http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
Oana Stancu și Antena 3 au pierdut un proces răsunător. Judecatorii de la Tribunalul Bucuresti au publicat dupa un an motivarea sentintei pronuntate in ianuarie 2015, prin care realizatoarea emisiunii Exces de putere, Oana Stancu (Zamfir), a fost condamnata sa plateasca daune in valoare de 10.000 de lei lui Marian Georgescu, tatal fostului sef ANI, Horia Georgescu. Judecatorii arata in motivare ca "jurnalistul avea obligatia sa verifice informatiile din mai multe surse, ceea ce presupune ca acesta sa se intemeieze pe o baza factuala suficient de precisa si fiabila, care sa poata fi considerata proportionala cu natura si forta afirmatiei". Altfel spus, nu poti formula certitudini pe baza unor simple afirmatii facute de terti pe care nu le verifici.
Motivarea este importanta avand un vedere un mod raspandit de a face "investigatii", prin prezentarea unor acuzatii din surse necredibile care nu sunt deloc verificate dar reprezinta ulterior acoperirea jurnalistica in formularea unor opinii prezentate opiniei publice drept adevaruri absolute.
"In cadrul emisiunii "Exces de Putere" din data de 17.11.2012 au fost dezbatute aspecte ce il vizeaza pe intimatul Marian Georgescu, respectiv faptul ca, in calitate de comandant al Penitenciarului Codlea, acesta a obtinut arhiva cu colaboratori ai Securitatii si ca detine aceasta arhiva acasa, de care se foloseste pentru santajarea si amenintarea unor persoane care detin functii publice pentru obtinerea unor beneficii ilicite; faptul ca exista presiuni si influente asupra persoanelor din cadrul sistemului de stat, asupra procurorilor din cadrul DNA, precum si asupra instantelor de judecata in vederea obtinerii unor condamnari potrivit propriilor interese. Recurentele au sustinut ca afirmatiile acuzatoare la adresa intimatului au apartinut insa unor terte persoane, cum ar fi fratele si fiul reclamantului, fosti parteneri de afaceri ai intimatului, etc, si ca jurnalistul nu a facut altceva decat sa le aduca la cunostinta publicului prin intermediul emisiunii, sa le comenteze si sa le supuna invitatiilor din emisiuni.
Desi este adevarat ca aceste ipoteze au fost sustinute de terte persoane si ca nu au fost create de jurnalist, Tribunalul apreciaza ca sub acest aspect prezinta relevanta modalitatea de realizare a emisiunii din data de 17.11.2012, prin prezentarea unui material inregistrat anterior, in care sunt relatate aceleasi acuzatii expuse de persoane prezente in platou, intervievate de reporterul Antena 3. (...) Se constata astfel ca nu este vorba de o simpla redare a afirmatiilor facute de terte persoane, avand in vedere continutul grav al celor relatate de reporter: <>, care vin in completarea afirmatiilor facute de intervievati. Cum materialul a fost difuzat in emisiunea pe care recuerenta o realizeaza, nu se poate sustine ca aceasta nu si-a insusit acuzatiile mai sus mentionate si ca doar le-ar fi adus la cunostinta publicului, de vreme ce se presupune ca aceasta cunostea continutul inregistrarii. (...) In aceasta situatie, jurnalistul avea obligatia de a verifica informatiile din mai multe surse, ceea ce presupune ca acesta sa se intemeieze pe o baza factuala suficient de precisa si fiabila, care sa poate fi considerata ca proportionala cu natura si forta afirmatiei, apoi sa fie utilizate surse credibile in functie de subiectul abordat. In acest sens, in mod corect a apreciat judecatorul fondului faptul ca informatiile pe care persoana fizica le-a prezentat pe postul de televiziune ulterior discutiei cu fiul intimatului, trebuiau verificate de aceasta ca sursa si ca veridicitate.
În cauza, in demersul sau jurnalistic recurenta nu a facut propriile verificari inainte de a prezenta inregistrarea cu declaratiile membrilor familiei reclamantului, care, dat fiind contextul in care s-au facut aceste declaratii si fiind evidenta relatia conflictuala dintre membrii familiei Georgescu, nu pare sa constituie sursa credibila, independenta care sa asigure anchetei jurnalistice doza de neutralitate de care are nevoie. Adevarat ca ipoteza conform careia jurnalismul de investigatie nu poate fi realizat decat pe baza de inscrisuri este absurda, conform argumentelor din cererea de recurs, insa in cauza se constata ca parata Oana Stancu s-a intemeiat in demersul sau jurnalistic pe o baza factuala insuficienta, avand in vedere sursa invocata. De altfel, asa cum sustine inimatul - reclamant, o mare parte a afirmatiilor transmise de parate puteau fi dovedite prin alte mijloace de proba, de exemplu faptul ca reclamantul a fost ofiter de securitate, in conditiile in care toate dosarele au fost desecretizate, astfel incat scoaterea la lumina a faptelor invocate sa se inscrie in limitele libertatii de exprimare, ceea ce in speta nu s-a dovedit de catre recurenta - parata.
