Ce e un om , ori un an ,sau un mileniu?
Toate trecătoare luate implacabil de valul timpului
și cu valul laolată se vor risipi
înghțite câte unul în câte unul în uitarea neagră a orizontului din zare care va fi în briză mării fără tine .
D.Sin.
Poreclă Sile this Millennium Pseudonime sile_this_millennium
Preşedintele Klaus Iohannis a dat undă verde urmăririi penale
pe numele fostului ministru George Homoştean, acuzat de crime împotriva
umanităţii, ca urmare a solicitării Procurorului General. „Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a transmis
joi, 21 ianuarie a.c., Ministrului Justiţiei cererea de urmărire penală a
domnului Homoştean George, fost Ministru de Interne în perioada 4
septembrie 1978 –3 octombrie 1987, pentru a se proceda conform legii,
având în vedere solicitarea Procurorului General al Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art.
109 alin. (2) din Constituţia României, republicată, ale art. 12 şi ale
art. 18 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, având în vedere
Decizia Curţii Constituţionale nr. 270/2008. Totodată, Parchetul de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost înştiinţat cu privire
la formularea acestei cereri“, se arată într-un comunicat al Admnistraţiei Prezidenţiale. George Homoştean, deveanul care a condus Ministerul de Interne în
perioada 1978 – 1987, este acuzat de crime împotriva umanităţii.
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie a solicitat Preşedintelui României formularea cererii de
urmărire penală împotriva acestuia. Procurorul General al Parchetului de
pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a solicitat Preşedintelui
României formularea cererii de urmărire penală împotriva lui George
Homoştean (93 de ani), hunedoreanul care a deţinut funcţia de ministru
de interne, în perioada 4 septembrie 1978 – 3 octombrie 1987, pentru
complicitate la infracţiuni contra umanităţii, potrivit adevarul.ro. „Faptele reţinute în sarcina acestuia formează obiectul
dosarului cunoscut generic „Moartea dizidentului Ursu Gheorghe Emil”
aflat în instrumentarea procurorilor Secţiei Parchetelor Militare din
cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Deşi
faptele ce formează obiectul cauzei au fost comise anterior intrării în
vigoare a Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială,
act normativ ce stabileşte procedura de urmat în cazul atragerii
răspunderii ministeriale, având în vedere că normele de procedură sunt
de strictă şi imediată aplicare, procedura de sesizare a Preşedintelui
României pentru a cere urmărirea penală a unui membru al Guvernului, ori
fost membru al Guvernului este aplicabilă şi în prezenta cauză. Prin Decizia nr. 93 din 16 iunie 1999, Curtea Constituţională
a statuat că în privinţa mandatului de membru al Guvernului,
Constituţia nu a instituit imunitatea, ci o altă măsură de protecţie şi
anume condiţionarea dreptului de a cere urmărirea lui penală pentru
faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei. Această măsură de ocrotire a
interesului public subzistă şi după încetarea mandatului membrilor
Guvernului, aşa încât este evident că, în privinţa infracţiunilor comise
în exerciţiul funcţiei, punerea sub urmărire penală a membrilor
Guvernului trebuie să se realizeze cu respectarea aceloraşi norme
procedurale”, a informat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Filozoful
şi fizicianul Basarab Nicolescu explică, într-un interviu pentru Adevărul, în ce mod intenţia de retragere a titlului de cetăţean de
onoare acordat scriitorului Vintilă Horia acordat de Primăria din
Segarcea, oraș în care s-a născut, formulată de Institutul „Elie
Wiesel”, este o atingere adusă culturii române. Vintilă Horia este
autorul celebrului roman, Dumnezeu s-a născut în exil. La sfîrşitul
Filozoful şi fizicianul Basarab Nicolescu explică, într-un
interviu pentru Adevărul, în ce mod intenţia de retragere a titlului de
cetăţean de onoare acordat scriitorului Vintilă Horia acordat de
Primăria din Segarcea, oraș în care s-a născut, formulată de Institutul
„Elie Wiesel”, este o atingere adusă culturii române. Vintilă Horia este autorul celebrului roman, Dumnezeu s-a născut în exil.
