT. Printre protestatari s-au adunat anarhişti, populişti anti-imigraţie, şi mişcările neo-fasciste. Peste jumătate din cei ce se declară parte a mişcării – 25% din orăşelele mici şi 15% din Paris şi oraşele mari – sunt votanţi ai Frontului Naţional, ai lui Marine Le Pen, iar în stradă se află mulţi activişti ai extremei drepte. Vineri, poliţia a confiscat în Montauban, în sudul Franţei, la o blocadă a protestatarilor, 28 de cocktailuri Molotov şi 3 dispozitive improvizate explozive, potrivit prefecturii Tarn-et-Garonne.
Parisul în timpul protestelor „vestelor galbene“ FOTO AFP

Instrumentarul rus la Paris, după episodul frugal de la Barcelona

       Mişcarea s-a transformat într-una profund anti-europeană, la care s-au adăugat imediat pescuitorii în ape tulburi. Deja o structură specializată analizează războiul informaţional şi a început închiderea de conturi, identificarea persoanelor reale care incită la violenţă, dar a descoperit şi un noian de conturi false, montate de către instrumentele Rusiei utilizate anterior, în campania electorală împotriva lui Macron şi în favoarea lui Marine Le Pen, cu scopul de a amplifica haosul şi protestele în Franţa.

       Majoritatea site-urilor ruse multiplică false poze cu urme de răni provenite de la lovituri ale jandarmilor asupra protestatarilor, poze făcute în alte contexte, în timp ce steagul pretinsei republici separatiste Donetsk a fost în stradă la Paris, la proteste, aşa cum a fost şi la Barcelona. În plus, sunt distribuite cunoscutele fake news de incitare – 480 mln de migranţi vor veni în Europa pentru că Macron va semna acordul ONU, vor lua hrană şi casele francezilor etc.

        
      ” Moscova şi structura de război informational a Rusiei e pregătită şi reacţionează oportun la fiecare vulnerabilitate care se prezintă.”

    Mai mult, dacă azi protestatarii vorbesc despre schimbarea Constituţiei şi eliminarea prin referendum a lui Emmanuel Macron, alături de revenirea la Preşedinţia de 7 ani (acum mandatul e de 5 ani) şi respingerea oricăror măsuri de austeritate sau măcar de rigoare economică în Franţa, e pentru că pe aceleaşi reţele au fost inoculate şi principalele revendicări radicale, cu o dublă sursă, Frontul Naţional şi reţelele de război informaţional şi de troli ruse.


      Că era de aşteptat ingerinţa Rusiei, cred că nimeni nu are surprize. Moscova şi structura de război informational a Rusiei e pregătită şi reacţionează oportun la fiecare vulnerabilitate care se prezintă, chiar dacă are o capacitate mai redusă de a o provoca. Însă odată precizată natural, deturnarea sa şi amplificarea oricărei mişcări, valorizarea ei şi valorificarea oportunităţii ivite prin vulnerabilitatea auto-indusă de către societatea franceză intră în obiectivele Rusiei de scindare a Europei, a relaţiei transatlantice, a societăţii occidentale cât mai mult, de fragmentare şi introducere a unor agende cât mai complicate pentru UE, NATO, SUA şi statele democratice.


Doi dintr-o lovitură: Franţa lui Macron şi Europa în vrie

  Franţa are o tradiţie a manifestărilor dure de protest în stradă, referinţa generală fiind la mai 1968, cele mai mari proteste, care au instalat dominaţia sindicatelor - devenite şi patronate şi gestionează sectoare lucrative din societate - transportul aerian, trenul de mare viteză, calea ferată franceză - blocând orice reformă a muncii. Dar ciclurile au fost constante, de la anii 1976-1980, revolta bidon-ville-urilor, a migranţilor veniţi din Maghreb şi fostele colonii în locuinţe improvizate construite în jurul Parisului, la revoltele din 2009-2010 din mahalalele din jurul Parisului, acolo unde acţiunile ferme ale pe atunci ministrului de Interne Sarkozy l-au adus la conducerea Franţei. 