Aceste afirmatii legate de implicarea reclamantului in anumite activitati de natura infractionala reprezinta declaratii factuale, ceea ce presupune ca paratei ii revenea obligatia de a furniza o baza suficienta factuala a respectivelor afirmatii. Asadar, parata avea obligatia de a verifica declaratiile factuale, in mod evident calomniose pentru reclamant, redarea lor trebuind sa aiba un temei suficient de precis, or, in cauza, nu s-a probat ca aceasta au o baza factuala sau ca s-ar fi intreprins verificari rezonabile cu privire la veridicitatea lor".
Argumente similare au fost retinute si de Judecatoria Sectorului 1, prima instanta care condamnat-o in aprilie 2014 la plata a 20.000 de euro. Ziarista Oana Stancu si Antena 3 nu au indeplinit cerintele meseriei de jurnalist - obligatia de informare corecta a opiniei publice, care presupune "minime diligente pentru aflarea adevarului", se arata in motivarea sentintei primei instante. In recurs, valoarea daunelor morale stabilite de Tribunalul Bucuresti pentru prejudicii de imagine aduse lui Marian Georgescu a scazut de la 20.000 de euro la 10.000 de lei. Nu este primul proces pe care jurnalisti de la Antena 3 il pierd si sunt condamnati la plata unor daune morale. Antena 3 a pierdut definitiv un proces cu fostul sef al Consiliului Suprem al Magistraturii Oana Schmidt Haineala. Curtea de Apel Bucuresti a decis ca Antena 3 trebuie sa-i plateasca Oanei Schmidt Haineala daune morale de 10.000 de euro. In octombrie 2015, Antena 3 a mai pierdut un proces cu sefa DNA, Laura Codruta Kovesi, insa decizia nu este definitiva. Tribunal Bucureşti ii obliga pe reprezentatii postului de televiziune să plătească şi daune morale de 250.000 de lei. În iunie 2014, șefa DNA a dat în judecată Antena 3 şi pe jurnaliştii Mihai Gâdea, Mugur Ciuvică, Bianca Nae, Radu Tudor şi Răzvan Savaliuc, reclamând faptul că în talk-show-ul din data de 19 iunie a fost acuzată că a muşamalizat ancheta în dosarul în care se efectuau cercetări faţă de Sandu Anghel, zis Bercea Mondial, şi Mircea Băsescu, spun cei de la hotnews care citează Pagina de Media și Digi 24.
Cum a pierdut Oana Stancu de la Antena 3 un mare proces: Dezvăluiri din justiție
Oana Stancu și Antena 3 au pierdut un proces răsunător. Judecatorii de la Tribunalul Bucuresti au publicat dupa un an motivarea sentintei pronuntate in ianuarie 2015, prin care realizatoarea emisiunii Exces de putere, Oana Stancu (Zamfir), a fost condamnata sa plateasca daune in valoare de 10.000 de lei lui Marian Georgescu, tatal fostului sef ANI, Horia Georgescu. Judecatorii arata in motivare ca "jurnalistul avea obligatia sa verifice informatiile din mai multe surse, ceea ce presupune ca acesta sa se intemeieze pe o baza factuala suficient de precisa si fiabila, care sa poata fi considerata proportionala cu natura si forta afirmatiei". Altfel spus, nu poti formula certitudini pe baza unor simple afirmatii facute de terti pe care nu le verifici.
Motivarea este importanta avand un vedere un mod raspandit de a face "investigatii", prin prezentarea unor acuzatii din surse necredibile care nu sunt deloc verificate dar reprezinta ulterior acoperirea jurnalistica in formularea unor opinii prezentate opiniei publice drept adevaruri absolute.
"In cadrul emisiunii "Exces de Putere" din data de 17.11.2012 au fost dezbatute aspecte ce il vizeaza pe intimatul Marian Georgescu, respectiv faptul ca, in calitate de comandant al Penitenciarului Codlea, acesta a obtinut arhiva cu colaboratori ai Securitatii si ca detine aceasta arhiva acasa, de care se foloseste pentru santajarea si amenintarea unor persoane care detin functii publice pentru obtinerea unor beneficii ilicite; faptul ca exista presiuni si influente asupra persoanelor din cadrul sistemului de stat, asupra procurorilor din cadrul DNA, precum si asupra instantelor de judecata in vederea obtinerii unor condamnari potrivit propriilor interese. Recurentele au sustinut ca afirmatiile acuzatoare la adresa intimatului au apartinut insa unor terte persoane, cum ar fi fratele si fiul reclamantului, fosti parteneri de afaceri ai intimatului, etc, si ca jurnalistul nu a facut altceva decat sa le aduca la cunostinta publicului prin intermediul emisiunii, sa le comenteze si sa le supuna invitatiilor din emisiuni.
