http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
Comoara din Afganistan – adevaratul motiv al invaziei americane ?
Un
intelept proverb din vechime spune ca “Minciuna are picioare scurte”. O
scurgere recenta de informatii privind zacamintele naturale care se
ascund in subsolul afgan ne ofera o perspectiva diferita a campaniei
internationale impotriva terorismului, initiata de administratia Bush
dupa atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 si concretizata in
ocuparea Afganistanului. Banuielile diversilor analisti politici
internationali care invinuiau Statele Unite ale Americii ca doresc, de
fapt, cotropirea si insusirea bogatiilor naturale ale Afganistanului
(despre care circulau cifre imense in cercuri restranse), sunt pe cale
sa fie confirmate. Unii estimeaza ca valoarea bogatiilor subterane
depaseste suma astronomica de 1 trilion de dolari. Se zice ca razboaiele
si banii impart acelasi miros. Razboiul din Afganistan poarta cu sine
aroma ametitoare a peste 1000 de miliarde…
Cate
poate spune sau cate poate ascunde un simplu comunicat de presa? Mai
ales atunci cand acesta este remis cu girul oficial al Pentagonului si
preluat de marile agentii de presa ale lumii? Subiectul este extrem de
sensibil si actual: razboiul impotriva terorismului, pacificarea Afganistanului,
vanatoarea de talibani, distrugerea Al-Qaeda, normalizarea vietii
dintr-o tara care nu a mai cunoscut pacea de peste 30 de ani si, nu in
ultimul rand, goana dupa metale pretioase si gaze naturale, ambele
aflate la mare pret in zilele noastre.
Revenind
la comunicatul in cauza, acesta a trecut aproape neobservat chiar si in
presa internationala. A lasat in urma doar comentarii acide sau
resemnate venite din partea analistilor specializati in politica
internationala, economia mondiala si impartirea zonelor de influenta. In
luna noiembrie a anului trecut, surse din interiorul Pentagonului
declarau sub anonimat ca mai multe expeditii geologice americano-afgane
sustineau ca rezultatele obtinute pana la acea data indica prezenta a
mari depozite minerale in adancurile acestei tari din inima Asiei. Cu
toate acestea, goana dupa bogatiile unei tari sarace (!), a inceput mult
mai devreme. In luna ianuarie a anului 1984, directorul Departamentului
Afgan de Geologie publica un raport conform caruia subsolul tarii
dispune de o mare varietate de resurse minerale, incluzand aici: fier,
crom, aur, argint, sulf, talc, magneziu, marmura si lapis lazuli. Era
doar o estimare superficiala, geologii afgani nedispunand la acea vreme
de aparatura performanta cu ajutorul careia sa evalueze toate mineralele
din subsol sau macar dimensiunea zacamintelor in cauza. Informatiile
aduse de geologii afgani ajunsesera deja la urechile sovieticilor, care
de la infiintarea lor inAfganistan,
banuiau ca aceasta tara arida ascunde si alte bogatii in afara de
uriasele depozite de gaze naturale, despre care Kremlinul avea
cunostinta inca din anul 1957, cand geologii rusi investigau rezervele
de gaze naturale din apropierea fluviului Amu Daria. Guvernul
afgan din acea perioada era o marioneta sustinuta de Uniunea Sovietica:
prin urmare, autoritatile de la Kabul se pregateau sa dezvolte si sa
exploateze resursele minerale pe baza tehnologiei de extractie si
prelucrare sovietica, alaturi de inginerii pregatiti la Moscova. Evident
ca U.R.S.S-ul intentiona sa-si pastreze partea leului pentru sine. O
alta comoara indelung cautata dupa care jinduiau ochii sovieticilor,
consta in rezervele de uraniu afgane, foarte apreciate in intreaga lume
deoarece furnizau materia prima pentru armele nucleare a caror
dezvoltare era la apogeu spre mijlocul anilor ’80. Peste planurile
sovieto-afgane s-a asternut insa praful dupa infrangerea U.R.S.S-ului de
catre mujahedini, eveniment incheiat cu fuga rusinoasa a rusilor din
anul 1989.
Pe
data de 13 iunie 2010, cotidianul The New York Post titra pe prima
pagina un eveniment de importanta majora pentru geo-politica mondiala.