La
sfîrşitul lui 2015, centenarul scriitorului Vintilă Horia (1915-1992) a
fost celebrat prin colocvii şi comunicări literare şi ştiinţifice la
Universitatea Alcala de Henares din Madrid, la Craiova, Alba Iulia şi
Deva. Oraşul Segarcea, unde a văzut lumina zilei autorul celebrului „Dumnezeu s-a născut în exil”, distins cu premiul Goncourt
în 1960, (atribuit, dar nedecernat), i-a conferit cu această ocazie
titlul de cetăţean de onoare post mortem. Invocînd legea 217/2015 şi o
sentinţă a Tribunalului Poporului din 1946, prin care Vintilă Horia a
fost condamnat pentru „crime de război”, Institutul Naţional pentru studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” cere retragerea acestui titlu. Domnul Alexandru Florian, directorul general al Institutului
Naţional pentru Studierea Holocaustului din România, „Elie Wiesel”,
aflat sub autoritatea Guvernului României, i-a scris în decembrie 2015
domnului primar o scrisoare în care cere, în virtutea Legii nr. 217 din
2015, retragerea titlului de cetăţean de onoare acordat lui Vintilă
Horia, spunând că a fost criminal de război, prin sentinţa nr. 11 a
Tribunalului Poporului din 21 februarie 1946 şi că ar fi fost vinovat de
infracţiuni de genocid, crime împotriva umanităţii şi crime de război.
Deci domnul primar ar fi în infracţiune potrivit acestei legi, în sensul
promovării cultului persoanelor vinovate de aceste crime, spune Basarab Nicolescu.
Vintilă
Horia nu a fost legionar, dimpotrivă, sunt ziare de dinainte de 1940,
din perioada tulbure, în care el lua poziţie contra legionarilor şi, mai
mult, a fost persecutat de legionari, fiind dat afară din post de către
legionari, spune istoricul. PCR a lansat o campanie împotriva sa, în 1960, în momentul în
care Vintilă Horia a primit în Franţa, premiul Goncourt, pentru romanul
„Dumnezeu s-a născut în exil”, publicat în franceză. El a fost invitat
de Ambasadorul României la Paris de atunci, Mircea Bălănescu, ilegalist,
pe numele său adevărat Eugen Bender, să se fotografieze împreună la
Ambasadă, ca să celebreze premiul Goncourt. Deci trebuie să ne închipuim
că domnul Ambasador din 1960 se adresa unui „criminal de război” ca
să-i ceară să se fotografieze cu el şi să celebreze un mare premiu.
Bineînţeles, Vintilă Horia a refuzat, a spus „eu sunt un anticomunist,
n-o să-mi trădez convingerile mergînd la Ambasadă.” Două zile mai
tîrziu, autorităţile l-au trimis la Paris pe Mihai Ralea cu un dosar
foarte consistent în care era strecurată şi această acuzaţie de a fi
fost legionar. De acolo provine povestea, din acest dosar contrafăcut,
cum erau documentele de atunci ale Securităţii, unele documente erau
desigur reale, erau citate din articolele lui Horia, dar erau şi lucruri
cu totul false. Spre exemplu, faptul că s-ar fi înscris în 1933 la
legionari şi că ar fi coordonat activităţile legionarilor din Germania
cu a celor din România. Lucruri aberante, fundamentate pe o confuzie de
nume, pe care Securitatea o cunoştea şi a folosit-o anume: a fost
confundat cu Gheorghe Caftangioglu, vărul său, care într-adevăr era
legionar, şi de altfel era în închisoare! Vintilă Horia nu a fost
legionar, dimpotrivă, sunt ziare de dinainte de 1940, din perioada
tulbure, în care el lua poziţie contra legionarilor şi, mai mult, a fost
persecutat de legionari, fiind dat afară din post de către legionari, mai spune Nicolescu. Cristina Horia, fiica scriitorului Vintilă Horia care
trăieşte la Madrid, face demersuri pentru a deschide în România o
acţiune judiciară în vederea anulării sentinţei din 1946: „A fost o
injustiţie şi nu doresc ca tatăl meu să rămână în istorie ca un criminal
de război când, evident, nu a fost“, a declarat Cristina Horia pentru
adevarul.ro.