           Mai grav acum este alunecarea Franţei între partide eurosceptice şi cele anti-europene, Frontul Naţional dorind desfiinţarea Uniunii Europene. Impactul acestor mişcări de protest, dacă ele se menţin la acest nivel de violenţă stradală, va determina ca şi Franţa să trimită în Parlamentul european partide eurosceptice şi anti-europene, susţinătoare ale relaţiei cu Rusia – Frontul Naţional fiind finanţat din împrumuturi din băncile ruse, iar Republicanii şi Sarkozy prezenţi în Ucraina şi Rusia, ba chiar în Crimeea anexată, pentru a susţine poziţiile Rusiei şi a blama Ucraina. 


       ”  Expunerea publică a ingerinţei ruse la Paris în mijlocul manifestaţiilor, a venit, în mod neaşteptat, de la Kiev.”
 
         Perspectiva căderii Franţei şi a lui Macron, considerat speranţa Europei în reenergizarea proiectului european, în contextul retragerii, după 18 ani, a doamnei Angela Merkel de la conducerea CDU, anunţă o criză majoră a Europei, amplificată de accentele populiste, anti-europene şi anti-economice ale Italiei. 


         Expunerea agenţilor de influenţă ruşi din stradă, la Paris Expunerea publică a ingerinţei ruse la Paris 


            în mijlocul manifestaţiilor, a venit, în mod neaşteptat, de la Kiev. Mai întâi, au fost identificaţi reprezentanţii mişcării Antifa, anti-fascistă, care e în stradă umăr la umăr cu neofasciştii francezi pentru a escalada violenţele de la Paris. Apoi, Serviciul de securitate al Ucrainei a acuzat Rusia de organizarea tulburărilor în Franţa, prin serviciile speciale ruse, cu ajutorul „ideologilor din lumea rusă, Alexander Dughin, Serghei Glazyev şi alţii“, care au ca scop răsturnarea forţată a democraţiilor europene. 

          Potrivit SBU, au fost identificaţi oamenii lui Putin şi ai serviciilor ruse din stradă, la la Paris, purtând steagul aşa numite Republici Populare Donetsk: este vorba despre francezii sau franco-ruşii care, sub masca observatorilor la alegerile din Crimeea şi din Donbas, au fost recrutaţi europeni pentru activităţi teroriste ca parte a grupurilor armate ilegale care luptă în zonele separatiste. „Astăzi, aceiaşi radicali, sub steagurile aşa-numitului DNR şi sub supravegherea FSB şi a Statului Major al Forţelor Armate ale Federaţiei Ruse dau deja un «examen practic», provocând tulburări similare în Belgia, Germania, Spania, Bulgaria şi alte ţări europene “, - a avertizat la SBU
Extremişti pro-ruşi la protestul din Paris FOTO Canalul WarGonzo de pe Telegram/unian.info


      
          Serviciul de securitate ucrainean a publicat identităţile pe baza fotografiei făcută în stradă la Paris a doi participanţi la mitingurile „vestelor galbene“ cu steagul DPR. „În stânga este Sorlin Fabris, membru al aşa-numitului Centrul Analitic Internaţional Catehon, care funcţionează sub auspiciile lui K. Malofeev şi Fundaţiei Sfântului Vasile cel Mare, condusă chiar de el. Ideologii «Eurasianismului» rus, S. Glazyev (consilier al preşedintelui Federaţiei Ruse) şi A. Dughin (liderul «Mişcării Eurasiatice Internaţionale») intră în consiliul de supraveghere al Catehonei. Funcţionarul aşa-numitului comitet de integrare «Rusia-Donbass», creat şi finanţat de serviciile speciale ruseşti este Xavier Moreau, un fals observator al alegerilor. El locuieşte în Federaţia Rusă de 17 ani şi este cetăţean al Rusiei din 2013. De asemenea, este fondator al Centrului European de Analiză Strategică «Strathpol» (parte a «coloanei a cincea» a Federaţiei Ruse în Franţa)“, se arată în postarea SBU.

Citeste mai mult: adev.ro/pjkefq

LUMEA LUI BANCIU. 10 DEC 2018, P1/3

http://silethismillennium.blogspot.com2017youtube-broadcast-yourself.html

https://silethismillennium2019.blogspot.com/

De ce nu pierde (încă) Rusia războiul, Ce a vrut Biden de la Iohannis