Cu putine zile in urma, cercetatori din cadrul U.S. Geological Survey
(forul suprem al geologiei si mineritului american), aparati de soldatii
U.S. Army si ghidati de agentii CIA, descoperisera cea mai mare parte
din potentialul subsolului afgan. La o prima estimare a geologilor,
zacamintele afgane valorau peste 1 trilion de dolari. Un trilion! Adica
un tren de 25 vagoane incarcate ochi din podea pana la acoperis cu
hartii de cate o suta de dolari!La Washington ochii sticleau lacom, iar
mainile se strangeau cu bucurie. La Moscova, privirile impasibile
ascundeau noi strategii. La Teheran, ingrijorarea si temerile erau pe
noi culmi. La Beijing, strategii intrau in sedinta urgenta, pe cand la
Bruxelles era pe deplin stapana surpriza si surorile ei – stupoarea si
frustrarea.
Doar capeteniile tribale din Afganistan nu
aveau habar de ceea ce se intampla. Impasibili si aparent absenti,
afganii isi vedeau de treburile si cutumele lor stravechi. Viata
stapanilor de drept ai bogatiilor de sub pamantul stramosilor lor
continua netulburata. De fapt, 99% dintre cetatenii afgani nu au aflat
nici astazi despre descoperirea care le poate schimba vietile.
Definitiv.
Kabul – o capitala a coruptiei si saraciei
Sumele
de bani rezultate de aici ar putea schimba din temelii Afganistanul,
daca bineinteles se vrea asta… ceea ce, conform majoritatii analistilor
politici, este foarte putin probabil sa se intample vreodata. Chiar si
un sfert din suma colosala de bani ar fi suficienta pentru construirea
unei infrastucturi moderne de secol 21, asigurarea bazelor unor economii
locale durabile, alaturi de punerea la punct a unor sisteme de
invatamant si sanatate eficiente.
Guvernul
afgan si presedintele in exercitiu, Hamid Karzai, au fost anuntati
printre ultimii de descoperire, un oficial american din Afgansitan
comentand ironic ca mai era putin si Executivul afgan afla vestea de la
CNN, in loc sa primeasca informatiile direct de la « prietenii » de la
Washington. Intr-un sfarsit, oficialii afgani si americani au cazut de
acord sa discute in privinta noii descoperiri care schimba total datele
jocurilor geopolitice. In ciuda exacerbarii conflictelor armate
alimentate de ofensiva talibanilor si in ciuda suplimentarii cu trupe
americane anuntata inca de anul trecut de catre Presedintele Barack
Obama, ofensiva lansata de trupele americane la Marja, in sudul
Afganistanului, bate pasul pe loc, cu toata superioritatea zdrobitoare a
tehnicii de lupta americane. Colac peste pupaza, acuzatiile de coruptie
si favoritism continua sa curga asupra capetelor membrilor guvernului
Karzai. Data fiind situatia, oficialii americani se vad nevoiti sa ia in
considerare faptul ca noua comoara este pe cale sa se transforme intr-o
arma cu mai multe taisuri.
In
loc sa aduca mult sperata pace si prosperitate, noile bogatii naturale
pot determina talibanii sa se angajeze cu si mai multa furie in lupta,
avand inca un motiv sa faca tot posibilul pentru recastigarea
controlului asupra Afganistanului. Coruptia, care se afla deja pe un
trend ascendent in randul membrilor guvernului Karzai, risca sa fie
alimentata din plin de tentatia uriasa a noilor bogatii. Cu atat mai
mult cu cat o mana de oligarhi locali si actuale capetenii tribale
razboinice sunt deja stapani peste pamanturile care ascund bogatiile
fabuloase.
Nu
mai departe de anul trecut, ministrul afgan al minelor a fost acuzat de
oficialii americani ca a acceptat o mita in valoare de 30 milioane de
dolari, venita din partea unor afaceristi chinezi carora le acordase
dreptul de a-si exploata propria mina de cupru. Ministrul a fost demis.
Luptele
nesfarsite dintre armata afgana si liderii tribali continua
nestingherite de posibilitatea incheierii macar a unui acord de pace pe
termen scurt. Afganistanul beneficiaza de o lege nationala a
mineritului, intocmita cu ajutorul consilierilor Bancii Mondiale, cu
observatia ca intr-o tara ca Afganistanul legea este pur si simplu
inaplicabila in contextul actual.