Desi este adevarat ca aceste ipoteze au fost sustinute de terte persoane si ca nu au fost create de jurnalist, Tribunalul apreciaza ca sub acest aspect prezinta relevanta modalitatea de realizare a emisiunii din data de 17.11.2012, prin prezentarea unui material inregistrat anterior, in care sunt relatate aceleasi acuzatii expuse de persoane prezente in platou, intervievate de reporterul Antena 3. (...) Se constata astfel ca nu este vorba de o simpla redare a afirmatiilor facute de terte persoane, avand in vedere continutul grav al celor relatate de reporter: <>, care vin in completarea afirmatiilor facute de intervievati. Cum materialul a fost difuzat in emisiunea pe care recuerenta o realizeaza, nu se poate sustine ca aceasta nu si-a insusit acuzatiile mai sus mentionate si ca doar le-ar fi adus la cunostinta publicului, de vreme ce se presupune ca aceasta cunostea continutul inregistrarii. (...) In aceasta situatie, jurnalistul avea obligatia de a verifica informatiile din mai multe surse, ceea ce presupune ca acesta sa se intemeieze pe o baza factuala suficient de precisa si fiabila, care sa poate fi considerata ca proportionala cu natura si forta afirmatiei, apoi sa fie utilizate surse credibile in functie de subiectul abordat. In acest sens, in mod corect a apreciat judecatorul fondului faptul ca informatiile pe care persoana fizica le-a prezentat pe postul de televiziune ulterior discutiei cu fiul intimatului, trebuiau verificate de aceasta ca sursa si ca veridicitate.
În cauza, in demersul sau jurnalistic recurenta nu a facut propriile verificari inainte de a prezenta inregistrarea cu declaratiile membrilor familiei reclamantului, care, dat fiind contextul in care s-au facut aceste declaratii si fiind evidenta relatia conflictuala dintre membrii familiei Georgescu, nu pare sa constituie sursa credibila, independenta care sa asigure anchetei jurnalistice doza de neutralitate de care are nevoie. Adevarat ca ipoteza conform careia jurnalismul de investigatie nu poate fi realizat decat pe baza de inscrisuri este absurda, conform argumentelor din cererea de recurs, insa in cauza se constata ca parata Oana Stancu s-a intemeiat in demersul sau jurnalistic pe o baza factuala insuficienta, avand in vedere sursa invocata. De altfel, asa cum sustine inimatul - reclamant, o mare parte a afirmatiilor transmise de parate puteau fi dovedite prin alte mijloace de proba, de exemplu faptul ca reclamantul a fost ofiter de securitate, in conditiile in care toate dosarele au fost desecretizate, astfel incat scoaterea la lumina a faptelor invocate sa se inscrie in limitele libertatii de exprimare, ceea ce in speta nu s-a dovedit de catre recurenta - parata.
Aceste afirmatii legate de implicarea reclamantului in anumite activitati de natura infractionala reprezinta declaratii factuale, ceea ce presupune ca paratei ii revenea obligatia de a furniza o baza suficienta factuala a respectivelor afirmatii. Asadar, parata avea obligatia de a verifica declaratiile factuale, in mod evident calomniose pentru reclamant, redarea lor trebuind sa aiba un temei suficient de precis, or, in cauza, nu s-a probat ca aceasta au o baza factuala sau ca s-ar fi intreprins verificari rezonabile cu privire la veridicitatea lor".
Argumente similare au fost retinute si de Judecatoria Sectorului 1, prima instanta care condamnat-o in aprilie 2014 la plata a 20.000 de euro. Ziarista Oana Stancu si Antena 3 nu au indeplinit cerintele meseriei de jurnalist - obligatia de informare corecta a opiniei publice, care presupune "minime diligente pentru aflarea adevarului", se arata in motivarea sentintei primei instante. In recurs, valoarea daunelor morale stabilite de Tribunalul Bucuresti pentru prejudicii de imagine aduse lui Marian Georgescu a scazut de la 20.000 de euro la 10.000 de lei. Nu este primul proces pe care jurnalisti de la Antena 3 il pierd si sunt condamnati la plata unor daune morale. Antena 3 a pierdut definitiv un proces cu fostul sef al Consiliului Suprem al Magistraturii Oana Schmidt Haineala. Curtea de Apel Bucuresti a decis ca Antena 3 trebuie sa-i plateasca Oanei Schmidt Haineala daune morale de 10.000 de euro. In octombrie 2015, Antena 3 a mai pierdut un proces cu sefa DNA, Laura Codruta Kovesi, insa decizia nu este definitiva. Tribunal Bucureşti ii obliga pe reprezentatii postului de televiziune să plătească şi daune morale de 250.000 de lei. În iunie 2014, șefa DNA a dat în judecată Antena 3 şi pe jurnaliştii Mihai Gâdea, Mugur Ciuvică, Bianca Nae, Radu Tudor şi Răzvan Savaliuc, reclamând faptul că în talk-show-ul din data de 19 iunie a fost acuzată că a muşamalizat ancheta în dosarul în care se efectuau cercetări faţă de Sandu Anghel, zis Bercea Mondial, şi Mircea Băsescu, spun cei de la hotnews care citează Pagina de Media și Digi 24.