Observatia
deputatului subsecretar pentru Aparare si Comert si lider al echipei
Pentagonului care a descoperit zacamintele, Paul A. Brinkley, este mai
mult decat elocventa: “Aici legile tarii nu conteaza, nimeni nu poate
anticipa reactia populatiei in cazul unei confruntari intre guvernul
afgan sprijinit de noi si capeteniile tribale care controleaza
provinciile unde am facut descoperirile. Ministrul minelor nu este
pregatit sa se ocupe de situatie. Este de datoria noastra sa-l ajutam in
acesta privinta”.
In acest moment, afganii isi exploateaza bogatiile subterane in cel mai rudimentar mod
In
anul 2004, geologi americani trimisi in Afganistan ca parte a unei
echipe de reconstructie, au descoperit o serie de harti ciudate in
depozitul Oficiului Geologic Afgan din Kabul. La o prima evaluare,
hartile prezentau date noi asupra zacamintelor minerale ale tarii.
Echipa americana a aflat, ulterior, ca datele au fost colectate de catre
expertii minieri rusi detasati aici pe perioada ocupatiei sovietice a
Afganistanului.
In
graba retragerii din 1989, toate hartile si materialele intocmite de
rusi au fost abandonate. In timpul haosului anilor ’90, cand
Afganistanul a fost macinat de nesfarsite razboaie civile si de regimul
de fier al talibanilor, un mic grup de geologi afgani a reusit sa
protejeze hartile, ascunzandu-le in propriile case. Geologii afgani
le-au returnat Oficiului Geologic Afgan doar dupa invazia americana si
rasturnarea regimului taliban din anul 2001.
In
harta geologica de mai sus se pot observa foarte clar bogatiile afgane:
cu galben este marcat deserul si zonele aride. Restul culorilor
reprezinta bogatiile subsolului care zac ingropate aici
“Hartile
au fost realizate cu mult timp in urma, locurile erau stiute, dar
dezvoltarea mineritului a fost inexistenta in cei 30-35 ani de razboaie
continue”, intareste Ahmad Hujabre, un inginer afgan care a lucrat in
anii ’79 in cadrul Ministerului Minelor.
Inarmat
cu vechile harti rusesti, U.S. Geological Survey a inceput inca din
anul 2006 o serie de survolari la inaltime asupra Afganistanului.
Specialistii americani s-au folosit de echipament de ultima ora bazat pe
masuratori magnetice si gravitationale. Echipamentul a fost atasat pe
un avion de tip Navy Orion P-3, care a survolat astfel peste 70% din
suprafata tarii. Datele obtinute au fost intr-atat de producatoare de
sperante pentru Wshington, incat, un an mai tarziu, echipa de geologi
s-a reintors pentru un studiu si mai sofisticat, de data acesta la
bordul unui avion britanic de bombardament echipat cu instrumente care
ofereau imagini tridimensionale ale depozitelor minerale de mica si mare
adancime. A fost cel mai detaliat si avansat studiu asupra subsolului
afgan realizat vreodata.
Rezultatele
au fost – aparent – uitate, pentru ca in noiembrie 2009, o forta
speciala delegata de Pentagon cu misiunea de a afla datele finale asupra
bogatiilor afgane s-a infiintat de urgenta in “teatrul de operatiuni
impotriva terorismului”.
Pana
in prezent, conform datelor Pentagonului, cele mai mari depozite
naturale investigate contin zacaminte majore de fier si cupru.
Zacamintele sunt atat de voluminoase incat fac, teoretic, ca la ora
actuala Afgansitanul sa detina cele mai mari rezerve de cupru si fier
din lume. Alte descoperiri includ mari depozite de Niobiu, un metal
usor, foarte rar, folosit in obtinerea de oteluri cu proprietati
superconductoare.
Rezervele
de gaze naturale ale Afganistanului contin aproximativ 150 de miliarde
de metri cubi. Zacamintele de carbuni din acesta tara insumeaza, de
asemeni, cifra enorma de peste 400 milioane de tone.
In
anul 1983, in Muntii Khwaja Rawash situati la nord de Kabul, expertii
sovietici erau in extaz: identificasera unul dintre cele mai mari
zacaminte de uraniu din lume. In anul 2009, americanii gustau un extaz
si mai mare: tocmia descoperisera ca Afganistanul mai detinea depozite
similare de uraniu in Koh Mir Daoud, langa Herat si Kharkiz, in
provincia Khandahar.
Muntii Khwaja Rawash care contin un imens zacamant de uraniu se afla chiar in proximitatea aeroportului international din Kabul.
De
asemenea, saraca tara asiatica mai detine importante zacaminte de
azbest natural, aur, argint, nichel, zinc, mercur, bauxita, potasiu,
grafit, turmaline, smaralde, safire si rubine. Insa marea bogatie a
subsolului afgan consta in depozitele sale de fier cu o puritate
nemaintalnita. La o prima estimare, depozitele feroase contin circa 2
miliarde de tone de amestecuri din hematite si magnatite, amestecuri
care contin circa 62% fier pur.
Cel
mai mare depozit de cupru din Afganistan se afla undeva la 50 km nord
de capitala Kabul, in valea Aynak. Zacamintele contin peste 300 milioane
tone de minereu cu o puritatea a cuprului de 0,7-1,5%.
Nu
mai putin de 80 % din rezervele mondiale de lapis-lazuli, o piatra
semi-pretioasa, sunt inca neexploatate, fiind ascunse in subsolul afgan.
Inainte de invazia sovietica din anul 1979, minerii afgani extrageau,
anual, circa 6.000 tone de lapis-lazuli, o cantitate infima fata de
grosul zacamintelor.
Litiul este un metal foarte pretios pentru ca este rar… mai putin in Afganistan
Insa,
probabil cea mai ravnita comoara din Afganistan consta in imensele
zacaminte de litiu descoperite de americani in toamna anului trecut.
Singure, doar rezervele de litiu ar putea scoate Afganistanul din
saracia crunta din prezent si – teoretic – l-ar transforma intr-o tara
mai bogata decat toate statele est-europene intrate in U.E. cu ocazia
ultimului val de integrare. Litiul este materia prima pentru bateriile
si unele componente din laptop-uri, telefoane mobile si alte
echipamente, de la cele de buzunar la navetele cosmice!
Pe
plan mondial, cerinta pentru litiu este atat de mare incat Afganistanul
ar putea ajunge in viitor « Arabia Saudita a litiului » dupa cum
estimeaza expertii americani de la U.S. Geological Survey.
Nici
zacamintele de aur ale Afganistanului nu sunt modeste. Ba din contra,
unii experti estimeaza ca daca se va trece la exploatarea tuturor
zacamintelor aurifere afgane, piata mondiala a aurului va scadea cu
peste 50% in doar prima luna de exploatare.
Cu
aceste noi date in fata, se pare ca scopurile americanilor in
Afganistan sunt mai « nuantate » si nu-i vizeaza doar pe teroristi,
fanaticii musulmani sau de negasitul Osama bin Laden.
Ok, Ce faceti cu chinezii si rusii?
“Oh,
Doamne, este un potential absolut urias aici. Practic aceasta tara sta
pe comori”, exclama recent, intr-un interviu, generalul David H.
Petraeus, comandantul fortelor americane din Afganistan, uluit si el de
grandoarea datelor prezentate in raportul geologilor americani. Cum
saracacioasa economie afgana consta, de fapt, in agricultura si
pastoritul de subzistenta, produsul intern brut de aici este printre
cele mai scazute din lume. Pe baza ultimei descoperiri, o parte a
oficialilor afgani, satui de razboi, viseaza cu ochii deschisi la
reconstructia tarii.
Generalul David H. Petraeus, omul care stie despre ce e vorba
“Acest
moment, va deveni coloana vertebrala a proaspetei economii afgane. Va
deveni piatra pe care ne vom reconstrui patria” declara emotionat Jalil
Jumriany, un consilier al ministrului afgan al mineritului. Este,
totusi, greu de crezut ca presupunerile senine ale afganilor se vor
transforma prea curand in realitate.
Statele
Unite ale Americii au fost, deja, acuzate ca impun un monopol economic
si financiar asupra firavului stat afgan. In plus, cei doi mari rivali
ai Unchiului Sam, Rusia si China, nu s-au impacat deloc cu situatia si
pandesc deja la orizont. Cu atat mai mult cu cat lumea nu mai este
impartita in sfere clare de influenta, cum era in perioada Razboiului
Rece, iar marile puteri se zbat pentru stabilirea de noi ierarhii. China
si Rusia incearca sa profite din plin de criza care inca bantuie o
America condusa de Barack Obama un presedinte (inca) popular dar – pana
acum – slab.
Hu Jintao, presedintele Chinei, priveste cu interes spre Afganistan
In
ciuda masivelor investitii din regiune si a prezentei trupelor
americane, o serie de oficiali americani se tem de China – singura tara
din lume care nu a simtit criza economica mondiala, ba mai mult de atat:
a prosperat mai mult ca oricand in ultimii doi ani. Noul colos economic
al lumii nu se sinchiseste prea tare de sentimentele si interesele
americanilor. Foamea economiei chineze este tot mai mare, iar bogatiile
naturale ale Afganistanului si Iranului, state aflate in imediata
apropiere a Chinei, sunt singurele care o pot astampara. Iar, in
prezent, China nu mai are niciun motiv sa se teama de S.U.A. Astazi,
S.U.A. au ajuns sa se imprumute in dolari la Banca Chinei, iar 90% din
bunurile de larg consum de pe piata americana sunt fabricate in China.
Influenta Marelui Dragon de la Rasarit este atat de mare, incat pana si
unele componente ale armelor din dotarea armatei americane au ajuns sa
fie fabricate in China.
Beijingul
nici nu a stat prea mult pe ganduri. La inceputul acestui an, chinezii
au cumparat deja de la capeteniile tribale, valoroasa mina de cupru din
Aynak, provincia Logar. Situatia este din ce ince mai tensionata,
Beijingul nesfiindu-se sa aplice Washington-ului presiuni dintre cele
mai diverse.
.
Rusii au spalat putina (sic!),
in 1989, cand trupele sovietice s-au retras din Afganistan dupa un
extenuant razboi de guerilla. Astazi, duo-ul de la Kremlin incearca sa
recastige influenta fostului U.R.S.S. in Asia. In conditiile in care
informatiile despre bogatiile subterane din Afganistan sunt adevarate,
acesta devine pretendentul principal la titlul de perla coroanei tarului
de la Moscova.
Nici
Moscova nu se limiteaza la rolul de observator. Stapana de odinioara a
comorii cunoaste inca multe secrete. Recentele tulburari din
Turkmenistan, Kazahstan, Tadjikistan si Kirghistan, concretizate in
caderea regimurilor pro-americane, sugereaza o apropiere discreta, dar
insistenta a Rusiei. In plus, apropierea fara precedent dintre Rusia si
China, alaturi de posibilitatea tot mai clara de prefigurare a unei
Eurasii unite, nu face decat sa puna bete in roata proiectellor
americane in Afganistan.
Update! Trilionul este, mai nou, trei trilioane de dolari!!!
La inceputul lunii septembrie, anul curent, Ministrul Minelor
din Afganistan, Wahidullah Shahrani a iesit la rampa cu o declaratie
care, literalmente, rastoarna cursul burselor din Londra, New York si
Tokyo.
Oficialul
afgan afirma ca, in urma cercetarilor de ultima ora efectuate de o
echipa de geologi americani si de specialisti ai Pentagonului, valoarea
depozitelor de minereuri naturale, estimate initial la circa 1 trilion
de dolari, este, de fapt, cu mult mai mare.
Potrivit datelor remise de catre specialistii americani, numai
rezervele de litiu din Afganistan sunt mai mari decat cele detinute de
Bolivia, tara considerata, in prezent, primul exportator mondial.
La fel, rezervele naturale de cupru si fier sunt cu mult peste cele
estimate initial. Numai rezervele de fier din provincia Bamyan sunt mai
mari decat cele din Europa occidentala.
Shahrani declara in continuare ca datele americanilor, potrivit
carora rezervere minerale descoperite ar fi valorat “doar” 1.000
miliarde de dolari, au fost lansate special, deoarece pe atunci
Washingtonul nu dorea sa destabilizeze pietele de profil prin anuntarea
unei potentiale sume de 3.000 de miliarde $.
